Page 11 - Drumul_socialismului_1987_02

7 • MIERCURI, 4 FEBRUARIE 1987 1
Pag. 3

Rezultatele din zootehnie să exprime mai bine
IE ' iua se îngemăna aici într-o sîmbătă din-
z ! cu noaptea. Ici ş tre..„ două săptămîni fără
:
al unităţii! rasului Deva, obosit după Căutîndu-1 pe pedago-,
colo, monotonia 6- seară de dans.
o săptămînă de muncă, gul de serviciu de la că- .
Adunarea generală pen­ bilităţile, cooperatorii şi nu reflectă nici pe de­ că păşunea de jos, din
lSlll- tru dare de seamă a era întreruptă de bucuria mi nul mai sus amintit, |
po- mecanizatorii nu s-au de­ parte potenţialul real al luncă, . să fie rezervată copiilor care au luat cu am ajuns, după cum am t
membrilor cooperativei a- clarat pc deplin mulţu­ unităţii. Faptul că pro­ pentru vacile cu lapte, iar asalt patinoarul de la fost îndrumaţi, la Liceul »
lor) : gricole din Cigmău s-a miţi cu producţiile rea­ ducţia de lapte marfă s-a oile să păsuneze la deal stadion, Bejanul, Dealul industrial nr. 5. N-am ţ
desfăşurat sub somnul lizate, găsind noi rezerve situat undeva la jumăta­ şi prin golurile de pădure. Paiului. găsit pe nimeni. Lumi- ‘
angajării plenare în ve­ ce trebuie puse în va­ tea prevederilor.planului a Propuneri concrete pri­ La Liceul industrial nilc erau toate stinse,
derea materializării în loare pentru a. spori pro­ constituit un serios mo­ vind îmbunătăţirea radi­ nr. 3 se afla în plina în curte întâlnim un
acest an şi în întregul ducţia la hectar, în scopul tiv de reflecţii, dar şi de cală a producţiei de fu­ desfăşurare o reuniune om între două vîrste, pe
cincinal a obiectivelor noii îndeplinirii planului şi propuneri şi angajamente raje şi implicit a activi­ organizată cu prilejul ab- care îl întrebăm clacă
revoluţii agrare, a impe­ angajamentului asumat în ferme pentru ca în acest tăţii din sectorul zoo­ solvirii cursurilor de că- lucrează în acest liceu.'
Ha­ rativelor formulate de se­ întrecerea socialistă. în­ an să fie îmbunătăţită
lii ; tehnic au făcut, de ase­ tre elevii ciclului profe- — Nu, eram doar în
ii a- cretarul general al parti­ tre acestea sînt de amin­ radical activitatea din sec­ menea, cooperatorii Vasile siona'l, care din această trecere. Prin curtea şcolii ţ,
jur- dului, tovarăşul Nicolae tit : readucerea în circui­ torul zootehnic. Neroali- Ileş, Ion Stan fiu, Nicolae săptămînă se vor iute- se ajunge mai repede din î
8,00 Ceau.şescu, la plenara lăr­ tul productiv a unei supra- zarea producţiei planifi- Popa şi alţii. Acestea au gra în producţie; tîm- cartierul Dacia în strada ţ
CU- gită a Consiliului Naţio­
0,00 vizat îmbunătăţirea re­ plarii la I.P.L., mecanicii 23 August ?! &
9.05 nal al Agriculturii din producţiei, întărirea cli­ şi sudorii la I. L. Chiş- La Casa de cultură, -
lori- decembrie 1986 şi la re­ ADUNÄRILE GENERALE ALE OAMENILOR cădaga. seara de dans era în toi.
dio- MUNCII - EXPRESIE A DEMOCRAŢIEI matului de ordine şi dis­
dc centa şedinţă a Comite­ ciplină, ameliorarea rase­ Ferestrele Liceului in- Tineri — aproape 270.
So- tului Politic Executiv al SI AUTOCONDUCERII REVOLUŢIONARE lor şi altele. Important de dustrial nr. 2 erau întu- „Altă dată sînt do două
tdO- C. C. aii P.C.R. S-au re­ reţinut este că adunarea necate. Doar luna se ori mai mulţi, nc lăimu-
10,45
etin levat cu satisfacţie re­ feţe de cîteva zeci de cate a determinat dimi­ generală a cooperatorilor oglindea în olc. O lună reşte Aurel I-Iendrea,
Şi zultatele înregistrate în hectare, înfiinţarea unei nuarea veniturilor şi de­ a decis să se treacă cu
Şla- sporirea producţiei vege­ operativitate la transpu­
2,00 noi plantaţii pe terenurile păşirea cheltuielilor pre­
2.05 tale unde, cu excepţia amenajate în acest scop, văzute pentru zootehnie, nerea în practică a măsu­ La dansul
Din cartofilor (s<iu realizat în care sînt situate în pantă, grevînd situaţia de an­ rilor cuprinse în planul
.3,00 unitar şi a propunerilor
Jio- medie 24 tone la ha faţă fertilizarea . suplimentară samblu economico-finan-
>rc- de 25 tone planificate), a întregii suprafeţe culti­ ciară a unităţii. judicioase ce s-au făcut de sîmbătă seara...
5,40 prevederile au fost depă­ vate în toamnă cu păioase Pornind de la toate a- în scopul redresării situa­
iur­ şite la toate culturile, ceea (existînd asigurate îngrăşă- cestea, cooperatorul Ro­ ţiei din zootehnie, creşte­
te ;
ic ; ce a permis unităţii să mintele necesare), conti­ man Crişan considera ne­ rii producţiei agricole şi
ri ; livreze suplimentar la nuarea aplicării gunoiului cesar, iar forumul demo­ eficienţei economice în fie­ ca o seceră aşezată cu eare răspundea de ac-'
no- fondul de stat şi la fon­ de grajd (cîte 40 tone la care sector de activitate.
dc craţiei cooperatiste a a- Consiliului de conducere vârful în jos, semn că ţiune, din partea Casei I
nn- dul de autoaprovizionare • ha) pe toată suprafaţa ce preciat cum se cuvine in­ v.a ninge. Din păcate, de cultură. MUlţi tineri |
l i u însemnate cantităţi de se va cultiva cu cartofi tervenţia sa, ca cele 235 al C.A.P. i s-a cerut să din înaltul cerului se vizionează la această oră
ezc produse. Aceasta este ur­ şi altele. Totodată s-a ha păşune şi fineţe natu­ asigure cadrul organizato­
8,00 ric necesar pentru ca să scutura doar frigul muş­ filmul „Liceenii“. Seara I
de marea firească a bunei insistat ca şi lucrărilor cu­ rale să fie repartizate din cător. Ocolim şcoala. La de dans era agreabilă, i
na­ organizări a activităţii în rente din pomicultură să vreme pe crescătorii de se poaţă manifesta din plin lumina lanternei, geamu­ Am văzut, plăcut sur­
ică,., sectorul producţiei vege­ li se acorde atenţie ma­ animale şi locuitorii satu­ răspunderea personală şi foarte'
0,00 colectivă faţă de soarta rile sparte din spate su- prinşi, multe,
?ri- tale, mobilizării la muncă ximă. lui pentru a fi curăţate, rîd ştirb. In holul că- multe perechi dansând. i
La a cooperatorilor şi meca­ în spirit critic şi auto­ fertilizate şi supraînsă- producţiei agricole, de rea­ minului nc întâmpină Sing. Liviu Z amor a, de
zi nizatorilor, care au a- critic, atât darea de sea­ mînţate, unde este cazul lizarea integrală a planu­ paznicul de serviciu, la C.S.H., cel care în
irtî; lui şi a angajamentului
1
Ic ; plicat cu răspundere teh­ mă, cît şi cei ce au parti­ (şi este într-adevăr 1). în Teodor Bădălău, pe care, fapt organizează această
3.15 nologiile stabilite pentru cipat la dezbateri au ana­ acelaşi timp este necesar asumat în întrecerea so­ înainte de orice, îl în- discotecă „manewîndu-i"
3,55 fiecare cultură. Evailuîn- lizat şi rezultatele din să fie folosite raţional pa­ cialistă. . trebăm ce se întâmplă pe tineri în funcţie de
fi. du-şi în mod realist posi­ sectorul zootehnic, care jiştile naturale; în sensul NICOLAE TIRCOB la această oră în şcoa­ melod'ile pe care le o-
lă, în cămin. feră de pe banda mag- i
— Acum ? Nu se în­ netică, ne spunea că în
ECONOMISIREA ENERGIEI tâmplă nimic. Totul e în prima parte a scrii a
ordine I prezentat recentul 'disc »
ren (Urmare din pag. 1) adaugă alţi... kilowaţi-res- într-adevăr, linişte şi înregistrat de Victor So- ţ
a) ; pace. în hol se mai eaciu şi grupul „Canon
ju­ ponsabilitate. Sînt cei re­
ra­ zultaţi prin înlocuirea cu aflau doi elevi : Petrişor din Hunedoara. Se bil­ :|
ra - mă de suplimentare a tur- rotoare mai mici a unei Costea, anul II profesio- curau de seară, iară, printre .-
*); nală de la Liceul indus­ alţii, Adriana Borţun, j
B); bocompresoarelor de oxi­ părţi din acţionarea elec­
L.U- gen tip KTK-7 cu ajutorul trică a instalaţiei de re- trial nr. 2 şi Daniel muncitoare la Ţteătoria C
d); unor suflante, presiunea pompare a apei de răcire Băhnărel, anul I profe- de mătase, şi Constantin
bă- de alimentare crescînd de sională, de la Liceul in- Dănilă, elev la Liceul
Pa- în circuitul turbocompre-
tuş la 400 mm coloană de apă soarelor — turn de răcire. dustrial nr. 5, unităţi industrial nr. 3, caire
şi la 2000 mm şi făcînd in Sau eei „aduşi" de ing. şcolare de la care lo­ ne-au mărturisit simplu:
,U- acest fel posibilă livrarea cuiesc elevi în acelaşi „Venim de trei ani la
jze Petru Oţoiu, şeful secţiei discotecă şi ne simţim
A- oxigenului la debitul ce­ aer-gaz, autorul unui pro­ cămin. Plin de bun
iile rut prin utilizarea a nu­ iect ce îşi dovedeşte efi­ simţ, roşind cînd ne răs- foarte bine".
,o- mai patru tunbocampre- punde, Petrişor Costea La Liceul de matema-
de cienţa în recuperarea căl­ tică-fizicu „Decebal", un-
1
>E- soare în loc de cinci, cîte durii (1 Gcal/oră) de la ne spune că „Liceul in­
cîi- se foloseau anterior. Eco­ turbocompresoarele de apă dustrial nr. 2 organi­ de au loc izbutite seri
-II nomia rezultată: 750 kWh. zează săptămânal, sau la dc dans, organizatori ai
>A- K 1500, acţionate de mo­
liei Un alt colectiv de spe­ toare de cîte 10 MW. Sau două săptămâni, seri de voii bune pentru colegii
«: cialişti, format din ing. cei obţinuţi prin sectori- dans cu care prilej se lor erau elevii clasei
tişi Ioan Pop, maistrul Ştefan prezintă cărţi din bi- a XlI-a F. Alături de ei
pii Szomboty şi şeful de echi­ zarea iluminatului pe fie­ blioteca şcolii..." Intrăm, se afla profesoara Emi-
2 ) ; care agregat în parte. la parteţ'Ul căminului, în lia Nistor. E bine aşa I
n- Zilele care au trecut au adus cu sine noi valuri do pă electrician Viorel Ma­ Da, unele preocupări au
) : zăpadă, îngrcuuînd şl mai mu lt circulaţia pe şosele. Dru- cin, au aplicat o schemă ca rezultat imediat econo­ prima camera care nc Ne stăruie însă In a-
cri morii însă încep tot mai mu lt să-şi facă remarcată pre­ iese în cale. Aici, Ionuţ mintire... luminile stinse ,
?nt zenţa în confruntarea cu sti idile iernii. Iată spre exem­ originală de excitaţie sta­ misirea a doar cîţiva
U- plu, pe DN 7G, lucrătorii districtului Şoimuş ni S.I.R.D.S.C. tică la motoarele sincrone waţi. Aşa este, însă oa­ Rusalin, din clasa a IX-a de la liceele industriale
mi Deva au acţionat cu toate uti lnjele din dotare pentru men­ de 1,5 MW ale turbogene- menii muncii de la fabri­ D, de la auto, stătea nr. 5 şi 2 şi mai ales
de ţinerea prncticabilităţii drumu rilor din administrare. în ratoarelor de oxigen, anu­ de vorbă cu verişoara răspunsul : „Acum ? Nu
m- Imagine, un aspect de la deszăpezire, kilometrul 19 — Vă- ca de oxigen din C.S. Hu­ sa, Rodica Trif, clasa se întîmplă nimic. To­
) ; lişoara. larea vechilor excitatrice nedoara ştiu prea bine că
A- aducînd o economie de din waţi se fac... mega­ a X-a C de la energetic. tul e în ordine 1" Am fi
ir- încă 250 kWh. Ce monotonă c viaţa aşteptat un altul 1
de waţii şi din acţiunile cît elevilor dintr-un cămin!
:ă- 0 prezenţă merituoasă, de calitate La megawattul-oră eco­ de mici se ajunge la un MINEL BODEA
•c- nomisit prin aplicarea ce­ mare rezultat: economisi­ Regretăm că am nimerit
ru lor două soluţii tehnice se rea energiei electrice.
E- (Urmare din pag. 1) piţărăi" din Ohaba-Ponor
•ă-
(unde a fost prezent tot
satul, de la copii la bu­
Valorificarea folclorului nici), grupul vocal-instru- Călătorie către oriunde
local, grija pentru adu­ mental din Federi şi gru­ La serviciu i se creaseră
cerea lui în actualitate pul de fluieraşi din Fi- o seamă de nemulţumiri. Doar plecaseră în excursie în contact, a apăsat pe ac­ tru convorbire. M-a ajutat
în toată autenticitatea, a zeşti au fost momente ca să cunoască lumea, cit celerator şi maşina a ţîşnit un cetăţean străin sâ-l de-
va Fire mai irascibilă, n-a a- mai multe din comorile eî înainte. Călătoria spre ori­ blochez, mi-a dat prefixul
iă, fost dominanta prezenţei înălţătoare prin vitalitatea vut răbdarea necesară să de artă, înţelepciune şî u- unde începuse. Lîngă fron­ şi astfel am putut sâ iau
tul artistice a comunelor Baru autenticului şi a frumo­
la şi Pui. Trei sănii trase sului reprezentate de re­ vadă cum adevărul iese la manism. Şî s-au dus să-l tieră, povesteşte P. N., un legătura cu el. Atunci „el“
ile de cai, încărcate cu peste pertoriul şi ţinuta vesti­ suprafaţă, chiar dacă se viziteze. „Am pretextat că cetăţean dintr-o maşină ce mi se părea limanul salvă­
se întîmplă mai tîrziu şi pe un eu am mai văzut acel mu­ staţiona pe dreapta m-a rii mele, omul de care a-
us 40 de săteni din Petros, mentară I Această revăr­ drum mai sinuos. Lucra în- veam sâ mă agăţ o vreme
:ă- au poposit în faţa cămi­ sare de frumos se dato­ zeu — povesteşte P. N. In întrebat în româneşte unde
nului cultural din Pui, în rează, deopotrivă, celor tr-o unitate economică şi, sufletul meu se desfăşura o merg. l-am răspuns că nici cu toată puterea incerti­
tudinii în care mâ aflam.
dacă în recomandarea care
admiraţia mulţimii. Iar care au ştiut să pună în luptă dramatică între ten­ eu nu ştiu unde merg. Şi Cît greşeam şi de această
cînd sătenii s-au reunit în valoare datinile populare: î s-a dat pentru excursia taţia de a continua câlâto- chiar nu ştiam. Aveam no- dată I
şezătoarea ce a înflorit învăţătorii Virgil şi Ma­ în străinătate pe care o
în La telefon m-a sfătuit
io­ pe scenă (sub îndrumarea riana Butaş, Floare Cos- proiectase reuşea să intu­
va Steluţei Sălăşan, vrednică tca, floria Schveifel ş.a. iască o dovadă de încre­ REVENIT DIN „LUMEA TUTUROR să-l aştept cu maşina la
şefă de echipă la C.A.P Căminul cultural de cen­ dere în persoana lui, multe POSIBILITĂŢILOR" (I) punctul de trecere a fron­
ei Baru, şi inimoasă artistă tru a fost prezent în în­ din avatarurile prin care a tierei. l.-arn aşteptat. Am
de amatoare, ca şi fluieraşul trecere cu piesa „Masa de trecut i-ar fi rămas străine. trecut împreună frontiera în
il. Petru Boţea), cîntul şi stri- la fereastră" de Iosif A plecat, aşadar, în ex­ ria spre oriunde şi datoria tote pe o hîrtie două nu­ ţara căreia îi aparţinea el.
gătura — sub sfîrîitul fu­ Naghiu. cu orchestra' de cursie. A ajuns, fără peri­ de a mă întoarce în ţara mere de telefon. Numărul Ajuns aici mi-a spus sâ nu
ţii sului de sub caierele muzică uşoară şi solista peţii, în ultima ţară pe mea, care a avut încredere unui cetăţean al ţării res­ mai am nici o frică pentru
1Ü prinse pe furci meşteşugit Vcronica Ochean — pre­ care o avea consemnată în mine, în care aveam tot pective, care vorbea foarte că ne aflăm pe teritoriul
Şi „unei ţări libere". Mi-o spu­
0- încrustate — n-au mai zenţe merituoase în viaţa în viza de pe paşaport. Aici ce-mi trebuie. A învins ten­ bine româneşte şi pe care-l
n- contenit. Iar jocul şi am­ spirituală a comunei. ¡-a încolţit în minte ideea taţia. Şi. nu ştiam atunci cunoscusem in vara aceea nea ca şi cum m-aş fi aflat
iă bianţa atît de specifică O expoziţie de artă de a-şi părări ţara ? O cît de mult greşeam". pe litoralul românesc şl nu­ pe „pâmîntul făqâduinţeî“.
1- De cei doi tovarăşi de mărul unui cetăţean plecat Al făgăduinţei ? Pentru mi­
n- şezătorii au crescut în populară deosebit de ex­ avea de mai mult timp în
60 frumuseţe prin frumuse­ presivă, cu piese de va­ subconştient ? P. N. n-ar călătorie s-a despărţit cu mai demult din România na - ol umilirii şi incerti­
ţea costumelor. Acest lău­ loare care vor fi. cu si­ putea să spună. Cei doi cu părere de rău. l-a aşteptat Am încercat sâ sun la Io tudinii. pe un Dămint pe
dabil element al valorii guranţă, apreciate in eta­ care călătorea în aceeaşi să se apropie de maşină, cuinţa celui din urmă. Ne- -ara străinii fără ţară nu­
re folclorului a fost admi­ pele superioare ale festi­ maşină, a lui, şi-au expri­ apoi le-a abandonat ba­ cunoscînd prefixul aceste' mai cu ochi huni nu sînt
a- rabil prezentat de satele valului. a dat fazei de mat dodnta de a vizita unul gajele pe locul unde ei ţâri, automatul s-a bloca' priviţi. A/a urma)
le comunei Pui : grunul vo- întrecere de la Fui am­ din celebrele muzee ale ştiau că trebu'O să se afle şi mi-au rămas in el fisei'’
a) cal-instru mental „Mioriţa " bianţa unei competiţii de oraşului. Dorinţă legitimă. maşina lui, a răsucit cheia pe care le introdusesem peri TH MARCUŞ
şi obiceiul folcloric „în valoare I