Page 99 - Drumul_socialismului_1987_01
P. 99
AULUI NR. 9 084 • SÎMBĂTĂ, 31 IANUARIE 1987 Pag. 3
Consfătuire privind „Preocuparea factorilor ÎNVĂŢĂMÎNTUL AGROZOOTEHNIC DE MASĂ
Analiză cu activul educaţionali, a instituţiilor de cultură
:leviziune Răspunderea şi competenţa
pentru păstrarea autenticităţii folclorului
din domeniul propagandei
elcx şi combaterea poluării acestuia“
a sfîrşit de săp- La Deva a avut loc, Consfătuirea a eviden profesională sporesc interesul
iniînă (par|lal co- Ieri, a avut loc la De de propagandă folosite
or) * .floarea cin- va faza judeţeană a ana de organele de partid în ieri, consfătuirea pe tema ţiat contribuţia pe care
iilui, floarea dom „Preocuparea factorilor e- folclorul o aduce la educa cursanţilor, eficienţa dezbaterilor
ul“. Melodii popu- lizei propagandei vizuale, popularizarea, dezbaterea, ■ ducaţionali, a instituţiilor ţia patriotică, estetică a
ire * Gala deşe ca factor de mobilizare cunoaşterea şi aplicarea
ului animat * O a colectivelor de oameni în viaţă, a obiectivelor şi de cultură pentru păstra oamenilor muncii, a tutu scrişi la acest cerc erau
cţlune do mare economico-so- rea autenticităţii folcloru ror locuitorilor judeţului, Dezbaterile învăţiimîntu-
iteres economic şi ai muncii la îndeplinirea sarcinilor lui şi combaterea poluării necesitatea păstrării au lui agrozootehnic de la prezenţi 19), iar dosarul
etăţenesc. Recensă- . sarcinilor econamico-so- ciale adoptate de Congre cercul pentru cultura ve cuprinzînd temele dezbă
nîntul animalelor ciale ce revin judeţului sul al XlII-lea al parti acestuia" organizată de tenticităţii şi frumuseţii
lomestice * O pla- nostru în cincinalul dului, a orientărilor şi Consiliul judeţean de edu cântecului şi costumului getală din brigada Gel- tute pînă acum, graficul
ietă do Hori * Ma- caţie politică şi cultură aşa cum au fost ele şle mar, a C.A.P. Geoagiu, de prezentă şi celelalte
lle momente ale 1986—1990, contribuţia ei indicaţiilor date de se s-au. desfăşurat într-un cli documente este completat
aletului * Telcsport la educarea socialistă a cretarul general al parti socialistă. La consfătuire fuite de geniul popular mat de răspundere, şi com la zi, putem aprecia că la
Lnul sportiv inter- oamenilor muncii din dului, tovarăşul Nicolae. au luaţ parte secretari .şi de-a lungul veacurilor. Au
aţional 1980 secretari adjuncţi cu pro fost evidenţiate, totodată, petenţă profesională. Aces cercul respectiv învăţă-
iăptămîna politică toate domeniile. ' Ceauşescu. bleme de propagandă ai largile posibilităţi de ex te aprecieri s-au desprins mîntul agrozootehnic are
nchiderea progra Au participat secretari Consfătuirea a prile atributele responsabilităţii
mului, şi secretari adjuncţi ai juit o amplă analiză a- comitetelor municipale, o- primare ale folclorului atît din modul în care lec şi eficienţei.
telejurnal răşeneşti şi comunale de muzical, cîntccului popu torul cercului, Ioan Rob,
'eleenclclopedia (co- comitetelor de partid mu supra modului în care partid, preşedinţii comi lar actual — expresii ale inginerul şef al unităţii, Tot la C.A.P. Geoagiu
Dr) * Artă plastl- nicipale, orăşeneşti şi este concepută, condusă funcţionează şi un cerc cu
ă romanească * U- comunale, precum şi din şi desfăşurată activitatea tetelor de cultură şi edu mutaţiilor petrecute în şi-a pregătit şi a .Susţinut
ilvers şi materie * productive de propagandă audiovi caţie socialistă, directorii s a t u l românesc, ale tema din ziua respectivă, profil zootehnic. Cea de a
ireviar * Din Islo- unele unităţi caselor . de cultură, clubu împlinirilor fără seamăn zecea dezbatere a avut ca
la civilizaţiilor din judeţ, reprezentanţi zuală, precum şi asupra cît şi din felul în care
uzi că uşoară romă- ai organizaţiilor U.T.C. şi unor lipsuri şi neajun rilor şi căminelor, cultu din anii noştri. S-a insis cursanţii s-au antrenat la temă „Folosirea raţională
cască (color) existente în acest rale, membrii asociaţiei tat asupra grijii ce tre discuţii, străduindu-sc să-şi a păşunilor, inclusiv a ce
Hm artistic. „Nc- de sindicat. în prima suri folcloriştilor hunedoreni buie acordate în continua lor din păduri, pentru u-
otul din provincie“ parte a consfătuirii, în important domeniu al însuşească cît mai temei
'elejurnal. faţa participanţilor au muncii de partid. „Ovid Densuşianu". in re păstrării valorilor este nic problematica dezbătu tilizarca lor o perioadă
fost prezentate un film, Cu acelaşi prilej au structori şi conducători do tice şi morale pe care le tă. A zecea temă a supus cit mai lungă din an".
cîteva emisiuni ale unor fost premiate cele mai formaţii artistice din în promovează' folclorul nos atenţiei participanţilor — Cum la acest cerc învăţă-
staţii de radioamplificare, bune colective de ga tregul judeţ, reprezentanţi tru, a sarcinilor ce revin mîntul agrozootehnic Se
diapozitive, precum şi zete de perete şi staţii ai organizaţiilor de masă în acest sens factorilor c- toţi ţărani cooperatori din desfăşoară -intr-o., sală din
alte forme ale activităţii de radioficare. . şi obşteşti, ai unor unităţi ducaţionali, instituţiilor de satul Gel mar —• cultura sediul, unităţii, lectorul —
UREŞTI I: 6,00 Ra- comerciale şi turistice. cultură. cartofului. De aici intere inginerul Paul Pană. şeful
gramul dimineţii;
Uul medicului; 6,30 sul mare manifestat de cei fermei zootehnice — are
linsa zilei în agri- prezenţi. Şi, spre meritul la îndemînă numeroase
i; 7,00 Radiojurnal; Urgenţe în agricultură lui, lectorul a .ştiut să-şi
:i, în ţară; 8,00 Re- Producţia de energie electrică grafice cu ajutorul cărora
presei; 8,10 Curie- susţină principalele ele ridică gradul de' însuşire
clodlilor; 9,00 Ru (Urmare din pag. 1) termenul stabilit, a con mente ale expunerii cu o
de ştiri; 9,05 Au- (Urmare din pag. 1) nelor". 'Explicaţiile le pri a .temelor şi, după cîte
radio; 10,00 Bule- tractelor, pentru acest an, seric de date concrete, ne-am dat seama, chiar se
I ştiri; 10;03 Din mim din partea maiştrilor cît şi de preluarea desprinse din activitatea
ra folclorului; 10,25 vreze direct cărbune scos Sever Maruşca şi Nicolae în b u n e condiţii a pro foloseşte de ele în timpul
a " 'rară radio ; Gavrilă. Şeful de tură, din anul trecut a coope expunerilor. Faptul că
8uţ de ştiri ; de la mina Vulcan, fără maistrul principal Petru mortalităţi, m De aseme duselor contractate de Ia ratorilor din Geoagiu, eu
Bin .-zile soclalls- a-1 mai trece prin pre- nea, se cere preocupare gospodăriile populaţiei. toţi cei 23 de cursanţi în
,35 Din creaţia paraţie ! Micin, ne arată o adevă susţinută pentru asigura rezultată şi cifre compa scrişi la acest cerc — Iu-?
zitorului Jolt Kc- Pînă la rezolvarea unei rată colecţie de ţevi spar • O acţiune deosebit de rative înscrise pe grafice crători ai fermei zootehni-
; 12,00 nuletin de te. Ar fi deosebit de rea apei necesare în fie
12,05 Publicitate ; astfel de doleanţe să a- care fermă, pentru buna importantă o reprezintă şi planşe, dar şi eu exem ce a unităţii — manifestă
)e pe marca scenă rătăm că aburul produs instructiv să fie „vizionată” recensământul animalelor ple semnificative şi con- interes pentru
1; 13,00 De la 1 la în prezent de cazanul nr. 3 şi de cei care produc ase funcţionare a, instalaţiilor creşterea
30 Avanpremieră menea ţevi! şi menţinerea unui micro domestice, care trebuie să vingător iiustfate cu .a- pregătirii lor profesionale
;v. ; 15,15 Şlagăre generează o producţie de se desfăşoare la un nivel jtitorul diapozitivelor. Cu .şi politice este ilustrai
retutindcnl; 15,30 25 MWh energie electrică Lăcătuşii conduşi de Dra- climat corespunzător în
uri culturale; 16,00 şi 50 Gcal/h energie ter gomir Lucaci, sudorul Lu adăposturi. • In fiecare corespunzător în fiecare acest prilej au fost evi atît de prezenţa bună la
urnal; 16,15 Româ- dovic Czerva şi alţi mese localitate a judeţului. denţiate şi sarcinile ce re dezbateri, cît' şi de inter
pelsaj Industrial mică. unitate să se urmărească vin cooperativei în acest
iporan; 16,30 Ope- Am lăsat mai la. urină riaşi s-au străduit să venţiile făcute de unii
„Farmecul unui cazanele nr. 4 şi 5, care, - efectueze cît mai repede zilnic creşterea nivelului • Cadrele repartizate să an la cultura cartofului, dintre ei — printre ccî
de Oscat Straus — reparaţiile. Exista spe producţiei de lapte marfă, răspundă de activitatea u- cele mai bune căi de rea
uni; 17,00 Buletin împreună cu turbina nr. 4, mai activi numărîndu-se
ri; 17,05 Muzică pe formează blocul nr. 4, a- ranţa ca la orele amiezii Ia potenţialul real al fer nităţilor agricole, să-şi a- lizare a lor. Elena Pop, economista fer
dv. ; 18,00 Orele dică singurul grup ener (în 28 ianuarie) să fie ter melor • Să fie urmărită ducă întreaga . contribuţie La eforturile, lectorului
• Buletin de ştiri minate intervenţiile şi să mei, îngrijitorii Leontina
’ .„nîna politică in getic „profilat" exclusiv cu exigenţă reproducţia, la soluţionarea operativă de a aduce în faţa cursan Urşica, Eltsabeta Şofro-
şi- internaţională • pe energie electrică. Pu intre în probe cazanul îndeplinind integral pla ţilor principalele aspecte
i; 19,00 Buletin de terea instalată: 150 MW. nr. 5. Gel cu nr. 4 — şi concretă a tuturor pro nca, Maria Curul, Iosif
f Anul doi al ciu In camera de comandă peste încă 2—3 zile. nul stabilit pentru monte blemelor ce condiţionea ale tehnologiei cultivării Şofronea ş.a.
lul 8 ; 20,00 Radio- la vaci şi juninci. • La cartofului au răspuns Ana
; 21,00 La sugestia termică a blocului aflăm Se desprinde o singură ză realizarea planului, să Moţ, Elena Drăgoi, Iosif Aşadar, acolo unde e-
22,00 Radiojurnal ; că la ora respectivă nu concluzie: trebuie făcut specia ovine, să fie reali xistă interes şi răspunde
»port; 22,20 Pagini funcţionează nici unul din totul pentru ca U. E. Pa- zată furajarea corespunză manifeste spirit revoluţio Gheorghiţă şi Stela Hamo-
de de mare popu- nar şi exigenţă în munca rodean, lucrători ai ogoa re, învăţământul agrozoo
s; 23,00 Moment cele două cazane. „Caza roşeni să-şi realizeze pla toare a oilor gestante şi să tehnic se desfăşoară îa
; 23,10 Muzică de nul 5 a fost oprit în 26 nul la energie electrică ce o desfăşoară pentru în relor cu multă experienţă,
23,55—21,00 Buletin ianuarie, orele 21,20, iar şi termică. în iarna grea fie înlăturate orice pier făptuirea neabătută a pro nivelul cerinţelor impuse
ri. deri Ia fătare. care au avut intervenţii de necesitatea înfăptuirii
cazanul 4 — aseară, 27 1984/1985, puterea electri gramelor judeţene de dez competente şi la obiect;
ianuarie, la orele 18,20. că atinsă a fost de 170— \ obiectivelor noii revoluţii
Ambele opriri au fost ne .180 MW. Să fie folosită • Organele locale să se voltare a agriculturii, a Amintind şi -faptul că agrare.
INEtaA î planificate, s-au datorat u- experienţa bună dobândită preocupe cu toată răs imperativelor noii revoluţii prezenţa a fost foarte bu
nor avarii la ţevile caza- atunci ! punderea de încheierea în agrare. nă (din 20 cursanţi . în- MIRCEA LEPĂDATU
A: Liceenii (Fa-
Lanţul amintirilor Prin scrisori şi audienţe, oamenii muncii hunedoreni
riile i-II (Arta) ; propuneri, sugestii şi re Mai multă receptivitate, răspundere prin scrisori şi la audient
DOARA : Bătălia clamaţii, între cetăţenii ţe se cere generalizată.
mbră (Modern — judeţului nostim şi orga Cunoscînd şi neajunsurile
7oată lumea este a Şi discernământ în fiecare
- seriile I-n (Mo- nele comunale, orăşeneşti, ce mai există în acest do
- B); Salamandra municipale şi judeţene de şi vîrstnici; bărbaţi şi fe meniu, pe baza măsurilor
ra); -Pădurea ne- partid şi de stat se poar fost deferiţi organelor de nele locale de partid şi de re a parcurilor, .’zonelor şi .adoptate recent de Biroul
(A r t a) ; PE- mei — au făcut dovada cercetare penală, ur-mind stat din Petroşani, Hune spaţiilor verzi, s-au plan
VNI: vandana — tă un dialog viu, perma legăturii şi încrederii ne a fi pedepsiţi în confor doara, Deva, Lupeni, Brad, tat mii şi mii de arbori Comitetului judeţean de
I-II (Parîng); Bă- nent, folositor şi de o par zdruncinate dintre partid partid, se impune ca or
3in umbră (7 No- te şi de cealaltă. Referin- mitate cu legile în vigoare. Vulcan, Orăştie, Haţeg, şi arbuşti ornamentali, ganele şi organizaţiile de
e); -Ca-n filme şi masele largi, a perfec încercînd un succint bi Dobra, Ilia, Geoagiu, Ghe- flori, au fost executate lu
a); LUPENI: Sep- du-ne la anul de curînd ţionării şi adîncirii perma lanţ vom arăta că şi pc lari, Certeju de Sus şi al crări pentru mai buna în partid, de masă şi ob
e (Cultural); VUL- încheiat vom sublinia că nente a democraţiei noas calea scrisorilor şi audien tele. treţinere şi' folosire a fon şteşti, consiliile oamenilor
Grăbeşte-te încet oamenii muncii din jude muncii să acţioneze cu
ifăriii); LONEA r ţul nostru au adresat or tre socialiste, devenind şi ţelor, a sugestiilor şi pro Ca urmare a numeroase dului locativ, a spaţiilor
mo personale (Ml- în acest fel participanţi punerilor; oamenii muncii şi constructive sugestii şl de folosinţă • comună etc. mai multă răspundere, să
; ANINOASA: Pas ganelor de partid peste activi şi efectivi, la înlă hunedoreni şi-au adus o propuneri primite de la Trebuie să evidenţiem dovedească receptivitate
1 (Muncitoresc) ; 7 000 de scrisori, iar mai turarea unor neajunsuri, şi discernămînt în soluţio
INI; Aventuri în bine de 31 000 de cetăţeni contribuţie de seamă la oamenii muncii au fost şi în acest cadru aportul narea operativă a tuturor
Nordului (Ilete- la perfecţionarea activită succesele 'dobîndite în mi îmbunătăţite şi perfecţio comisiilor din localităţi şi
BRAD: Lanţul a- au solicitat şi au fost pri ţii din cele mai diverse neritul .şi siderurgia ju- nate metode şi tehnologii unităţi economice — 396 problemelor pe care le ri
ilor — seriile I-II miţi în audienţe, pentru domenii/S-au făcut cunos dică, oamenii muncii.
a roşie); ORA.Ş- a-şi exprima direct pro la , număr — constituite şi în spiritul hotărârilor
Despărţirc tempo- cute, totodată, unele abu însărcinate să soluţioneze
- seriile I-II (Pa- blemele care-i frământau. zuri şi ilegalităţi, mani Problemele ridicate de oamenii muncii scrisorile, reclamaţ'ilc, su Congresului al XlII-lea al
Roşcovanul (Fla- Numai enunţînd aceste festări de încălcare a nor în audienţe şi scrisori — cercetate operativ, partidului, sarcinilor, in
GEOAGIU-BAl : două cifre ne dăm bine gestiile şi propunerile oa dicaţiilor şi orientări
albi (Casa de eul- melor eticii şi echităţii so rezolvate temeinic menilor muncii. O expe
IIATEG: Titanic seama de modul construc cialiste, s-au propus mă rienţă bună există la ma lor tovarăşului Nicolae
(Dacia); BRAZI : tiv, amplu în care se des suri de înlăturare a stă Ceau.şescu, se impune rî^
i pentru Roma — făşoară dialogul dintre ce deţului nostru, in agricul de lucru in minerit, side joritatea dintre ele. In a- dicarea nivelului calitativ'
I-II; CALAN: Noi, tăţenii judeţului şi .orga rilor de lucruri negative, tură, în ramurile de con rurgie, în unităţi construc celaşi timp, trebuie să se al întregii activităţi din
a linia întîi — sc- de prevenire a acestora în strucţii, comerţ şi coope toare de maşini şi de in acţioneze cu mai multă
-II (Casa de cui- nele de partid şi de stat, unele ramuri de activitate. raţie, precum şi în redu dustrie uşoară, în respec răspundere şi profunzime domeniul scrisorilor şi aff*
SIMERIA: Eu, t.u un dialog care a căpătat dicnţelor. Acesl dialog
vidiu (Mureşul) ; în urma sesizărilor în cerea cheltuielilor mate tarea graficelor transpor pe linia analizării fapte
Rămîi fericire (Lu- noi valenţe calitative, în temeiate formulate de co riale, ridicarea nivelului tului de mărfuri şi călă lor şi evenimentelor se viu, permanent trebuie
: GIIELARI : in lumina indicaţiilor tovară munişti, de oameni ai calitativ al produselor, e- tori, în activitatea unor sizate de oamenii muncii desfăşurat mai sistematic,
! uşilor de sticlă şului Nicolae Ccauşescu, mai bine structurat şi or^
ui). muncii, s-au constatat a- conomisirea unor însem Unităţi medicale, din co la I.J.T.L. Deva, G.I.G.C.L.
conducătorul iubit şi sti bateri şi abuzuri săvârşite Deva, I.M. Vulcan. Dîlja ganizat la toate nivelurile,
mat al partidului şi sta nate cantităţi de combus merţ, prestatoare de ser şi Livezeni, mina -Ţebea, aslgurînd participarea ac
de Unele cadre de condu
tului nostim, cel care con cere. Astfel, au fost sanc tibili, energie electrică, vicii, şcolare. de subliniat O.G.A. Deva, în comune tivă şi efectivă a tuturor
Este
materii prime.
demn
>EC TACOLE! ducând- cu strălucire şi cu ţionaţi şi schimbaţi din O experienţă bună în că în cursul anului 1986 le Baia de Criş, Turdaş. oamenilor muncii la rezol
tezanţă revoluţionară des varea- treburilor obşteşti,
tinele României socialiste funcţii preşedintele şi vi soluţionarea operativă, numeroşi cetăţeni din toa Vaţa de Jos, Bretea Ro stimularea iniţiativei şi
ARŢAGANI. Cămi- acordă cea mai mare aten cepreşedintele Cooperati competentă a sugestiilor şi te localităţile judeţului mână, Beriu, Buceş, Blă- creativităţii lor în vasta
¡ltural, ora 1G. An vei meşteşugăreşti „Viaţă propunerilor făcute de nostru au contribuit prin jeni, Băiţa şi altele, la în
ii „Silvana“ al ţie dialogului necontenit nouă" Orăştie, preşedin oamenii muncii, ca .şi în sugestii şi • propuneri, dar treprinderile comerciale operă de îndeplinire exem
de cultură din De- cu cetăţenii ţării, cu oa plară, în toate domeniile,
îzintă spectacolul menii muncii din cele mai tele C.P.A.D.M. Orăştie, aplicarea măsurilor stabi mai cu seamă prin parti din Călan, Hunedoara,
il-corografic „Plai primarii comunelor Orăş- lite în vederea înlăturării cipare directă, la acţiuni Deva, Brad, la cele din a sarcinilor stabilite de
tec, plai de dor“ diverse domenii de activi tioara de Sus, Băiţa şi Vă- neajunsurilor s-a dobîndit le de mai bună gospodă Valea Jiului, precum şi la Congresul al XlII-lea ai
lorica Bradu, Ga- tate. lişoara, unele cadre din la unele întreprinderi mi unele organisme judeţene Partidu)ui Comunist Ro
alda ş.a. Este semnificativ să re comerţ etc. în unele ca niere din Valea Jiului, la rire, dc a continuă înfru ale administraţiei de stat. mân.
museţare
aşezărilor
ju
tlŢA. Căminul cul marcăm că prin scrisori şi zuri, acolo unde au fost combinatele siderurgice deţului. Astfel, au fost Experienţa bună acumu
ona 19,30, Ansam- propuneri, prin problema constatate sustrageri, de din Hunedoara şi Călan, iniţiate acţiuni de masă lată de-a lungul anilor în IOAN DANCIU,
Silvana“ cu ace-
poctacol. tica ridicată la audienţe, lapidări din avuţia ob în unităţi de construcţii pe şantierele gospodăreşti, cercetarea şi soluţionarea activist al Comitetului
oamenii muncii — tineri ştească,- cei vinovaţi au şi transporturi, la orga- de extindere şi întreţine problemelor ridicate de ’ judeţean de partid