Page 14 - Drumul_socialismului_1987_02

^g. 2 DRUMUL SOCIAUSMULU

ÎN SPIRITUL EXIGENŢELOR FORMULATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU

20,00 Te
20,15 Vil
20,25 înv
rili
nii
20,55 CO
21,10 Mr
ref
pregătiţi
KO
C U M realizaţi PRODUCŢIA PLANIFICATA DE CĂRBUNE PE 1987 7 21,50 Te
desfăşuraţi
m

nucii
întreprinderea minieră Cimpu hi Heag EFORTURI CONJUGATE, MAXIMA
dioprog
Buletin
ordinea
tură;
7,30 Azi
ANGAJARE PENTRU ÎNDEPLINIREA PLANULUI pundem
vista p
rul inel
10,00 Ii
10,05 S»
nare. „De, mai sint neca­ cind şi sin.tem sigur! că şî 10,15 1
zuri şi la noi, însă le re­ cei de la brigada nr. 2 Buletin
(Urmare din pag. 1) a încheiat luna ianuarie zolvăm treptat pe- toate şi vor înţelege mina întinsă Ca să acţionăm „ca pe Politica
cu o uşoară nerealizare Muzică
cu data de 1 septembrie a sarcinilor prevăzute, vom face planul la căr­ de ortacii lor, vor învinge Ştiinţa
12,25 Cîi
bune. Majoritatea oame­
1986, a întreprinderii mi­ colectivul I.M. Cîmpu lui nilor sint serioşi, discipli­ cît mai repede greutăţile roate“, nu-s suficiente revoluţi-
niere Cîmpu Iui Neag, Neag acţionează cu con­ şi se vor strădui să dea şi comoars
Do Ia 1
activitatea din cariera vingerea că va recupera naţi, se ajută cit este ne­ ei cărbune peste plan. De roţile...“ jurnal;
'de aici urmând a se ex­ în scurt timp restanţa, voie, pun. cu toţii umă­ fapt, aceasta este hotărîrea ră radi'
tinde şi în subteran, scop îşi va îndeplini planul rul Io greu şi biruiesc. Un întregului nostru colectiv, limbii r
diojurmi
pentru care se fac acum pe trimestrul I şi pe în­ singur exemplu : brigada răspunsul nostru concret, MIHAI oriU.ŞA, şei secţie Gabor, Vasile şi Gheorgho radio ;
intense pregătiri, se efec­ tregul an, va obţine chiar nr. 2 producţie se confrun­ faptic, la îndemnurile se­ coordonator la Cimiiu lui Iaoob, Victor Tănasc, Neculai oîntec ;
tuează un considerabil o depăşire la producţia tă cu unele probleme. Lu­ cretarului generai al parti­ Neag, din cadrul Secţiei de Ciubotaru, Ludovic David, ştiri ; ]
economi
utilaje construcţii şi transport
volum de lucrări de in­ de cărbune şi la desco- crează mai mult la desco-, dului, tovarăşul Nicolae Petroşani ne-a vorbit despre Ioan Ciocan, Dumitru Vlţ.e- şi te cl
laru, pe mecanicii viorcl Ba-
vestiţii (de peste 50 mi­ pertă. După modul în pertă. Planul pe ianuarie Ceauşescu, cuprinse în cu- unele greutăţi şi neajunsuri clu, Ion Burtea, Ioan Dudu­ Program
lioane lei numai în acest oare munceşte, cu abne­ era compromis de la înce­ vîntarea rostită la recenta cu care se confrunta colec­ ia, Vasile Gorea, Ilie Mihăilă, Orele
Ştiri ;
an). gaţie şi dăruire patrioti­ put. Dar sarcinile sale au şedinţă lărgită a Comitetu­ tivul pe care-1 coordonează, pe mulţi alţii. tinereţii
dar, nu, pentru a le motiva,
— In fond — considera Con­
Documentarea noastră că, revoluţionară — aşa fost preluate de brigada lui Politic Executiv al C.C. ci din dorinţa sinceră ca ac­ ducătorul auto CONSTANTIN nai ; 20,
recentă Ia I.M. Cîmpu lui cum a cerut secretarul nr. 1, care a muncit exem­ al P.C.R., indicaţii şi îndem­ tivitatea să se deruleze mai RU.SU — este vorba despre tieră bu
Neag ne-a relevat forţa general al partidu­ plar şi a reuşit să dea un nuri ce vizează, pentru noi, bine, să fie mai aproape dc munca şi viaţa noastră: cu La suge
zi într-c
beneficiarului,
cerinţele
mal
de mobilizare şi acţuine lui, tovarăşul Nicolac spor de producţie pe luna minerii, creşterea produc­ calitativă şi mai eficientă. cît lucrăm mai mult şi mai ment p<
mai
bine,
cîştigăm
mult,
a urnii colectiv mineresc Ccau.şescu, şi în cuvîn- recent încheiată de peste ţiei de cărbune, atît, de — Dispunem de un parc trăim mai bine. Indirect şi turnă n
puternic, dîrzenia cu ca­ tarea rostită la recenta 7 000 tone. Pe asemenea , necesar dezvoltării econo- auto corespunzător nivelului noi contribuim la realizarea 24,00 Bu
re învinge greutăţile ce şedinţă a Comitetului sabinilor de plan. — ne spu­ producţiei de cărbune de că­
apar în producţie, mai Politic Executiv al C.C. oameni ne putem baza ari­ mico-sociale a patriei. ne interlocutorul —, dotat cu tre mineri. Aşa că trebuie
aproape 300 „Rabd de 1G to­
ales acum, iarna, deose­ al P.C.R., din ziua dc 30 ne, pentru transportul căr­ să avem. acelaşi scop: să asi­
gurăm ţării cit mai mult căr­
bit de acută, aici, în zo­ ianuarie a.c., după opti­ bunelui ¡ji sterilului descoper- bune.
na cea mai de vest a Văii mismul manifestat de 0 brigadă... de mare „tonaj tat, lucrăm in program con­ — In această dorinţă rezidă
Jiului, hotărîrea fermă majoritatea interlocutori­ tinuu, dc cîte 12 ore pe hărnicia şi dăruirea în mun* DEVA
schimb, avem o colaborare-
de a-şi îndeplini exem­ lor, rezultatele lor în a- bună, permanentă, cu tova­ că, grija faţă de utilaje, în­ clin Gu
trajutorarea. şi tot din aceas­
plar sarcinile dc plan la cest an nu pot fi decît răşii de la I.M. Cîmpu lui tă dorinţa a apărut şi ex­ Aventur
gră
(/
extracţia de cărbune, cele scontate, adică bu­ Neag (doar sintem uşă în uşă) presia lui Mihai Oprişa: „Ca DOARA
şi, în general, reuşim să ne
, mai ..mobilizatoare de la ne. Aceasta, printr-o Metafora lolositâ in titlul din dotare, să asigure fron­ îndeplinim sarcinile de plan. să . acţionăm „ca pe roate’ 1 , gonului
un an la altul. strînsă colaborare între acestui reportaj nu este gra­ turile de lucru pentru în­ Rezultate bune obţin con­ nu-s suficiente roţile...“. El Bromlsii
considera necesare mai multă
Xncredei
în 1R86, planul a fost mineri şi cei care asigu­ tuită. Pentru că, la propriu,, cărcarea şi transportul căr­ stant colectivele -autocoloane- ordine şi disciplină din par­ tista, <1<
depăşit cu 800 tone de ră transportul cărbune­ brigada de producţie nr. 1 bunelui şi ostiei am înche­ lor nr. l (fruntaşă pe sec­ tea tuturor celor ce deser­ (Castei);
ţie), condusă de I.iviu Stur/.a,
cărbune, producţia tota­ lui şi sterilului, printr-o din cadrul I.M. Cîmpu lui iat luna ianuarie cu un spor nr. 5 (Arpad Nagy) şi nr. 3 vesc mijloacele auto din do­ Şapte,
tarea secţiei, dar şi asigura­
lă realizată fiind cu mult unanimă angajare în Neag este o formaţie . 'omo­ de producţie de peste 7000 (Ionii Venter). Cu hărnicie rea cu piesele de schimb ne­ guriţă <
teica cr
superioară celei din anul muncă, pe întreaga fi­ genă şl puternică, alcătuită tone de cărbune". şi conştiinciozitate muncesc cesare, cu ulei şi motorină brie); I
şi lucrătorii din cadrul ate­
1985. în acest an, deşi a lieră a activităţii produc­ din meseriaşi harnici şi pri­ Condiţiile de lucru în Ca­ lierului mecanic, condus do de calitate, cu anvelope şi nulul (i
demarat cam anevoios şi tive. cepuţi, pasionaţi de proie-, riera de cărbune de la Cîm­ maistrul Matei GOt-tfer şi de acumulatoare suficiente, ceea Despăr(
sia aleasă, care-şi realizea­ pu lui Neag nu sint - nici revizorul tehnic Stelian Klbedi. ce nr determina diminuarea seriile
ză şl depăşesc zl de zi, lună acum prea uşoare. Este, to­ "Şeful secţiei coordonator a defecţiunilor şi staţionărilor vut.ca:
ceafăru:
de lună, sarcinile de plan. tuşi, iarnă. Dar oamenii ac­ ţinut să-i evidenţieze şi pe în reparaţii, ar asigura acti­ tei ul st
vităţii de transport o mai
- Secretul muncii şi---al ţionează exemplar, uniţi, şi conducătorii auto Constantin mare Huenţă şi eficienţă. nerul);
Rusii, Ionn Ţabrca, Ioan Lăs­
Cu abnegaţie, realizărilor noastre îl con­ a zează ritmic planul, dau căr­ Nagy, Carol IJskai, Marius de factorii competenţi. lăreţii
înving greutăţile, îşi reali­
tun, Ilie beşanu, Andraş
trebuie
recepţionat
Apelul
seriile
buna
stituie
organizare
resc) ;
turlle \
umăr lingă umăr lucrului şl riguroasa disci­ bune in plus. Constantin lezat);
plină de producţie şi a pla­
Toncea avea cuvinte de a-
preciere
nului — aprecia şeful brigă­ cum sint excavatorlştil Iştvan Ei nu-şi fac decît datoria mărilor
pentru
meseriaşi
GURA1
zii, maistrul principal CON­ vhie
- Activitatea se desfăşoa­ Interlocutorul ne-a vor­ STANTIN TONCEA. Fiecare Mate, Andrei Vecsei, Son­
-ia)’;
ră în program continuu, bit apoi cu plăcere des­ ştie ce are de făcut şl tace dor Mate, Stan Tătaru şl Din discuţiile cu cadre auto Ion Ostrovanu, Ro- ce (Fir
24 de ore din 24, la nivelul pre oameni, despre colabo­ foarte bine ceea ce ştie. In Marin Turbatu, buldozerlştil din conducerea I. M. dica Kurascky, Toader Bog­ BAI : :
celor trei brigăzi de pro­ rarea bună cu colectivul brigadă nu se cunoaşte ex­ Constantin Vijoaică, Tudor Cîmpu lui Neag şi a sec­ dan, Constantin Birsan, şi drac
ducţie, una de investiţii şl secţiei Cîmpu lui Neag, presia „nu se poate". Aşa Drăgănescu şl Constantin ţiei S.U.C.T., cu alţi fac­ Zoltan Hegeduş, Radu lus- tura);
Si doi
una electromecanică — de din cadrul S.U.C.T. Petro­ „s-a putut" ca in 1986 să Bătăiosu, forezorul Victor tori de răspundere, cu tinian, Paul Bejereg - de BRAZI
la Urlcanl-sud şi pînă la realizăm peste plan o can­ Hirşovescu. Acesta din urmă şefi de formaţii şi cu mun­ la secţia S.U.C.T. Cîmpu LAN :
le imr
Buta - şl este coordonată şani, despre hărnicia şi titate de cărbune de 136 000 ne-a spus: „Deşi sintem pu­ citori, am reţinut foarte lui Neag. culturi
1
pe fiecare schimb de cadre rezultatele pozitive obţinute tone. ţini, lucrăm ca intr-o fami­ multe nume de oameo In dimineaţa aceea ge­ sătorie
din conducerea întreprin­ de la începutul anului de Deşi electivuJ brigăzii nu lie, liecare avind sarcini care se evidenţiază în pro­ roasă, cînd ne-am aflat II.IA :
derii - sublinia OVIDIU minerii brigăzii nr. 1 pro­ este prea mare, doar vreo concrete şi nu se pune pro­ ducţie, sîrit harnici, con­ la Cimpu lui Neag, Paul urm (l
ÂVRAMESCU, inginerul şef ducţie şi de cei de la in­ 60 de oameni, de la elec­ blema ca cineva să nu şl le ştiincioşi şi disciplinaţi, Bejerea, era lingă „Raba"
cu dezvoltarea al unităţii, vestiţii - care pregătesc trician, mecanic, excavato- facă. Ar rămîne de ruşine. constituind exemple demne sa de 16 tone, ajutînd-o
pe care l-am aflat alături viitoarele fronturi subterane rlst, buldozerist, torezor şi La noi este omenie şi bună de urmat. cu un foc domolit să por­
de oameni, la o oră tîr- de cărbune, despre mo­ pină la şeful colectivului, înţelegere. Cu toţii ştim că Aşa sint, între alţii şi nească. „Nu vrea s-o
zie de du.pă-amiază sau, dul responsabil de abordare abnegaţia şi seriozitatea In ţara are nevoie mereu de excavatori ştii Mihai Fo- ia din loc ?“ — l-am în­
mai degrabă, de seară pli­ a sarcinilor de către toate muncă, hotărirea fermă, u- mal mult cărbune. Ne-a re­ goroş şi Daniel Corbu — trebat. „Ba, musai, să Num
nă, in schimbul II. Ne-a colectivele întreprinderii. nanimă de a munci mereu petat-o Iar, de curind, se­ de la brigada nr. 1 pro­ pornească, numai ca-nghe- trager
cam pus probleme iarna Cu maistrul electrician mal bine se referă direct şi cretarul general al parti­ ducţie, forezorul Ioan Amo- ţat şi inima-n ea. Dar rie li
Extr
aceasta geroasă, cu zăpadă ALEXANDRU BUGESCH, se­ eficient in rezultatele obţi­ dului, tovarăşul Nicolae răriţei şi excavatoriştii Io­ pleacă..." „Precis. Pe oa­ 35, 24,
multă, cînd utilajele şi ma­ cretarul organizaţiei de ba­ nute. „Anul acesta a dema­ Ceauşescu, in ampla şl im­ nel loniţă şl Constantin menii harnici şi pricepuţi Extr
şinile pornesc anevoie, căi­ ză din întreprindere, am rat mal greu, relevă sing. portanta cuvintare rostită la Ungureanu - de la bri­ îi ascultă maşinile". „De 31, 17,
Fon<
le de acces în carieră şi stat de vorbă la prima oră IOAN COBANU, adjunctul şedinţa lărgită a Comitetu­ gada nr. 2, lucrătorii din unde ştiţi ?" „Ne-a spus 1 049 4
celelalte drumuri sint greu a dimineţii următoare - şefului de brigadă. Au fost lui Politic Executiv al C.C. formaţia lui Ioan Brindâu şeful secţiei că sînteţi un 22 1Ü7
accesibile, aşa că prima după ce şi-a repartizat oa­ zăpadă mare şl ger puter­ al P.C.R. Vom răspunde prin - din gara de expediţie meseriaş bun şi conştiin­ tegori
lună a anului am închelat-o nic aici, la Cîmpu lui Neag. noi lapte de muncă, prin Uricani şi mecanicii din cios, vă îngrijiţi maşina,
cu un minus la producţia menii la lucru şi înainte de Şi n-am scăpat încă de iar­ noi sporuri ale producţiei echipa de reparaţii motoa­
de cărbune. Nu e mare, se a pleca la o şedinţă la nă. Oamenii s-au mobilizai de cărbune, vibrantelor în­ re Diesel, coordonată de realizaţi planul, cîştigaţi IV
poate recupera, incit să în­ Uricani. Părea puţin ne­ însă exemplar, s-au străduit demnuri şl cerinţe ale iubi­ Dan Anastasiu şi Mihai frumos". „A, da, însă nu
cheiem primul trimestru cu o mulţumit din cauza unor să menţină ¡Vj stare bună tului conducător al partidu­ Boghiu sau conducătorii ne facem decît datoria..."
depăşire a planului. nereguli, abateri discipli- căile de acces şl utilajele lui şi statului".
Per
îl în
zonei
Toţi cei care lucrează Protecţia muncii — sarcină majoră, permanentă tribuţii ce trebuie să stea genei
nele
în cadrul I. M. Cîmpu lui permanent în atenţia con­ temp
Neag, sau care deservesc ducătorilor proceselor de pitaţi
speci
întreprinderea, acţionând Lucrările desfăşurîn- ţie a muncii sint diferite gheze cu maximă atenţie riere şi în transporturile producţie şi ai activităţii ninse
zi dc zi alături de mineri, du-se mai mult (deocam­ faţă de cele ce se impun şi răspundere, la respecta­ auto. de transport, a factorilor siîrşi
pentru realizarea produc­ dată — n.n.) la suprafaţă în subteran, însă au, ca rea tehnologiilor de lu­ ■ Asigurarea sculelor, dis­ cu sarcini specifice acestui tul v
derat
ţiei planificate de căr­ — la descopertarea straie­ şi acestea, o mare impor­ cru, a normelor şi instruc­ pozitivelor şi echipamen­ domeniu indispensabil bu­ nlme
lor de cărbune, apoi la tanţă, reclamă, ca şi a- telor de protecţie, folosi­ nei desfăşurări a muncu
bune, au o sarcină per­ exploatarea lui prin me­ cestea, o cunoaştere şi ţiunilor de exploatare, în­ tre î
grad<
manentă, comună, de mare tode clasice (forare, puş- respectare severă din treţinere, reparare şi con­ rea lor obligatorie şi co­ în orice sector economic, între
însemnătate pentru desfă­ care, încărcare în mijloace partea tuturor membrilor ducere a utilajelor şi mij­ rectă, crearea unor con-' vital pentru eficienţa pro­ gradi
şurarea normală, în de­ loacelor auto, să iniţieze diţii de muncă şi sociale ducţiei, pentru viaţa şi perşi
auto) —, deci acţionîndu-se colectivelor de muncă. cîmp
plină siguranţă, a activi­ cu un număr apreciabil Ca atare, factorii care acţiuni şi măsuri de ana­ corespunzătoare pentru sănătatea oamenilor.
tăţii productive şi anume de utilaje de încărcare organizează şi conduc ac­ liză, control şi îndru­ oamenj, acţiuni de instrui­ La
respectarea severa şi transport de mare ca­ tivitatea de producţie în mare pe teme de protec­ re şi verificare a cu­ Anchetă realizată de dom
ceru
A NORMELOR DE PRO­ pacitate, normele, acţiu­ carieră şi pe cea de ţie a muncii, specifice noştinţelor de protecţie DUMITRU GHEONEA SUflc
TECŢIE A MUNCII. nile şi măsurile de protec- transport trebuie să ve­ activităţii miniere în ca­ a muncii — iată alto a-