Page 91 - Drumul_socialismului_1987_01
P. 91
ALISMULUI NR. 9 082 • JOI, 29 IANUARIE 1987 Pag. 3
Largă şi fructuoasă dezbatere, gospodăresc ridicate în UN PILDUITOR EXEMPLU
dialogul viu ce a avut' loc
SIZIUNE în sat, la care vor contri DE MUNCĂ Şl VIAŢĂ
satului,
cetăţenii
bui
atât
căutări asidue a unor soluţii practice cit şi reprezentanţii orga (Urmare din pag. 1)
nul nelor judeţene participanţi nerea unei producţii de
iconomk'i la dezbatere. cea mai bună calitate.
iele In .pen- Zilele trecute, în orga — cetăţenii care au um nui pod peste pîrîu, apro cele mai bune condiţii a Pentru că, se ştie, oţelul
(color) nizarea Consiliului jude plut pînă la refuz sala că vizionarea cu lemne, com Avînd loc la început de' măreţelor sarcini ce-/ re produs la noi este desti
une — concurs ţean al F.D.U.S., în satul minului cultural — au a- baterea mistreţilor şi al an, dialogul a permis vin în acest an şi in între
ă aniversării d e z b a t e r e a cu cetăţe- nat ramurilor de viri ale
mi de la cu- Ciungani, comuna Vata, a preciat cum se cuvine a- tele. gul cincinal. Pornind de la economiei naţionale. In
Independen- avut loc „Tribuna demo ceastă formă de dialog în cadrul dialogului fer nii a sarcinilor ce le au experienţa bună dobindi-
stat a Ilomâ- craţiei". Acţiunea de la public în care au putut til ce a avut loc, factorii de îndeplinit din progra tă în ultima perioadă (in acest lei cinstim aniversa
>ă reprezen- Ciungani a prilejuit cetă- discuta orice. problemă de răspundere de la nive mele de dezvoltare a agri 1986 au iost realizaţi toţi rea conducătorului iubit,
judeţclor : ţenilor satului, secretarilor privind viaţa satului. Ast lul judeţului au dat răs culturii, pentru măi buna indicatorii de plan şi au căruia ii urăm din adin-
Bacău, Gorj organizaţiilor de partid fel, locuitorii Viorcl Mîţ punsuri la întrebările ce gospodărire a satului, a tu Iost asimilate 30 de noi cul inimii deplină putere
u din comună, deputaţilor turor satelor comunei. mărci de oţeluri înalt alia de muncă, multă sănătate
nal>» şi Gheorghe Bisorca, du tăţenilor, au fost lămurite
consiliului popular, întîlni- pă ce au apreciat realiză diverse probleme privind Acţiunea de la Ciungani, te), in prezent punem un şi fericire, un călduros „La
rea cu tovarăşii: Radu rile obţinute în anii „Epo aplicarea legilor şi înfăp apreciată pe deplin ca o accent deosebit pe obţi mulţi ani /".
Bălan, prlm-secretar al cii Nicolae Ceanşescu" în tuirea programelor de ac reuşită, s-a încheiat cu
Comitetului judeţean de satele camunoi Vaţa. au tivităţi în profil teritorial, un frumos program artis MANIFESTĂRI OMAGIALE
partid, preşedintele Comi (Urmare din pag. 1) Lazăr şi Elena Costca
TI I: G,00 Ha tetului executiv al Consi tic, închinat vieţii şi acti
li dimineţii; vităţii tovarăşului Nicolae de la Biblioteca jude
icdicului; 6,30 liului popular judeţean, „TRIBUNA DEMOCRAŢIEI' număr mare — ne in ţeană, precum şi recita
zilei în agri- deputat în Marea Aduna Ceauşescu, program ce a formează coresponden
Radiojurnal; re N a ţ i o n a l ă, Măria LA CIUNGANI-VATA fost prezentat de elevii lul de versuri dedicat
‘ară; 8,00 Re- tul Stelian Dena — au Unirii şi ctitorului Româ
; 8,10 Curie- Mitrofan, secretar al Co şcolii generale din sat. urmărit cu interes dez
nr;. 9,00 Bule- mitetului judeţean de făcut referiri la posibili s-au făcut sugestii con baterile realizate cu a- niei moderne, tovarăşul
9,05 Hăspun- partid, preşedintele Con IONEL CODREANU
torilor; 10,00 siliului judeţean al F.D.US., tatea deschiderii de noi structive privind dezvol portul tovarăşilor Rodica Nicolae Ceauşescu.
ştiri; 10,05 locuri de muncă în unită tarea satului Ciungani,
zători !; 10,35 Ionel Vlad, pri.m-sccretar ţile I.P.E.G. de pe raza s-au conturat măsuri efec
o televiziunii ; al Comitetului orăşenesc
citate; 11,00 de partid Brad, losif Bu- comunei şi îmbunătăţirea tive şi s-au formulat an-
ştiri; 11,05 aprovizionării satului cu • gajamente concrete pri CilEDOift CI CHTDinft să prooucem cît mai multă P
7; 11,35 Mu- lea, directorul I.T.A., Ioan soiuri mai bune de cerea vind participarea locuito
de II. Mă- Retegan, procurorul şef al CNtnyiA tLtblKlbA economisim pe TOATE CÂÎIŢ.!
)0 Buletin de Procuraturii judeţene, Au le şi cu îngrăşăminte, Pe rilor Ia acţiunile de inte s 0
itiinţa secolu- tru Cristian, Costan Oprea,. res obştesc — drumul co
0 Din comoa- relia Tomuş, notar la No Gheorghe Frăţilă au soli munal, magazinul sătesc,
il; 13,00 De la tariatul de stat judeţean, citat instalarea unui tele podul peste pîrîu, stabi-
Avanpremie- Titus Ionescu, director al „Lanţul“ minusurilor în producţie
; 15,15 Arii fon public în sat, prelun lindu-se responsabilităţi
;; 15,10 Odă Direcţiei judeţene de dru girea traseului autobuze precise pentru îndeplini
ne; 16,00 Ka- muri şi poduri, Raveca lor, îmbunătăţirea trans rea întocmai a celor ho (Urmare din pag. 1) Producţia de energie e- tru prezent cit şi pentro
6,15 Audienţa Sicoe, vicepreşedinte al
Metafore în portului în comun, amena tărâte cu acest prilej. lectrică o vom redresa. perspectivă.
tO Buletin de U n i u n i i judeţene a jarea unei anexe la ma Angajamentul ferm al chimică a apei de la C.E.T. Azi, (27 I 1987 — n.n.) Da, preocupări sini. SSnti
. Kadiogazcta C.P.A.D.M., Florin Todea, gazinul sătesc, asigurarea 2 este mult rămasă în punem în funcţie cazanul şi greutăţi. Dar colectivul
17,35 Te apăr şef de brigadă la I.P.E.G., factorilor de răspundere urmă şi apa netratată este 2 de la C.E.T. 2, reparat uzinei 4 le poate depăşii
patria mea. Ioan Nicola, directorul unor condiţii pentru spo prezenţi la dialog, de a
uzical; 18,00 rirea contribuţiei lor la face totul pentru tradu o cauză principală a fia capital, ceea ce va per Are rezerve. A demonstra«
18,20 Anul I.F.E.T. Deva, Cornel Stîr- fondul centralizat al sta bilităţii scăzute a cazone mite continuitate în func t-o cu producţia din pe»
[analului 8 ; ccscu, directorul între cerea în viaţă a propu lor de la C.E.T. 2. Pen ţionarea grupurilor ener rioada 27 ianuarie, ora %
îatrul merc prinderii de industrializa tului cu produse agroali- nerilor şi solicitărilor, asi
Radif al ; mentare. gură „Tribunei democra tru că ni s-a oferit pri getice. In trimestrul I va — 28 ianuarie, ora 7 eîndl
ulaţia •- .aeră re a laptelui, Mircea Bo La rîndul lor, Petru ţiei" o eficienţă sporită, lejul, am face un apel to fi pus in funcţie şi ca cele trei centrale, eleotro»
u; 21,00 La boc, director adjunct al vărăşesc la I.A.C.R.S.H. să termice au produs în to>*
. ; 22,00 O zi Luca, Dan Başa, Roman în acest sens, încă în vara zanul 7, iar în trimestrul
întreprinderii de indus Gurban, Ioan Mana-ţe au acestui an se vor deschide urgenteze lucrările la a- II — cazanele 8 şi 9 la tal 245 MWh adică GB
trializare a cărnii, Nicolae cerut sprijin în dotarea lucrări de cercetare pen ceastă instalaţie. Să înţe C.E.T. 2. Pe măsura pu puţin sub limita planifj»
TLmaru, şeful Ocolului sil căminului cultural cu o- tru noi zăcăminte de mi leagă că la C.E.T. 2, prin nerii în funcţie a cazo cată. Doar 10 zile dad
vic Baia de CrLş, Nico biecte de practică sporti nereuri', deci vor fi create cipalul producător de e- nelor amintite, vor intra ar produce la aceşti pan
lu
electrică,
lae Pantca, preşedintele vă şi culturală, întreţine alte locuri de muncă şi cu nergie din această noi cauză, în reparaţia capitală pla rametri, ar realiza atît d&
s-a realizat în primele 2®
crăm,
decenii (I'a- C.U.A.S.C. Brad. rea corespunzătoare a acest prilej se vor rezolva doar cu 2—3 din cele 5 nificată cazanele 1 şi 3. de zile ale anului. Ss
il amintirilor Participanţii la acţiune drumului, amenajarea u-
l-ll (Arta) ; alte probleme dc ordin cazane. Preocupări avem, aţâţ pen poate ? Se poate I
IA : Bătălia
(Modern —
lumea este a
l-U (Mo-
; salamandra Premieră la Teatrul de estradă Deva Părinţi, vă cunoaşteţi copiii ?
Du-te- şi vezi
II (Arta); PE-
Vandana — Proza spectacolului-con-
(Farîng); Bă- Spectacolul-concert pe Părinţi, vă cunoaşteţi Mintia a văzut că e ne- elevilor Rogojan — care că în problemele şcolii fttşt
imbră (7 No- care ni-1 propune institu cert aparţine cunoscutului copiii ? întrebarea ne-a .voie de... priceperea sa. lucrează la I. M. Bîrcea — care sc pregăteşte eatj
Ca-n filme ţia deveană, fără a avea textier George Mihalache, stăruit tot timpul în minte
>UPENI: Sep- omul care s-a apropiat Aşa că, în cabinetul de n-au călcat o dată pragul L-am întîlnit, aşadoz*
iltural); VUL- amploarea şi pretenţia re în ancheta pe care am chimie a verificat şi re şcolii. Anul trecut, cînd, deunăzi, reparînd toate»
beşte-te încet vistei, este unul izbutit. atît de mult de instituţia întreprins-o, la începutul parat întreaga instalaţie Daniel Rogojan era în cla maşinile de cusut din a«
); LONEA : Posibil de adaptat la orice deveană, un adevărat su acestei săptămîni, la Şcoa de apă. Iulian Drăgan, sa a Vl-a, trecuse un tri telierul şcolii, fără e©
,i plîns (Mine- scenă, sîntom siguri că a- fletist. Momentele sale sa
IILA: Intrusul la generală nr. 4 Deva, tatăl lui Gabriel, din mestru şi părinţii lui nici cineva să-i fi cerut I îat§
ic); URI CA NI: cest concert va face bună tirice capătă culoare în unitate de învăţământ care clasa a IV-a D nu se inte nu ştiau că fiul urmează un părinte adevărat, b®
no.stru Till reţetă la majoritatea aşe interpretarea apreciatei şi-a cucerit, dc-a lungul cel care semnează ,psmt
BRAD: Ne zămintelor culturale din Ileana Zanche, deopotrivă anilor, im binemeritat sta resează doar de modul în cursurile după-amiază, nu luat la cunoştinţă" despo®
îolistă (Steaua solistă vocală, Isabelei care învaţă şi se compor dimineaţa. Păstrez şi a-
;URA°" T îZA : judeţ — case de cultură, tut. Şcoală mare, cu a- cum o notiţă pe care mama abaterile fiului său .şi lasS
seS- I—II cluburi, cămine culturale. Roşea, a lui Nicodim Un- proape 1 800 de . elevi, tă fiul său, ci văzînd că semnătura drept... amintire
. Oi. vTIE : Realizatorii concertului gureanu, Nicolae Crişu, şcoală cu un colectiv ini e nevoie de... meseria lui, a semnat că „a luat la şcolii !
temporară — nume noi în teatrul dc- cunoştinţă" de abaterile
(Patria); Roş- au asociat în scenariu pie mos, dornic de a-şi onora a efectuat întreaga sudură — Colectivul de părinţi
icăra); C.EOA- se muzicale, cuplete şi sce vean, care încearcă să a- misiunea nobilă şi deloc la magazia dc materiale. făcute de fiul său şi care din clasa a Tl-a B este
ilacolarca (Că nete satirice, numere de tingă verva şi expresivi uşoară de formare şi edu Nu ştiu însă cum pot fi au ajuns la cunoştinţa trup şi suflet pentru şcoa
liră) ; HAŢEG: balet, niulte dintre ele tatea de care au atîta ne
•lului XX (Da- care a tinerei generaţii, u- lă, pentru copii. Dacă azi
iZI: Aplauze, primite cu căldură de pu voie cupletul şi sceneta nitate ai cărei absolvenţi ne bucurăm de o ambianţă
:ALAN: Că- blic. Chiar dacă nu toate satirică. Li se alătură s-au integrat, an de an, deosebită în care se des»
•riile I-II (Ca- piesele muzicale răspund George Casan pe care, de
ură); SIME- cu succes în liceele de făşoară cursurile,- de rea»
leva, cîndva prestigiu din municipiu FAMILIA pectul pe care copiii îl
ILIA: Rămîl şi din judeţ. Numele şcolii poartă igienei, curăţeniei,
„Show melodii ’87“ generale nr. 4 figurează j^DR®g[MA«FgSTARE [A UNOR părinţilor le datorăm' «=■
uminn).
ne spune învăţătoarea Fe-
la loc de cinste în fazele
TACOLE! judeţene şi naţionale ale |p^i|^bNSA0lUTĂ|1ÎSoa ALE licia Danciu. Părinţii Adlr
olimpiadelor pe discipline nei Clipa, Monicăi Muce
genericului, mai precis lui data aceasta, textul nu l-a de învăţămînt, iar din fi nica, ai lui Adrian Bă*
Cas;i de cul- acel „’87", muzica răinîne mai servit ca altă dată nalele amplei întreceri ar neasă. Danie] Sicoe şi ai
10.30 şi 12,30. dumneaei, nu prin noi, că altora ne sînt alături la'
păpuşi al Ca- partea de rezistenţă a [mai au şi textele nekn- tistice — Festivalul naţio numiţi părinţi — sc întrea
ura Deva pre- spectacolului. Ne gîndim plinirile lor — n.n.). Nici nal „Cîntarea României" bă prof. Viorica Rişcuţia, rora nu ne-a deschis uşa orice acţiune educativă şi
îul „rtanscl şi la prolog, la melodiile parodia muzicală, ce se — ea a adus, în fiecare directorul şcolii — . cci — mărturiseşte prof.- Lazăr aşa vom reuşi să creştemi
„Un băiat iubea o fată", „poartă“ în ultima vreme, ediţie, titluri de laureat pe care n-au trecut o dată Istrate — ci prin grupa şi să formăm copiii pen
(Rîu Mare-Re-
ubul muncito- „Nu te juca cu dragostea", intitulată „De ce nu-mi ţară. Aşadar, munca de zi pragul clasei în care în de pionieri care a mers tru viaţă. De 22 de ani
10. Ansamblul ca şi finalul spectacolului, spui că mă iubeşti", n-a cu zi, oră de oră (şi de vaţă fiii lor, mai mult, ne la Daniel acasă, dueînd. slujesc şcoala şi m-am stră
îilvana" al Că semnate de Gheorghe Da- fost cine ştie ce, ca re cîte ori şi în afara lor I) ocolesc, ne închid uşa în înscrise pe o hîrtie, aba duit să mă ocup cu grija
niră Deva pre- de fiecare copil. în maâ
tacolul muzl- vid. Un alt compozitor de- zolvare scenică. a cadrelor didactice se faţă cînd îi vizităm la do terile de la conduita şco
fic „Plai de vean, Gheorghe Eftici, Tablourile coregrafice, regăseşte în rezultatele aş miciliu, sau chiar ne sfi lară şi etică a colegului deosebit ne-am ocupat, în
i de dor“. Co- semnează muzica la „Dru inclusiv cele care servesc teptate, dorite de întregul dează. Familia Mîrza a lor. Mama a semnat că a acest an toată clasa, da
Florlca Bradu, luat la cunoştinţă şi... elevul Ionel Boancă — dig
ida. Mariana muri", piesă extrem de de fundal unor piese mu colectiv. în roadele aces avut 8 copii care au în
Oiăgan Mun- frumoasă. Restul cântece zicale, sînt sugestive, cu o tui efort se regăsesc şi văţat la noi, cinci dintre atît ! la condiţia igienică ş3
lor aparţin unor nume notă aparte pentru „Vis mulţi* dintre părinţii ele ei ne sînt şi acum elevi. Dc necrezut : un părin vestimentară la învăţăttti
. Casa de cul- Am avut şi avem multe te nu cunoaşte, nu este In ră. Dar lipsa celei mai e>»
20. Ansamblul cunoscute în muzica uşoa de iarnă". Inedită este vilor, pentru că acea con
al Casei de ră românească — Alexan ideea momentului" coregra lucrare firească dintre probleme cu frecvenţa lor, teresat să cunoască nici lementare răspunderi 3
;va — cu aco- dru Vilmanyi, Laurenţiu fic „Accidentul". Oare şcoală .şi familie este o cu indisciplina, chiar cu măcar care sînt orele în părinţilor lui, ne-a zădăs»»
icol care fiul urmează cursu nicit toată munca! Ş8
Profeta, Nicu Alifantis, cum înviorat este baletul coordonată socială ce nu manifestări de huliganism.
Vasile Veselovschi. S-a a- modern „Ritm şi tinereţe". poate şi nu trebuie şă-şi Dacă am reuşit s-o abor rile şcolare, dară-mi-te să Ionel nu e singurul loe:
pelat, de asemenea, la Spectacolul-concert „Show micşoreze rolul important dăm pe mama copiilor, a- se intereseze de conduita copil faţă de care au 0
compoziţii din reperto melodii ’87", realizat pe în educarea copiilor. „A- ceasta a fost recalcitrantă, lui la clasă, de modul în atitudine iresponsabilă.
riul internaţional, adevă libretul şi în regia lui vem părinţi care sînt cu dură cu noi, cei care, de care se pregăteşte! Şi e Atitudine lipsită de ră»ţ
azi : vremea rate şlagăre pe care pu George Mihalache, benefi tot sufletul alături de şcoa fapt, dorian sincer ca îm părinte bun, adică adevă pundere faţă de datorlS
cu cer tempo- preună să integrăm aceşti rat I Ne-a contrariat şi elementară, dar sfîntă, da
Pe alocuri blicul le aşteaptă de fie ciază de o scenografie in lă, de problemele ei, aju- creştere şi educare a cw»
ninsori dare care dată cu plăcere. în teresantă, extrem de su tîndu-ne ca împreună să copii în rîndul celor cu o mai mult acest aspect cînd
şi caracter de felul acesta, substanţa so gestivă, rod al unor idei formăm copiii. Pe Cornel conduită corespunzătoare". l-am întâlnit la şcoala cu piilor, manifestată de £*■>
intui va sufla noră a concertului, gîndi- îndelung studiate ale ar Vărzaru, tatăl Andreei, din „Ovidiu Mîrza, din clasa pricina pe Ioan Roşu, o- ceşti părinţi — şi alţii c3
la moderat din perator la Mintia, . tatăl ei — mai poate fi tole
estic. Tempe- tă de compozitorul şi diri tistului plastic Ion Boze- clasa a V-aF, îl preocupă a V-a, are în primul tri
inime vor fi jorul- Gheorghe David, ră şan care oferă scenei bo problemele şcolii de cînd mestru 88 de absenţe ne- vitreg al Mihaelei Ato- rată ? Poţi crede ca tui
ntre minus 13 mâne una de calitate, pusă găţie, splendoare şi lumi fiica dumnealui era în motivate, în acest trimes deresei. Cum i se poate părinte să nu-şi cunoască
8 grade, local spune tată vitreg cînd este fiul, fiii ? Iată, întrebarea
■îte, iar cele în valoare de solişti cu a- nă, aşa cum se cuvine clasa I. De atunci ne este tru alte 25. Am fost a-
ître minus 5 şi preciate calităţi vocale, cu spectacolului de estradă mereu alături, săritor, bine casă — nu ni s-a deschis", trup şi suflet pentru Miha- din titlul acestei ancheta
i. I.oeai se va frumoasă prezenţă scenică apreciat. voitor. losif Morar, tatăl intervine prof. Dorin Sitar, ela, cînd e interesat de se vrea un îndemn la 
cată. cu depu- Eugeniei din clasa a iV-a dirigintele. conduita ei la învăţătură flecţie si nu un impera$8%
•liiclurA. — Laura Nicorovici, Irina LUCIA LiCIU d
Soroiu, Puiu Faur. MINEL BODEA D, instalator la C.T.E. — în şase ani, părinţii şi purtare, cînd se impli