Page 10 - Drumul_socialismului_1987_02

DRUMUL SOCIALISMULUI

In spiritul exigenţelor formulate de tovarăşul nicolae ceauşescu

2(1,0(1 Tcleju
20,15 Vla(a
20,30 A pali
Versur
20,10 Tribun
ne <le
litico-l
20,55 Film :
„Ambii
21,50 Tcleju
pregătiţi
GUM desfăşuraţi PRODUCŢIA PLANIFICATA DE CĂRBUNE PE « ?
realizaţi
uucureş
dioprogrnmi
6,30 Ea ordi
întreprinderea minieră Valea de Brazi NOI ARGUMENTE FAPTICE PENTRU ATRIBUTUL UE „MIA MODEL“ gricuitură;
nai; 7,30 Ai
Revista pri
rierul meii
Buletin il
Răspundem
Investiţiile - „avanpostul“ producţiei lor ; 10,05
(Urmare din pag. 1) mente semnificative de Alte unităţi miniere au televiziunii
bilanţ, cu „treptele" ne­ parcurs acest traseu în Aurei Cirlg'
cesare unei ascensiuni 30—40 de ani. De aceea, • Realizarea în devans a ciri de puţuri şi 1940 ml scrise depăşiri la lucră­ lişti şi foi
săpare cu eofrag glisant, grele. „Anul trecut — considerăm că şi rapidi­ lucrărilor de investiţii de­ de galerii, precum şi , 2 500 rice de la
Publicitate;
a podurilor de perforare ne explică irig. Carol tatea este unul din argu­ ml lucrări de cercetare, rile de investiţii. Atenţia de ştiri ; (1
mullibraţ şi g-reiferelor, Schreter, chiar în ultimul mentele ce susţin atri­ termină, în mod firesc, deschidere şi pregătire. principală este îndreptată spiritul leg
punerea în funcţiune îna­
a instalaţiilor moderne trimestru, mina noastră butul de „mină model". spre pregătirea a încă gäre rom
Ne vom strădui —
—
Buletin de
de forat puţuri. La să­ a debutat în activitatea Vom păstra acest titlu inte de termen a capaci­ arăta minerul şef de bri­ două „frontale", care vor Armonii co
parea galeriilor magis­ de producţie. In numai şi după atingerea capa­ tăţilor de producţie pre­ gadă GHERASIM TĂMAŞ fi echipate cu complexe comoara fc
trale s-a prevăzut utili­ văzute în programul de de tăiere, susţinere şi trans­ De la l Izi
zarea combinelor de îna­ trei ani de la constitui­ cităţii proiectate, întrucât dezvoltare a minei. „Briga­ — să acţionăm, ca şi pînă port, de mare înălţime. jurnal; 11
miciră rai
intare eu secţiune plină rea întreprinderii şi înce­ vom avea atunci un ni­ da pe care o conduc — acum, pentru executarea Ambele abataje vor fi si­ Mlorl|a; i;
mecanizare
vel
de
de
şi a altor utilaje de tă­ perea lucrărilor de des­ povesteşte minerul GHEOR- unor lucrări de calitate şi tuate în panoul nr. 2, unul nai ; îcp
iere şi transport mo­ chidere, prin punerea în 83 la sută la lucrările de GHE CERCEL — a lucrat în termene cit mai scurte, la sud şi celălalt în nord. 16,40 Momi
pregătire, iar la extracţia
17.00 Hui
dern“. funcţiune a primei mori pînă nu demult în gale­ în condiţii geologice mi­ „Aceasta — arăta ing. 17,05 Cooi
Scopul final al tuturor capacităţi do producţie, propriu-zisă a cărbunelui ria de aeraj spre puţul niere complexe, noi am OCTAVIAN NAŞTE, ad­ mice ; 17,2
acestor generoase efor­ mina a intrat în circuitul din abataje ne-am pro­ nr. 7. Ani înregistrat a- finalizat înainte de ter­ junct al şefului sectoru­ muzică pc
sambluluil
turi minereşti este ca în productiv al Văii Jiului. pus să atingem un grad vansări lunare de peste men săparea puţului de lui I — explică foarte Română";
1990, ultimul an ai ac­ Am dat, în 1986, primele de mecanizare de 87 la G0 ml, în profil de 13,4 aeraj nr. 7. bine legătura organică polltico-itl<
tualului cincinal, „mina mii de tone de cărbune..." sută. Vom aplica în în­ mp şi am reuşit înainte — Puteţi încerca un existentă, la mina noastră, Orele sorii
Ştiri ; * 1'
model" Valea de Brazi — Trei ani înseamnă, treaga noastră activitate de termen străpungerea în scurt bilanţ pe 1986 ? între-lucrările de investiţii ţională ra
să producă 1 300 000 to­ totuşi un termen foarte învăţămintele preţioase puţul nr. 7". — După cîte ştiu de ia şi producţia de cărbune. informat li|
ne de cărbune, respectiv scurt... «- cuprinse în magistrala, Global, în 1987, lucră­ comandamentele şi anali­ As cita, pentru muncă Kadiojurm
să atingă nivelul de pro­ — Desigur. Şi tot pu­ cuvântare a secretarului rile de investiţii se vor zele la care am partici­ exemplară şi disciplina do­ cultura 1
sugestia c
ducţie preconizat în pro­ ţin înseamnă şi cei 5 ani general al partidului, ridica la peste 300 mi­ pat, în anul 1986 s-au ter­ vedită în activitate, bri­ intr-o oră
iect. Drumul spre capa­ ai actualului cincinal t o v a r ă. şui Nicolae lioane lei, din care 85 mi­ minat o seamă de lucrări găzile dc investiţii condu­ 23.00 Mo
citatea proiectată nu poa­ cînd va trebui să stră­ Ceauşescu, la recenta şe­ lioane sînt prevăzute la deosebite, printre care pu­ se. de Ianoş Doboş şi Ion 23,10 Pul
Nocturnă
te fi conceput, bineînţe­ batem întreg drumul dinţă a Comitetului Po­ construcţii-mbntaj, iar cir­ ţul auxiliar nr. 1, galeria Tămaş, care execută în - 00 B
les, ’ ca un salt unic de spre 1 300 000 tone de litic Executiv al C. C. al ca 200 milioane lei pen­ puţului dc aeraj nr. 8, ga­ prezent gulerul puţului
la „zero“ la „milionul" de cărbune. Trebuie să ţi­ P.C.R., cu conştiinţa că tru achiziţionarea de uti­ leria magistrală spre vest, auxiliar nr. 2.
tone de cărbune. El a nem seama că pornim de în acest mod vom înfăp­ laje. Potrivit prevederilor două staţii trafo în subte­ — Cî.nd vor intra • în
fost — şi va fi în conti­ la 420 000 tone de huilă tui mai rapid toate o- planului fizic de investiţii, ran, staţrn de ventilatoare
nuare — presărat cu mo­ cocsificabilă, în 1987. biectivele propuse. în 1987 vor fi executaţi la puţul Sterminos, sta­ funcţiune cele două aba­ DEVA :
360 ml de săpări şi adîn- ţia de comprcsoarc, siloz taje ? din Gun
1
subteran, cameră montaj — Ambele trebuie să Un strig;
pentru complex, baie, lăm- producă huilă cocsificabilă tor (A
Din cHe ¡şi amintesc mare. Jn ce priveşte re­ cu 399 ml, far la lucrările Intre „reperele" hărni­ părie, două centrale ter­ în acest an. Unul va fi DOARA:
minerii cu care am stat zultatele, vitezele medii de geologice cu 212 ml. ciei minereşti poate fi mice ş.a. dat în exploatare în luna gonului
Pronii siu
de vorbă, in anul 1985 lu­ avansare s-au dublat, iar - Aşa a fost posibil - găsită şi o brigadă de la Şi în bilanţul lunii ia­ aprilie şi celălalt în sep­ încredere
crările de deschideri au realizările la săpări şi be- ne relata minerul şef de pregătiri, condusă de mi­ nuarie 1987 au fost în­ tembrie 1987. pil rY*
fost depăşite cu peste tonări s-au triplat. De brigada GHEORGHE SCOR­ nerul CONSTANTIN Dl- PETROşi
ieţi şl o
100 ml iar la plănui valo- exemplu, in 1984 media PIE - să dăm in 1986 pri­ NESCU. O depăşire cu 50 ring); A!
1 s-au obţinut in plus lunară la avansări, care mele cantităţi de cărbu­ la sută a sarcinilor de (7 Noier
rea 36 milioane lei. Dar, era de 70 ml, in ianuarie ne. Sint fericit că mie şi plan nu-i puţin lucru l Asigurarea forţei de fantezie
PENI: /
:um a fost 1985 sau anul 1985 a ajuns la 190 ml, ortacilor mei ne-a revenit „In tuna realizărilor de (Cultura
1986 faţă de „primii paşi", vertisme
adică in comparaţie cu virf - ne spune şeful de muncă - problemă I-II (Li
brigadă - adică in august NEA : N
'începutul prapriu-zis al lu­ Repere ale dăruirii 1986, am înregistrat o vi. aur (P
crărilor ? „In primul rind teză de înaintare de 115 esenţială TRILA :
- ne-a răspuns ec. ION ml din ciocan, în galerie mineaţă
(Muncit«
MISCHIE, secretarul comi­ * minereşti SA : Sei
tetului de partid al între­ dublă susţinută cu armă­ Ca şi la alte unităţi-mi­ ce învăţa. La fel, în e- (Muncite
turi metalice, cu un pro­ niere, la I. M. Valea de chipele de lăcătuşi con­ Aven tur
prinderii — a crescut nu­ fil de 13,4 mp". Brazi există multă preo­ duse de comuniştii Ale­ (Retezat
mărul brigăzilor minereşti. iar in decembrie 1985 la cinstea să scoatem petntru cupare pentru asigurarea xandru Farcaş şi Ilie Băloi mărilor
De la cinci brigăzi — de 375 ml". economia naţională pri­ Ortacii conduşi de forţei de muncă, şi ridica­ au crescut şi cresc mese­ GU r ' 'TL
tei
pildă, in iunie 1984 — s-a Cu aceste ritmuri înalte mele cantităţi de cărbune Gheorghe Cercel — la lu­ rea calificării oamenilor. riaşi buni, de nădejde, ok. ri
ajuns, in prezent, la 14 s-a Intrat in 1986, primul cocsHicabil, din abatajul crările de investiţii sub­ „Este firesc să procedăm ca Ionel Ciurea, Con­ (Patria)
(Flacăra
brigăzi de mineri, din care an al celui de-aI optu­ IrantaJ nr. 1, aflat in stra­ teran - işi depăşesc, la aşa — sublinia maistrul stantin Chelaru, Iulian BAI : Ş
fac parte oameni cu ¡naltă' lea cincinal. Din bilanţul tul 18 Nord al minei Va­ rindul lor, lună de lună, principal AUREL MIHĂI- Stoica şi alţii. şi dra.c
cultură)
calificare şi de mare nă­ tfnulul trecut desprindem lea de Brazi. Este vorba sarcinile de plan cu 30- LĂ. In primul rind sîn- Secretarul comitetului de ţii alba
dejde. Acum - spre deo­ depăşirea planului la in­ despre un abataj deosebit 40 la sută. „Folosim cu is­ tem un colectiv dc mun­ partid al întreprinderii, BRAZI:
sebire de momentul înce­ vestiţii cu 2,5 la sută, Iar de fertil, dotat cu susţine­ cusinţă perforatoarele şi că în formare. Numeric, fon Mischie, ne-a vorbit LAN * i
putului, cind ziceam „o la activitatea de construc- re individuală cu stilpi hi­ maşinile de încărcat. Şi, creştem de la lună la despre concordanţa depli­ te impe
cultură)
mină de oameni" - putem ¡¡¡-montaj cu 24,7 la sută. draulici şi tăiere cu com­ mai ales, folosim integral lună, de la etapă la etapă. nă dintre calitatea oame­ sătorle
vorbi despre un colectiv Planul lucrărilor geologice bina - in care am obţi­ timpul de lucru, care este Apoi, colectivul de muncă nilor şi calitatea muncii. şui); 11
plîns
de mineri in adevăratul de investiţii a fost realizat nut, chiar de la inceput, „timpul de aur" al pro­ este tînăr, în timp ce teh­ „Faţă de începutul anului LARI :
sens al cuvintului, un co­ in proporţie de 139,86 la o productivitate medie de ducţiei !" — explică aceşti nologiile de lucru sînt 1985 efectivul m i n e i tăcît C
lectiv care se află, totuşi, sută, iar planul fizic de 6 tone/post. Pe viitor, vom oameni succesele ce le evoluate, iar gradul de noastre a crescut, în pre­
in plină dezvoltare şi for­ investiţii a fost depăşit spori aceste realizări. obţin. mecanizare este ridicat. zent, de peste trei ori. în
Iată de ce una din pro­ 1986 au absolvit cursurile
blemele noastre esenţiale o noastre de calificare în
constituie ridicarea cali­ meseria de miner un nu­
Pentru „cartea de istorie“ a minei ficării profesionale, însu­ măr de 60 persoane, iar Penii
99 ii în
şirea tehnicii miniere mo­ alte 70 au absolvit cursu­ cu cer
In luna octombrie 1983 de săpare şi betonare a an al cincinalului trecut cul IX şi începerea lu­ derne". rile de electricieni şi lă- va sul
moden
a fost bătut „primul ţăruş" puţului auxiliar nr. 1, res­ • Un fenomen specific crărilor de pregătire în — Există şi oameni cu cături de mină. Avem minim
al întreprinderii miniere pectiv, cu „gulerul" puţu­ noii întreprinderi miniere strat de către brigăzile multă experienţă profe­ drept călăuză în această între î
Valea de Brazi şi tot de lui, care a fost terminat de la Valea de Brazi : conduse de Gheorghe Sai­ sională. Cum se face privinţă indicaţiile pre­ 5 grac
zute, i
atunci, putem spune, a în luna martie 1984 ® în sosesc aici în sprijin, bri­ giu şi Costache Zaharia. • „transferul" de cunoştinţe ţioase date dé tovarăşul tre m
fost aşezată prima filă în perioada martie—iulie 1984 găzi de prestigiu, cu ex­ Primul abataj frontal a către cei tineri, către cci Nicolae Ceauşescu, secre­ grade,
.cartea de istorie" a mi­ s-au mai constituit încă 4 perienţă, din alte unităţi intrat în funcţiune în tri­ veniţi dc puţin timp în tarul general al partidu­ duce
nei : actul de naştere, re­ brigăzi minereşti : . Fran­ miniere. Gheorgbe Cercel mestrul Iii 1986, marc-înd minerit ? lui, care arată că „toate La
prezentat prin Decretul cise Ambruş („gulerul" a venit de la Uricani începerea producţiei de — în sectorul energetic, problemele şi planurile genen
Consiliului de Stat pri­ puţului principal cu schip), (iunie 1984). Tot de acolo huilă cocsificabilă în noul unde muncesc, avem oa­ noastre se pot realiza în rul v
sufla
vind înfiinţarea unităţii. Constantin Cucoş şi Gheor­ este transferată (la 24 oc­ perimetru Valea de Brazi. meni buni, conştiincioşi, bune condiţiuni numai şi
Au trecut de atunci cu ghe Cercel (lucrări im­ tombrie 1984) brigada con­ Abatajul ai'e o lungime ca electricienii Paul Fluic- numai cu oameni de înaltă Peni
ouţin peste 3 ani şi cro­ portante în subteran, în­ dusă de Ianoş Doboş, spe­ de 105 m şi înaintează în raş, Gheorghe Căploiu, calificare şi pregătire Pro­ zile:
încălz
nicile cotidiene ale acti­ tre care săparea galeriei cializată în săparea de felii de 0,0 ni, realizîn- Dumitru Peică şi alţi ti­ fesională şi tehnică, cu un mai
vităţii au consemnat fapte magistrale la orizontul puţuri. De la I. M. Pe- du-se o producţie medie neri veniţi direct la mină, dezvoltat nivel de cultură, . sfîrşit
vor
de înaltă abnegaţie şi dă­ 400). Gheorghe Saigiu (să­ trila sosesc (în martie zilnică de 300 tone de din şcoala profesională. cu o înaltă conştiinţă re­ slabe
ruire muncitorească, eve­ parea galeriei de aeraj 1985) două brigăzi : una cărbune. Armarea abata­ Răspund la toate chemă­ voluţionară". Sarcinile for­ de ni
nimente care vor rămîne spre puţul 7 Sterminos, tot condusă de minerul Ghe- jului se face cu susţi­ rile, nu dau înapoi în mulate de conducătorul ploaie
pentru totdeauna înscrise la orizontul 400) © Alte rasim Tămaş (care a pre­ nere individuală cu stilpi faţa greutăţilor. Cred că iubit în cuvîntarea rostită •ducer
tul v
în memoria colectivului de brigăzi formate în toamna luat adîncireâ puţului de hidraulici şi grinzi me­ însuşirea acestor trăsături la recenta şedinţă a Co­ la m<
mineri. Redăm mai jos anului 1984 — Constantin aeraj nr. 7) şi brigada lui talice, iar tăierea cărbu­ s-a datorat faptului că au mitetului Politic Executiv ten si f
cîteva din aceste „cronici" Atomulesei (executarea Ion Baron (care a preluat nelui se face cu combină fost repartizaţi să mun­ al C. C. al P.C.R. vor tervai
km/T
scrise de oamenii minei staţiei de transformare, executarea galeriei de de abataj © în lunile a- cească pe lingă oameni constitui pentru noi pro­ perat
® Prima brigadă de mi­ orizontul 400) — şi în de­ sprijin de la acelaşi puţ) prilie şi, respectiv, sep­ mai vechi, în etate, cu gram permanent de acţiu- minu
neri constituită la Valea cembrie 1984 (Ştefan Nagy © Interceptarea, la jumă­ tembrie 1987, în „istoria" multă experienţă, cum iar <
minu
de Brazi a fost cea con­ — executarea suitorului tatea anului 1985, pentru minei Valea de Brazi se sînt comuniştii şefi de de. I
dusă de minerul Dioni- de aeraj între orizonturile prima oară în câmpul mi­ va consemna intrarea în echipă Gheorghe Blaj, Zol- Anchetă realizată de ceaţă
sie Szocs. Această forma­ 400 şi 500) au asigurat un nier Valea de Brazi, a funcţiune a încă două tan Boji, Zoltan Vincze şi MARIN NEGOITÄ servi
ţie a debutat cu lucrările demaraj optim în ultimul straturilor 17—19 în blo­ noi abataje frontale. alţii, de la care au avut