Page 15 - Drumul_socialismului_1987_02

IR. 9 088 • JOI, 5 FEBRUARIE 1987 Pag. 3

Recensământul Comisiile inginerilor şi tehnicienilor in acţiune
IZIUNE
animalelor . Unităţile productive ale tate au fost asimilate şi ră largă şi în acest an.
oraşului Oră.ştie dispun de modernizate 55 produse, Se prevede ca în acest an
al
xmomlcă domestice un. important potenţial in­ a căror valoare se ridică ponderea produselor do
în studiou- Ipostaze ale modestiei telectual tehnic, capabil la 08,5 milioane Iei pe înalt nivel tehnic din
tdiotel 'ziu- (Urmare din pag. 1) să aducă o contribuţie an. poliurctani să crească co
)r ) de seamă in îndeplinirea
i demnităţii încercând să depăşească comună apreciată pentru Importante realizări au aproape 8 la sută.
ca (color) ipostaza oarecum modestă faptul că tinerii învaţă — Am avut întotdeauna obiectivelor şi sarcinilor obţinut pe această linie Comisiile inginerilor şi
ctori, mari multe animale în curte — ce revin colectivelor de şi cadrele tehnico-ingine- tehnicienilor au adus şi
(P.c.) : a evoluţiei scenice sub dansuri din vatra satu- oameni ai muncii. Este
ie Hepbum care s-a desfăşurat între­ , lui, colectivul de montaj spunea echipei de reccn- reşti de la întreprinderea aduc o contribuţie şi în
tal. cerea pe Consiliul linie iiterar-muzical şi grupul zori Gheorghe Furdui din suficient să amintim fap­ mecanică, precum şi cclc acţiunile iniţiate de sindi­
agroindustrial"' Tote.şti a vocal folcloric mixt din Tisa. In prezent am în tul că aici lucrează a- de la' „Vidra" şi „Plafar". cat pentru stimularea crea­
proape 1100 de ingineri,
Festivalului naţional „Cîn- Răchitova, brigada artis­ ogradă 9 bovine, 5 oi, subingineri, tehnologi, pro­ O importantă contribu­ ţiei tehnico-ştiinţifice de
tarea României”, în ciuda tică din Vălioara, obiceiul porci, păsări ş.a. de care iectanţi, alte categorii de ţie aduc comisiile la în­ masă, 11 obiective ale
mă ocup cu dragoste. In
condiţiilor foarte bune a- „Cerbului" din Ciula Mică, acelaşi timp, îmi fac da­ cadre de acest profil. O drumarea şi sprijinirea programului adoptat adu­
I I: 6,00 Ku- sigurate de factorii locali grupul vocal din Unirea bună parte dintre specia­ cercurilor inovatorilor şi când o eficienţă economică
, dimineţii * — comitetul de partid şi cu o primă piesă bine in­ toria şi în cooperativa a- inventatorilor. în prezent, de 428 000 lei. Lucrarea
tiri ; 6,30 La consiliul comunal de edu­ terpretată, dansurile mo­ gricolă de producţie, al lişti sînt cuprinşi în co­ în unităţile economice ale „Modernizarea tehnologiei
în agrieul. cărui membru sînt. misiile inginerilor şi teh­
Radiojurnal ; caţie politică şi cultură dern şi popular, colecti­ Aurel Medrea şi Pom- nicienilor, conduse de sin­ oraşului funcţionează 22 de lăcuire a reperelor din
ară; 8,00 Re- socialistă — căminul cul­ vul do teatru din Păclişa— asemenea cercuri caro\ în spume poliuretanice semi-
; 8,10 Curie- tural din Totcşti a găz­ Tote.şti. piliu Iacob se numără dicate, care desfăşoară an anul 198G, au aplicat în flexibile", prezentată de
r ; 9,05 Răs- printre cetăţenii dc frun­ de an o laborioasă şi inginerul Valentin David
cultâtorilor duit o revelatoare expo­ Nu au produs o bună te ai satului Bruduţel, iar fructuoasă activitate ştiin­ producţie 12 invenţii şi
i de ştiri ; ziţie de creaţie populară impresie montajele literar inovaţii, cu rezultate bune de la I.C.O., a ocupat
cutezi itorl ! plină de bun simţ, de res­ şi litcrar-muzicale din Viorel Lase şi Nicolae ţifică şi tehnică. mai 'ales în privinţa- eco­ prunul loc la faza jude­
itute; 11,00 Crişan printre cci mai în centrul atenţiei cer­ ţeană a cercurilor de
ştiri ; 11,05 pect pentru autenticul şi Densuş şi Sarmizegetusa. vrednici oameni din sa- curilor au fost puse cu nomisirii de materii pri­
istră; 11,35 frumuseţea aparte pe care La un moment dat, o pană fermitate problemele ma­ me, reducerii importului creaţie tchnico-ştiinţifice
oara; 12,05 le conţine o tradiţie per­ de curent electric i-a de- . tul Petre.şti. Primul dintre otc. Este lăudabilă acti­ pon tiu tineret. secţiunea
1 ului XX ; . ranjat vizibil pe interpreţi. ci spunea echipei de rc- jore, de strictă actualitate vitatea unor inovatori şi chimie.
patriotice Şi manent şlefuită şi îmbo­ cenzori : izvorîte din documentele
; 12,46 Di îl găţită în scurgerea ani­ In ce priveşte bri­ inventatori, între care Este adevărat că în ac­
lorului; 13,00 lor. Au fost etalate cos- găzile artistice, acestea — Eu .şi consătenii mei celui de al XlII-iea Con­ Ioan Blaga, Emil Popo- tivitatea cercurilor din u-
3; * Radio* înţelegem datoria patrio­ gres al partidului, din nităţile oraşului mai exis­
Avanpremic- tică a celor ce trăim la orientările şi indicaţiile vici, Traian Mihuţ, Mihai
; 15,40 Odă sate de a contribui în date de tovarăşul Nicolae Grancea, Iulian Mic, Emi- tă încă unele lipsuri. Deo­
e ; 16,00 Ra- întrecerile artistice în C.U.A.S.C. Toteşti liian Stănilă, Virgit Pu- camdată nu reuşesc să
,15 Audienţa măsură tot mâi mare la Ceauşescu. noiu, Dumitru Domnaru, cuprindă in sfera lor de
Metafore în înfăptuirea programului O activitate susţinută a
I Buletin de ţuine, pricoiţă, desagi, aU rămas tot la stadiul privind autoaprovizionarca desfăşurat şi continuă să Ioan Homorodean, Mihai preocupări întreaga masă
Radiogazcta straiţc, feţe de mese, co­ de... semicerc, singurii care Bozdoc, Tiberiu Olteanu, de cadre tehnico-ingdne-
7,33 Te apăr joace, furci, tindec, majo­ au încercat să „rupă" tra­ teritorială. De aceea ne desfăşoare comisia ingi­ Aurel Giurgiu şi alţii.
atrîa mea. lucrăm pământul în între­ nerilor şi tehnicienilor din i-eşti la soluţionarea unor
zi cal: 18,00 ritatea ' din Răchitova, ltîu diţia au fost cci din Vă­ gime, creştem animale întreprinderea chimică, u- Comisiile inginerilor şi probleme de organizare a
Buletin de dc Mori, Totcşti. Amintim lioara care, prin pricepe­ tehnicienilor acordă, de producţiei şi a muncii, de
Amfiteatrul pentru îndemânarea mîi- rea instructorului au reu­ multe. Eu am în gospodă­ nitate în care au loc im­
10 Kadiojur- rie 9 bovine, (5 oi, porci, portante mutaţii în pri­ asemenea, o atenţie deo­ perfecţionare a tehnologii­
Lrculaţia ru- nilor şi isteţimea de care şit să structureze mai bine păsări. în acest fel ne vinţa nomenclatorului pro­ sebită ridicării nivelului lor dc lucru. Pe de altă
teanu ; 21,00 au dat dovadă în confec­ textul, să introducă sce­ ducţiei, crescînd conside­ tehnic şi calitativ al pro­ parte, multe din temele
Jv. ; 22,00 o ţionarea obiectelor pe meş­ neta, s-6 facă mai atrac­ asigurăm necesarul de duselor. Ele au ac­ stabilite în programele
i; 23.00 Mo- consum al familiei şi vin­ rabil ponderea subansam-
: 23,10 Noc- terii populari : Vilucă tivă. dem surplusul dc produse blclor şi pieselor desti­ ţionat şi acţionează pen­ de activitate rămân neso­
ilă ; 23,55 — Năiconi, Viorica Opîrlesc, In rest,' extrem dc pu­ agricole, pe bază de con­ nate industriei de auto­ tru aplicarea unor ini­ luţionate. O recentă ana­
de Ştiri. Marioara şi Eva Avra- ţine dansuri populare,' tract ş' prin achiziţii, la mobile şi autocamioane. ţiative muncitoreşti, în­ liză făcută do consiliul
mescu, Viorica Lăsconi, parcă nu satul ar fi de­ fondul de stat şi la cel dc De pildă, în cursul, anului tre care „Eu produc, eu orăşenesc al sindicatelor a
Iosif Dăncesc din comuna pozitarul principal al crea­ autoaprovizionare. trecut, colectivul de aici controlez, cu răspund", prilejuit adoptarea unor
Răchitova, Petru Jurconi, ţiei folclorice. în ce pri­ Recensămîntul animale­ trebuia să asimileze şi să „Controlul pe flux", „Con­ măsuri şi acţiuni menite
Anuta Ungur, Eugenia Vîr- veşte soliştii dc muzică lor domestice se desfă­ producă 10 repere noi trolul interfazic" etc. în să determine îmbunătăţi­
vereu. Lucia Pău-lescu din -populară, majoritatea înfă­ şoară, deci, în bune con­ pentru acest domeniu şi, cursul anului trecut, la rea activităţii în acest
comuna Rîu de Mori, Vic­ ţişează costume autentice.
imul tren diţii în comuna Burjuc. de fapt, • au fost asimilate I.C. Orăştio 9 produse important domeniu.
11 (Patria); toria BojLn, Sânziana Mu- O parţe dintre ei însă Factorii de conducere de şi introduse în fabricaţie destinate automobilului
Marea Nea- rar. Maria I-Iîcă din To- sînt purtătorii unor cos­
) ; MUNE- teşti. Factorii culturali tume încărcate de paiete la consiliul popular a- 24 repere, cu importante „Oltcit" au fost îmbunătă­ ing. MIRCEA CIURDARESCU
vocarea dra- preciază că acţiunea se consecinţe asupra benefi­ ţite, ridicîndu-li-se para­ preşedintele Comisiei
odern, A); din Densuş au prezentat şi nylon : Adriana Glier- va încadra în. termenul ciului şi reducerii impor­ metrii tehnico-cconomici. orăşeneşti a inginerilor
Modern, B); obiecte nesemnificative, cei mnn (Ilăţăgei), Rota Bug-
la căra); Ar­ de la .Sarmizegetusa au naru ţllobiţa) ş.a. Alţii stabilit. tului. In total, în uni­ Acţiunea continuă po sca- şi tehnicienilor Orăştie
şi ardelenii
BTUO.ŞANI : avut 2—3 obiecte, dar nu nici măcar nu se mai
.t o ştren- le-au expus, iar cei din ostenesc să-l îmbrace :
ig); Al .şap- Unirea nu s-au învred­ Dorina Bălan (Răchitova), Serviabilul domn „Z“ şi subteranele
(7 No tem­ nicit de selecţionarea lor. membrii tarafurilor din
ea rea drago*
i); LURENIr Preocupări şi... preocupări Sarmizegetusa, care au
?mporarâ — Sub o astfel de-impresie venit. e adevărat. în prin care-l mînă interesele
(Cultural) ; a debutat evoluţia scenică culise, cu orgă electronică
,iceenii (Lu-
ONEA: Mis- a colectivelor artistice şi şi din satul Fărcădin. A- „Mă aflam, aşadar, pe pete" aparte, domnul Z s-a lămurit atunci definitiv cu „lumii libere" şi care îri-
de aur (Mi- interpreţilor reprezentând proape în totalitate, so­ „pămîntui făgăduinţei" — îşi pus pe lucru să-ml „con­ cine aveam de-a face şi ce lesneşte stabilirea transfu-'
.’RILA : Că- 'căminele culturalo de pe liştii din zonă au inter­
mineaţă — continuă P. N. relatarea. Nu fecţioneze" o nouă origine doreau de la mine. De alt­ gilor în S.U.A. Nu ştiu cum
(Muncito- raza Consiliului unic agro­ pretat repertoriul „curat" trebuie să-ţi faci griji - mă etnică. Urma să fiu tot fi-ul fel formularul ce mi s-a pus se făcea că domnul Z în*!
'ANI: A ven­ industrial Totcşti. Au re­ sau cu clemente de pro­ asigura mereu domnul Z. mamei mele, dar cu alt în faţă la faimosul „birou curca întotdeauna drumul»-!
ei Mi şi (Re- ţinut atenţia, în ordinea nunţie specifice Banatului.
VD : Lupii A fost şi o excepţie : Am asigurat eu cetăţenie in nume şi de religie catolică, 5" al lagărului nu conţinea le care duceau la aseme­
caua roşie); intrării în scenă, grupurile această ţară multor români! inmormintată la cimitirul nici un echivoc. Trebuia să nea Instituţii, dar în inte­
Miliţia in- dc fluieraşi din Pe.şteniţa- ileana Socaciu (Vălioara), Ajunşi la locuinţa lui, într-o presupuşilor ei coreligionari. declar, prin „da" sau „nu" riorul lor se descurca a-
tr.u.’.îî' AŞ- şi vocal din Pe.şteana, o- cu lin cîntcc... oltenesc.
ndrri Pa- biceiul „Cerbului" de la Aceasta, în condiţiile in localitate aflată la circa Avea domnul Z de toate dacă : pot da relaţii des­ proape ca la el acasă, iar
i se 'mtoar- 200 km de punctul de fron­ pentru a „fabrica" o dovadă pre o serie de probleme din cu banii nu era niciodată
: GEOAGiu­ Sarmizegotusa, pus în sce­ care judeţul nostru oferă tieră prin care trecusem în acest sens : şi ştampile cele pe care legislaţia noas­ zgîrclt cind era vorba sâ
ta şi lacrimi nă atît de sugestiv de oa­ un repertoriu muzical
Casa de cul- meni maturi, călu.şerii din specific, bogat, dar care, fraudulos, am observat că false şi hîrtie românească tră le categoriseşte „date cumpere bunăvoinţa anu­
Cî : O floare nu eram binevenit în fami­ şi maşină de scris şî ma­ şl informaţii secrete de stat". mitor persoane.
»ari (Dacia); Rîu de Mori cu o foarte din păcate, nu intră în lia donunuilui Z. Mi-a spus triţe cu litere de tipar. Răspunzând prin „nu" la La fundaţie l-am cunoscuî
rezada: CA- frumoasă prezenţă sceni­ atenţia unor solişti, a „înarmat" cu această a-
rsoanâ foar- că, buni interpreţi, ca şi factorilor culturali locali. pe un ton ce nu admitea toate întrebările, omul până pe domnul L cetăţean, el
â (Casa de formaţia de dansuri popu­ replică să nu mă arăt sub deverinţă şî cu paşaportul atunci foarte amabil cu ştie al cărei ţări, dar care
vfERTA : Că- nici o formă atunci cind ¡1 am început să batem dru­ mâne, mi-a smuls formula­ vorbea foarte bine româ­
.1 (Mureşul); lare mixte din aceeaşi MINEL BODEA vizitează vreun român şi nu murile diferitelor instituţii cu rul din mână şi m-a împins
de formula neşte şi care nu s-a ară­
D. cumva să mă folosesc de tat deloc încintat de strata­
telefon şi chiar să scriu în gema de a expedia scrisori
ţară. Ulterior aveam să-mi REVENIT DIN „LUMEA TUTUROR în ţară tocmai de peste
dau seama de ce aseme­ ocean. Flecare cu stăpânii
EXPRES nea avertisment. Cei ce POSIBILITĂŢILOR" (II)
niţa, şeful centralei termo­ apelau la „serviciile" lui lui, pe care-i dator să-i a-
electrice nr. 3, ia întreba­ pere de orice neplăcere.
a intra în iarnă. Am fă­ rea despre capacitatea in­ Z nu trebuiau să ştie unul ajutorul cărora urma să mă afară din birou însoţindu-şi Foarte „dezinteresat", dom­
a 4 februa- cut tot ce a fost posibil stalaţiilor de a prelua sar­ de celălalt. naturalizez în ’ ţara lui : gestul de un cuvînt cu care nul L mi-a cerut să com­
să le rezolvăm la timp. Am cini mai mari de produc­ Şi cit timp am fost găz­ lagărul de transfugi în a că­ sînt îndemnaţi caii la mers pletez după dictarea lui o
\ 20, 32, 05, reparat capital, în vară, ţie la vîrful de sarcină. duit de el au trecut mai rui administraţie domnul Z înapoi. Paralel eram sfă­ declaraţie. Faptul că am
lî 36, 11, 39, turbogeneratorul, făcând, — în momentul dc faţă mulţi pe acolo. Unul, pen­ avea cunoştinţe bune, o tuit Insistent să cer azil repetat mereu că nu am
totodată, şi o serie de mo­ grupul e încărcat la pu­ tru că era medic şl-i îngri­ fundaţie presupus umanita­ politic, astfel flindu-ml mai fost persecutat în nici un
de cî ştiguri: dernizări, am reparat — jea un unchi în ţară, a ră, autorităţi consulare. Eu uşor să mă naturalizez. A fel în România îl înfuria la
din care terea de 5 megawaţi. Dar fost • „tratat" ca medic.
•port la ca- fără să oprim funcţiona­ la vîrful de sarcină îl în­ îi ceream insistent să mă cere azil politic nu e o culme pe domnul Z şi-l fă­
rea, ceea ce este foarte cărcăm până la 10 mega­ Altul, pentru că era tehni­ treacă din nou în ţara pen­ simplă formalitate. în acel cea să zimbească cu sub­
important — turnul de ră­ waţi. Centrala noastră are cian de instalaţii, a trebuit tru care aveam paşaport. îi moment paşaportul îţi este înţeles pe domnul L. Şi,
cire. Avem oameni foarte misiunea principală de a să-i cureţe instalaţiile ho­ spuneam că vreau să mă anulat şi devii o păpuşă în totuşi, am fost îndreptat de
buni în colectiv, oameni în asigura energia termică telului şi chiar să absoarbă duc în lagăr. De faipt, ur­ mâna celor care vor să te aici către consulatul din M.
a căror conştiinţă sînt bi­ pentru furnalul de 1000 cu aspiratorul în hotel. măream să mă reîntorc în „joace" în scopuri pre­ al altei ţări, de unde mi s-a
ne întipărite cerinţele ex­ mc şi aburul tehnologic Domnul „Z" îi primea pe ţară. Domnul Z însă, era tins umanitare. Primul gest înmuiat un plic pentru „Fun­
primate de tovarăşul pentru o parte din nevoile toţi şi-i „trata" pe flecare de altă părere. Probabil ştia pe care trebuie să-l faci daţie". Citind conţinutul o-
: Vremea va după... profesie. Cit despre el de ce. M-a dus ân lagă­ este să dai o declaraţie la cestuia, domnul L m-a a-
1 închisă .în Nicolae Ceauşescu în cu- combinatului, ca şi apa interdicţia de a folosi te­
împie şi în vîntarea la şedinţa lărgită supraîncălzită pentru ter- rul de la N. un post de radio, se ştie la nunţat că peste 6—7 luni
îoasâ în zo- a Comitetului Politic Exe­ moficarca oraşului. Capa­ lefonul, presupun că se re­ Chestionat asupra datelor care, cum că regimul co­ voi fi chemat la ambasadă
1, cu cerul cutiv al C. C. aii P.C.R., citatea ei de a produce e- ferea la posibilitatea de a biografice de către autori­ munist din România face „pentru interviu", dar să am
iros. Preci-
tzolata- In din 30 ianuarie. Oamenii nergie electrică este în lua legătura cu autorităţile tăţile lagărului am trezit, viaţa imposibilă cetăţenilor grijă ce vorbesc, căci la
formă -Je aceştia sînt maistrul prin­ funcţie de aceste .cerinţe. consulare româneşti. Şi. printr-o anumită parte a bio­ ţării. Or, a spune asta în acel „interviu" dacă nu po­
r cădea la cipal Ioan Săvescu şi Şi colectivul nostru este drept să spun, asemenea grafiei mele, interesul unor gura mare despre ţara ta negresc cit mai tare ţara
valului. Vîn- gînduri începuseră să mă şi regimul său politic nu om
slab la nio- maistrul Constantin Brebe­ alcătuit din oameni de nă­ personaje care în nici un înseamnă să te auto-anu-
iraturile mi- nel, operatorii la turbine dejde, oameni ca subingi- încerce la scurt timp după caz nu aparţineau admi­ lezi ca personalitate umană nici o şansă de a emigra.
cuprinse în- Titus Dănilă, Viorcl Bora nerul Aurel Toma — şe­ ce am trecut ilegal în acea nistraţiei lagărului şi nici să spurci chiar şi limba în Pentru mine, intenţiile ace­
şi minus 3 ţară. Mai tîrziu, la Insisten­ care ţi se cere să rosteşti lor domni erau demult cla­
•le maxime şi OctavLan Radu, opera­ ful atelierului de reparaţii cetăţeni ai ţării în care mă
1 şt plus A torul ia cazane Vioreî Ra- şi întreţinere. maistrul ţele mele mi-a îngăduit să-i aflam nu erau. Pe la birouâ asemenea neadevăruri. re. Era clar şi ce urma să
frecventă şi ţiu, lăcătuşul Gheorghc Grigore Dragomir, şeful de scriu soţiei, dar scrisorile rile pe la care ne purtau Prin lagărul de la N. fac doar că nu reuşeam să-!
i zonele de Tome.şan, maistrul princi­ echipă Emil Popa, opera­ erau încredinţate poştei... paşii, domnul Z, inventa me­ deci, n-a „mers" stabilirea păcălesc pe „paznicul" metl.
pal electrician Iosif Tacob torii de cazane Ion Mor­ dintr-o ţară de peste ocean, reu „persecuţii" pe care eu, mea în acea ţară. M-a con­
vreme pre- şi alţii. cov, Marin Cudric, Ion Mi- unde le ducea un pilot, prie­ chipurile, le-am suferit in dus aturţei domnul Z Io (Va urma)
j moaşă, cu ten cu Z.
I. Vîntul va Un răspuns aproape „la trică, operatorii de turbi­ ţară, datorită presupusei „Fundaţie", altă instituţie
moderat. indigo" ne-a dat şi tova­ ne Ion Spanache, Petru Pentru că eram un „oas­ mele origini etnice. M-am cu scopuri „umanitare" a TH. MARCUŞ
răşul inginer Dumitru O- Moise şi alţii.