Page 1 - Drumul_socialismului_1987_02
P. 1
Preparatorii — oameni care
PROLETARI DIN IOATE TARILE. UNiTI-VA'
înnobilează metalul
% wotTuiHuMEDoasat a proaspeţilor absolvenţi anii acestui cincinal — re zolvarea tuturor probleme
litative preconizate pentru
Integrarea în producţie
lor pe care le implică ac
marca ing. Ioan Bîrsan,
ai diferitelor instituţii de
tivitatea de producţie. Cît
învăţământ superior, acti
directorul Minei Coranda-
de sensibili sînt ei faţă
de marea încredere ce li
SMAUSMIL vitatea desfăşurată de a- Certej. Pe terenul fertil sul. Unul dintre exemplele
al muncii pline de dărui
se acordă o dovedesc rea
ceştia în perioada de sta-
re a colectivului nostru
giatură vor rămîne mereu
lităţile înlîlnite la tot pa
— un colectiv puternic,
subiecte demne de rele
bine sudat, cu ani de bo
vat. Luate împreună, ele
alcătuiesc o etapă decisivă
din amplul şi complexul gată experienţă la activ—. concrete prin care se con
tinerii stagiari aduc do
firmă întocmai cele rele
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C rinţa lor de afirmare, ela vate de directorul unităţii
proces de. cristalizare a
personalităţii viitorilor spe
SI At CONSIUIIIIII POPULAR JUDEŢEAN cialişti. Despre faptul că
modul de a lucia cu „sta
giarii" poate constitui un
exemplu de experienţă
Anul XXXIX, nr. 9 085 DUMINICA, 1 FEBRUARIE 1987 4 pagini - 50 bani înaintată, ne-uu convins nul specific vîrstci, pre îl constituie aportul tine
___________------------------- --------;— aspectele consemnate la cum şi un solid bagaj de rilor specialişti de aici la
Mina Coranda-Certej, uni cunoştinţe acumulate în modernizarea fluxurilor de
tate din cadrul Centralei anii de studiu. Valorifica producţie de la noua uzi
minereurilor Deva. nă de preparare a mine
— Aflată într-un proces rea deplină a tuturor a-
de continuă dezvoltare şi cestor calităţi se află per reurilor.
modernizare a capacităţi manent în atenţia comi Spre finele cincinalului
lor sale de producţie, mi tetului de partid şi consi trecut, capacitatea de pr.e-
na noastră are şi va avea liului oamenilor muncii
nevoie de forţele umane din unitate. Fără ostenta MIRCEA DIACONI)
capabile să înfăptuiască ţie, noi dăm credit tine
salturile cantitative şi ca rilor, angrenîndu-i la re (Continuare in pag. a 3-a)
îndatorire primordială a fiecărui
om al muncii, a fiecărui cetăţean
w *
Gospodarul econom se cunoaşte şi după
cum foloseşte energia electrică
Subliniem un adevăr pe sipei de energie electrică. dar recunoaşte că la cele
care dumneavoastră, sti La restaurantul „Fero 12 aparate de sudură afla
maţi cititori, îl cunoaşteţi: viarul", din gara Devei, la te în priză, deşi nu în sta
trecem printr-o perioadă ora vizitei noastre, mînca- re de funcţionare, se con
de iarnă grea. Lipsa în rea era gata demult. Dar sumă inutil pînă la 10 la
delungată a precipitaţiilor, soba electrică „mînca" în sută din consumul apara
apoi gerul, iarna creează continuare kilowaţi. tului In exerciţiu. Cu mai
necazuri. Se fac eforturi — Pentru că nu se poa multă grijă s-ar putea e-
mari pentru ca în casele te decupla — ne explică conomisi şi aici o canti
noastre să 'avem energia bucătăreasa Aurica Fărău. tate mal mare de curent
electrică trebuitoare, pen Aşa o fi ? Şi dacă este electric. O vor face — spu
tru ca activitatea ele fie aşa, de ce nu se iau mă ne interlocutorul — în pe
care zi în producţie să de surile corespunzătoare pen rioada următoare...
curgă normal. Datoria tru a se putea decupla se — Avem repartizată o
noastră civică, de buni ce parat fiecare plită, aşa cantitate de 61 800 kilo
tăţeni este să folosim cu cum a fost conceput utila waţi energie electrică pe
toată chibzuinţă energia jul din construcţie ? lună — ne spune tovarăşa
electrică, să prevenim ori — Ca să cumperi o floare Olimpia Fărcăşan, şefa
ce risipă. de la florăria din gara De secţiei cauciucârie a coo
în municipiul Deva, aşa- vei, aparţinând A.E.S.C.H. perativei „Progresul", din C.S.V. Călan. Colecti
numiţii consumatori mici Sîntandrei nu-i nevoie să Deva. Ne încadrăm în co vul do oameni al muncii AZI SE DESCHIDE
consumă cu mult peste co ardă becurile şi în maga ta repartizată, obţinem şi de la centrala electroter
tele repartizate zilnic, co zie. Dar Siunona Dumitran, economii. Dar întreruperi mică numărul 1 a înre
gistrat depăşiri la planul
te care sîn<t astfel judeca vînzătoare, a scăpat din le de energie electrică ne zilnic de producere a e- Luna cărţii la sate“
te şi stabilite incit să asi vedere acest amănunt pă creează greutăţi. Cît econo nerglol electrice cu 13
gure necesarul fiecăruia. gubitor. Am stins noi misim intr-o oră de între la sută. La fd s-au în Tradiţionala manifesta pendenţei de stat a Ro
registrat depăşiri la fur
Intre 10—22 megawaţi de becurile şi i-am sugerat rupere, de pildă, pierdem nizarea de abur. Iată-i re „Luna cărţii la sate" mâniei. Vor avea loc, de
păşire a consumului s-a să fie mai zgîrcită cu ki la pornirea utilajelor. Ar în Imagine pe operatorii se deschide azi în judeţ asemenea, numeroase în-
înregistrat în ultimele zile. lowaţii. fi mai bine să se stabi cazane Doru Breazu şl în climatul puternicei e- tîlniri ale iubitorilor de
îm
Gheorghe
Barbu,
Adică, risipă de energie e- Inginerul Ladislau Zsok, lească o jumătate de zi, preună cu maistrul prin mulaţii spirituale create poezie cu membrii cena
lectrică. şeful secţiei prelucrări me o zi în care să nu avem cipal Traian Horvat. şe de Festivalul naţional clurilor literare „Ritmuri",
împreună cu electricia talice a Cooperativei ful centralei, verlflcînd „Cîntarea României“, am „Lucian Blaga" şi grupul
nul Ionel Gura, de la „Prestarea" Simeria, se ION CIOCLEI, diagramele de funcţio plă ctitorie a „Epocii „Canon", cu care prilej
nare a cazanului numă
I.R.E. Deva, am efectuat dovedeşte cunoscător a G. IGNAT rul 1, NIcolae Ccauşescu". Ediţia vor fi prezentate volume
un raid pentru a depista ceea ce înseamnă econo Foto N. GHEORGHIU din acest an, a XXVII-a, le „Călătoria spre izvoa
şi... închide robinetele ri mie de energie electrică, (Continuare în pag. a 3-a) programează un mare nu re" (Valeriu Bârgău, Mi-
măr de manifestări cu ron Ţie, Dorina Brânduşa,
cartea destinate oamenilor Ioan Vasiu), „Noima de
muncii din mediul rural
Participare responsabilă la contractarea — evocări istorico-litera- aur" (Valeriu Bârgău) şi
„Debut *80" (Dumitru Hu-
re, medalioane, simpozioa rubă). O agendă bogată
şi livrarea produselor agricole ne, lansări şi expoziţii de de manifestări vădind
carte, dezbateri, întâlniri
noua calitate a muncii cu
Cetăţenii din satele co pe marginea planului de • de stat cantităţi însemna cîte un membru al birou cu scriitori, membri ai cartea, adîncirca conţinu
munei Boşorod sînt cu dezvoltare economico-so- te de produse agroalknen- lui comitetului comunal cenaclurilor literare, bri tului ei educativ şi infor
noscuţi ca oameni harnici cială în profil teritorial tare. Dintre ei exemple de partid şi al biroului găzi ştiinţifice, concursuri mativ, intensificarea difu
şi vrednici gospodari. în pe anul 1987, a progra demne de urmat sînt ce executiv al consiliului „Cine citeşte, cunoaşte", zării cărţii în rîndul lu
fiecare an de la gospodă mului de dezvoltare a agri tăţenii Ionuţ Luculescu, popular comunal. Acestea vor fi prezentate noi apa crătorilor de la sate.
riile populaţiei de aici se culturii, a celorlalte pro Petru Toncea şi Nichifor se deplasează la cetăţeni riţii editoriale ş.a.
livrează la fondul de stat grame menite să ducă la Toncea din Ursici, Petru acasă şi încheie contrac Reţin atenţia în mod
însemnate cantităţi de car traducerea în viaţă a o- Rîmbetea, Ion Neagu din tele. Ca urmare, la aceas deosebit: zilele Editurii în judeţ, deschiderea
ne, laipte, lină, ouă, • legu biectivelor noii revoluţii Cioclovina, Ioan Monu, tă dată, cu excepţia lap „Facla" şi lansarea căiţii festivă a „Lunii cărţii Ia
me, fructe şi alte produ agrare. Vasile Bălu.şe, Ion Dan telui de vacă şi de oaie, „Livada" de G. Mărcanu sate" are loc la Dobra. Va
se agricole. In anul trecut, — Deci, tovarăşe Iero- Ciucurescu, din Alunu, cantităţile de produse a- (Vălişoara, Luncoiu de fi relevată cu acest prilej
de pildă, gospodarii din nim Grecu, primar al co Ghcorghe Nistorescu, Ioan groalimentare contractate Jos), şi Editurii Eminescu „Concepţia P.C.R., a se
satele Boşorodului au vîn- se apropie de nivelul pla cretarului său general, to
dut pe bază de contract nului. Mai exact, au fost — lans'arca volumului varăşul Nicolae Ceauşescu,
la fondul de stat 170 bo încheiate contracte pen „Cartea Mureşului", repor cu privire la dezvoltarea
vine, 548 de miei, 65 oi, tru 218 bovine, 168 porci ter — scriitorul Gligor agriculturii ca ramură de
79 porci, 10 500 kg lînă, ne, 620 ovine, 8 100 kg de Ha.şa (Geoagiu), simpozioa bază a economiei naţiona
\ 475 M lapte de vacă şi munei Boşorod, anul 1986 Jujean şi Nicolae Filimo- lînă, 1 650 hl lapte de va nele „Pagini de luptă şi le. Atributele noii revo
muncă eroică sub condu
157 hl lapte de oaie, sar poate fi considerat un an nescu, din Tîrsa. că şi 160 hl lapte de oaie. cerea partidului pentru
cinile fiind îndeplinite şi cu realizări bune în ce — Ce sarcini revin co In zilele următoare ne in triumful idealului socialist. luţii agrare", abordîndu-se,
depăşite — cu excepţia priveşte îndeplinirea sar munei în al doilea an. ai tensificăm eforturile în 65 de ani de la făurirea în acelaşi ti.mp, „Realiză
laptelui de vacă şi a căr cinilor Programului unic. cincinalului la acest capi această direcţie pentru a rile agriculturii hunedore-
u
at nli de porc — la toţi cei- Cine sînt cei care au con tol şi care este stadiul în încheia acţiunea de con Uniunii Tineretului Comu nc în cei 25 de ani de la
,P lalţî indicatori. De aseme- tribuit mai substanţial la cheierii contractelor ? tractări pînă la termenul nist" (Blăjeni), „25 de ani încheierea cooperativizării
r n
r ea
doui> ţ ' P ^ sistemul achizi- rezultatele amintite ? — De la gospodăriile stabilit. Toate aceste sar de agricultură socialistă" agriculturii", „împliniri
ra £l'~ ţiilor, locuitorii comunei — Majoritatea cetăţeni populaţiei avem de livrat cini au fost temeinic dez (Gurasada), dezbaterea „Di ale comunei Dobra în anii
vîntuiiu mai vîndut 1 000 kg lor satelor noastre, care, în acest an la fondul de bătute şi apoi adoptate în recţii ale dezvoltării şi luminoşi ai Epocii Nicolae
ne? dîn C;iarne c e as mobilizaţi de chemările şi stat 242 bovine, 179 por adunarea cetăţenilor şi se modernizării agriculturii Ccauşescu". Va fi prezen
* P ăre, nouă to
ca vit ne de cartofi, cinci tone îndemnurile adresate de cine, 550 ovine, 9 700 kg siunea consiliului popular în actuala etapă. Căi ale tat, deopotrivă, un bilanţ
o km/ de fructe, 1000 kg legume secretarul general al parti lînă, 4 980 hl lapte de va '••omunal. Exprimîn.du-.şi obţinerii unor producţii editorial hunedorean şi
La- ' ' şi 14 000 ouă, care toate dului, tovarăşul Nicolae că, 320 hl lapte de oaie convingerea că ele pot fi vegetale şi animaliere vor fi organizate o întîl-
r
au întregit fondul de auto- Ceauşescu, cu sprijinul co ş.a. Toate aceste sarcini îndeplinite, cetăţenii co mari" (Şoimuş), seara li nire cu scriitori, expoziţia
, aprovizionare teritorială. mitetului comunal de terară „Independenţa na
e au fost defalcate pe sate munei s-au angajat să ac de carte pe tema „Coope
, Analizate în recenta adu- partid şi al consiliului şi gospodării. Acţiunea de ţioneze cu toată răspun ţională — ideal milenar rativizarea — operă fun
•î nare a cetăţenilor din co popular comunal şi-au spo contractare se află în pre derea şi hărnicia pentru al poporului român, împli damentală a transformării
mună şi în sesiunea con rit numărul animalelor pe zent în plină desfăşurare, traducerea lor exemplară nire a luptei sale eroice"
siliului popular comunal, care le cresc în gospodă în fiecare sat fiind la da în fapt. (Hărău, Cristur, Băiţa) de revoluţionare a satului ro
aceste rezultate au consti riile proprii, contractînd torie colective special or dicată împlinirii a 110 ani mânesc", o expoziţie arti
tuit temeiul dezbaterilor şi valorificând la fondul ganizate, coordonate de MIRCEA LEPĂDATU de la proclamarea Inde zanală şi un spectacol ar
tistic.
