Page 19 - Drumul_socialismului_1987_02

NR. 9 089 • VINERI, 6 FEBRUARIE 1987 Pag. 3
II I ■MIIHlTSb

IAREA LA ÎNTRECERE Şedinţa lărgită a Biroului Comitetului judeţean de partid

sată de întreprinderea (Urmare din pag. 1) sectoarele de proiectare, în acest context, nici co­ glomerator şi furnale, care va, la I.U.M. Petroşani ş3

cercetare şi inginerie teh­ mitetele orăşeneşti de funcţionează cu mult sub I.F.E.T. Deva, la între­
ră Paroşeni către toate re 'însemnată în acest do­ nologică, privind promo­ partid Lupeni, Vulcan, Pe­ capacitate, a tergiversării prinderile de tricotaje din
meniu prioritar al econo­ varea dinamică şi eficien­ tadla, Uricani, municipiul dării în exploatare a cen­ Hunedoara şi Petroşani —-
miei naţionale. Astfel, mi­
î id extracţie a cărbunelui nerii din Valea Jiului au tă a progresului tehnic în cat în mai mare măsură, tralelor electrotermice la unde se'localizează cea
Petroşani nu s-au impli­
producţie.
capacitate, care ar putea mai mare valoare a res­
extras, în' 1986, cu peste nu au sprijinit mai con­ furniza un surplus de c- tanţelor la export pe 1986
sînd chcmăriloK. ţi îndemnurilor secretarului Lipsuri serioase s-au ma­
Partidului Comunist Român, tovarăşul 600 000 tone mai mult căr­ nifestat şi in judeţul nos­ sistent activitatea produc­ nergie electrică, degrevând — s-a muncit slab, condur
-
uişescu, Minerul de Onoare al ţării, de a da bune decît î-n 1985, contri­ tru în unităţile din'mino­ ţiei dc cărbune din Valea combinatul de consumul cerile unităţilor respecti­
mai mult cărbune, colectivul de oameni ai buţii la această creştere rit şi energetică — sectoa­ Jiului. din sistem. S-a considerat, ve nereuşind să contraca­
la întreprinderea minieră Paroşeni a extras do producţie avînd colec­ re care, alături de cel pe­ Deşi unităţile 'din subor­ totodată, cu sprijinul a- reze greutăţile do aprovi­
onomiei naţionale, în primul an al celui tivele I. M. Lupeni, cu trolier, aşa cum sublinia dinen Centralei minereu­ cordat acestei unităţi de zionare şi de asigurare a
181 500 tone, I.M. Cî-mpu
condiţiilor de livrare prin
cincinal, 1,1 milioane tone huilă, îndepli® lui Neag — cu 128 900 to­ secretarul general al parti­ rilor Deva au înregistrat, conducerea Centralei in­ măsuri ferme, eficiente,
52 de zile mai devreme sarcina anuală, rea- dului, ne creează cele mai în general, rezultate bune dustriale siderurgice Hu­
mai mare producţie din istoria de 20 de ani ne, I. M. Uricani — cu mari greutăţi în dezvolta­ in 1986, au mai existat şi nedoara nu este suficient de pregătire temeinică a
de consistent, de eficient. fabricaţiei şi lansarea o-
139 500 tone, I.M. Aninoa-
Ier ii. rea cconamico-socială. Ast­ aici o serie de lipsuri şi
tclo bune pe care colectivul nostru le-a sa — cu 78 800 .tone, mi­ fel, deşi la nivelul Com­ • neajunsuri care au făcut De altfel, însuşi combina­ perativă a comenzilor, prin
anul 1980 se datoresc, în principal, creşterii nerii de la Paroşeni şi binatului minier Vadea Jiu­ să nu se atingă parametri tul din Hunedoara s-a con­ calitatea ireproşabilă a
iţii muncii prin perfecţionarea organizării Lonea depăşindu-şi şi lui, al unităţilor subordo­ •proiectaţi la obiectivele de fruntat eu probleme, iar produselor şi expodici'ea
şi a muncii, extinderea şi folosirea'eficientă prevederile pe anul tre­ nate există programe con­ la Corancla—I-Iondol şi lipsurile interne pe linia neîntîrziată a acestora că­
ilogii, creşterea indicilor intensivi de folosire cut, cu 146 000 tone căr­ crete de -muncă, , măsuri Valea Morii—Brad, la organizării producţiei, res­ tre partenerii externi. în
instalaţiilor şi echipamentelor; ridicarea ca- bune, respectiv cu 30 200 speciale de organizare şi I.P.Ş.R.U.M. Deva, să se pectării normelor tehnice acest domeniu, organele şi
pcrfecţionarea profesională a personalului, tone. Rezultate pozitive au perfecţionare a activităţii menţină ritmuri scăziite în şi tehnologice, a discipli­ organizaţiile de partid do
spunerii în viaţă a politicii partidului, a înregistrat în 1986 şi uni­ — în scopul creşterii pro­ acţiunea de organizare şi nei . muncii, deficienţele ia nivelul întreprinderilor,
secretarului său general, tovarăşul Nicolae tăţile subordonate Centra­ ducţiilor de cărbune — modernizare a proceselor privind folosirea raţiona­ comitetele municipale şi o-
privind modernizarea industriei extractive lei minereurilor Deva, res­ deşi statul investeşte an de extracţie, transport şi lă, la capacitate, a dotării răşoneşti de partid pe ra­
)varea progresului tehnic, introducerea şi pectiv- Cariera minieră de an importante sume de preparare a minereurilor, tehnice au conclus la ne- za cărora funcţionează U-
metodelor moderne do exploatare şi a meea- Minti-a-Veţel, minele Deva bani pentru dezvoltarea in promovarea metodelor realizarea integrală a sar­ nităţi ce idealizează pro­
ărilor în subteran şi Ccrtej, f.M. Hunedoa­ capacităţilor şi extinderea şi telinologiilor de exploa­ cinilor de plan pe 1986, duse pentru export tre­
c mobilizaţi de sarcinile reieşite din docu- ra şi I.M. Barza, U.U.M.R. mecanizării lucrărilor din tare de marc productivi­ la realizarea unor produ­ buie să dea un sprijin mai
loptate de plenarele C.C. al P.C.R. şi Consi- Crişcior şi I.P.Ş.R.U.M. De­ subteran, pentru îmbună­ tate, să se perpetueze aba­ se de calitate necorcspun- substanţial, ca şi- între­
jnal al Oamenilor Muncii, de sesiunea Marii va, dar .şi I.M.O. şi f.C. tăţirea condiţiilor dc mun­ teri de la disciplina teh­ zătoare, la depăşirea unor prinderile şi 'organismele
aţionale din decembrie- 1986, de îndemnurile Orăştie, I. M. M. R. Si- că şi de viaţă ale mineri­ nologică şi a muncii, ceea consumuri şi noreailizarea centrale de specialitate.
le formulate în aceste forumuri de sccreta- meria, 1. M_ C. Deva, lor, nu se acţionează cu ce a influenţat negativ ca­ eficienţei economice scon­ în domeniul investiţiilor,
al partidului, precum şi la şedinţa Corni- T.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani, toată hotărârea şi răspun­ litatea minereurilor şi me-' tate. deşi realizările din 1986
itic Executiv din 30 ianuarie a.c., oamenii unele unităţi din cadrul derea pentru materializa­ talelor conexe, eficienţa Participanţii la dezbateai sînt superioare celor din
la întreprinderea minieră Paroşeni adre- industriei uşoare, din alte rea acestor programe, pen­ economică a unităţilor. . au făcut referiri critice şi' 1985, planul nu s-a reali­
or colectivelor de muncă din unităţile de ex- sectoare economice ale ju­ tru a răspunde grijii acor­ Referitor la domeniul autocritice şi la neajunsu­ zat, nef jind' puse în. func­
irbunelui din subteran o vibrantă chemare la deţului. Sporurile de pro­ date, prin realizarea sar­ energetic — sector de ma­ rile ce s-au manifestat în ţiune unele • obiective
socialistă pe anul 1987, angajîndu-se să rea- ducţie fizică înregistrate cinilor, prin înfăptuirea o- re însemnătate şi cu pon­ activitatea unor unităţi importante. Conducerile
ătoarele : -în 1986 au făcut ca, pe an­ bieotivelor puse de partid dere pronunţată în pro­ consţruotoare de maşini C.M.V.J., C.S.V. Călan, I.E.
işirea planului la producţia - de cărbune coc- samblul judeţului, să se în acest important sector ducţia dc energie electrică (I.U.M. şi I.P.S,R.U.E,E.M. Haţeg, C.S. Hunedoara, ca
cei puţin 50 000 tone. înregistreze o producţie al economiei naţionale. Nu a ţării —, materialul pre­ Petroşani, U.U.M.R. Criş- şi cele ale I.A.C.M.M. Pe­
îşirea planului la lucrările de deschidere cu marfă industrială superi­ s-a acordat — nu şe acor­ zentat, cît şi participanţii cior şi I.P.Ş.R.U.M. Deva), troşani, T.A.G.C.M. şi
la lucrările de pregătire cu 500 ml. oară cu'2 miliarde lei ce­ dă nici acum — atenţia la dezbateri au adus în din industria chimică (în I.E.E.L.I.F. Deva — caro
işirea prevederilor de plan la producţia- lei din 1985. cuvenită folosirii la para­ atenţie o serie de aspecte principal I.F.A. „Vîscoza" au înregistrat cele maă
lută ..»■■ încasată cu cel puţin 16 milioane lei Au fost relevate, de ase­ metri ridicaţi a utilajelor negativei de lipsuri şi de­ Lupeni), din ramura ma­ mari nercalizări —, ca ur­
cţia. ă cu 5 milioane lei. menea, eforturile depuse şi instalaţiilor de mare ficienţe in organizarea şi terialelor de construcţii, mare a mai vechilor defi­
işirea productivităţii muncii planificate, cal- in activitatea de transport complexitate tehnică şi conducerea activităţii, ca­ de exploatare şi prelucra­ cienţe de colaborare între
aaza producţiei-marfă, cu 3 la sulă. şi în investiţii şi rezulta­ înalt randament cu care re au generat ncrealiza- re a lemnului (I.F.E.T., proiectant — constructor
-irul cu fermitate noul mecanism economic şi tele obţinute în aceste do­ sînt dotate unităţile minie­ rea prevederilor de plan I.P.L. şi I.L. Deva),. în ce­ — beneficiar, do organi­
•ne cu stricteţe în normativele financiare sta- menii, ca şi cele pe linia re, exploatării, întreţinerii de către I.E. Deva pe anul le ale industriei uşoare — zare a lucrului şi de dis­
î reduce cheltuielile totale planificate la creşterii . productivităţii şi reparării la timp şi dc 1986 şi producerea unei clin Valea Jiului, Hune­ ciplină a muncii —, tre­
irodueţie-marfă cu 6 lei şi cu 8 lei cheltu- muncii şi îmbunătăţirii calitate a acestora. Anu­ cantităţi- de • energie elec­ doara şi Deva. Au fost re­ buie să ia neîntârziat mă­
-riale. Prin aplicarea de către toţi oamenii calităţii produsei«-, a ri­ mite agregate din dotarea trică mai mică decît în levate şi carenţele din ac­ suri pentz-u înlăturarea
iniţiativei „Contul de economii al grupei dicării eficienţei econo­ unor întreprinderi nu 1985.. Concret, cauzele a- tivitatea dc transport — neajunsurilor şi îndeplini­
vom obţine o economie de cel puţin 1 500. mico. funcţionează, iar colc n- eestei situaţii nemulţumi- rutier şi feroviar —, care rea ritmică a planului în
re om al muncii. Privite însă prin prisma fla-tc în producţie sînt uti­ tonro au fast, pe de o par­ au influenţat negativ, în acest an.
■ ¿rea consumurilor specifice normate la ma- sarcinilor şi comandamen­ lizate cu mult sub indicii te, nensiguraren ritmică, unele perioade, desfăşura- în cadrul şedinţei s-au
■ bază cu 2 la sută şi la, energie electrică telor majore puse de se­ planificaţi. în cantităţile necesare ■ şi rea normală a activităţii analizat şi activitatea şi
ztă. cretarul general al parti­ Totodată, ca urmare a la puterea calorifică stabi­ di.n domeniul economic, rezultatele obţinute- în e-
işirea planului de recuperare a resurselor nla- dului, tovarăşul Nicolae neasigurării posturilor pla­ lită a cărbunelui de către din cel social. conomia judeţului în pri­
■Iosibile cu 5 la sută, din care cu 10 la sută - Ceauşescu, în faţa întregii nificate în cărbune, a sla­ minerii şi preparatorii înscriindu-se în contex­ ma lună a acestui an. Ele
i, 5 la sută la fontă, bronz şi cupru, naţiuni, abordate din un­ bei asistenţe tehnice în Văii Jiului, dar, în primul tul amplu al cuvântării se înscriu în acelaşi ta­
îşirea planului producţiei-marfă industrială ghiul înaltelor exigenţe schimburile II şi III, in­ rînd — cele legate de ne- secretarului general al blou ca şi cele din 1986.
fonduri fixe cu 1,5.1a şută. cantitative şi calitative pe suficientei pregătiri a unor efectuarea la ti-rrţp şi de p a r t i d u l u i , tovarăşul Este adevărat că au in­
işirea beneficiilor planificate pentru activ ita- care le impune actuala e- muncitori, absenţelor nc- calitate corespunzătoare a Nicolae Ceauşescu, x’ostită fluenţat şi starea vremii
i cu 1,5 milioane lei. tapă de dezvoltare a pa­ motivate şi frecventelor reparaţiilor la agregatele la . recenta şedinţă a Co­ şi alte cauze obiective,
crea realizării angajamentelor asumate, vom triei noastre, activitatea şi defecţiuni electromecan ice, . de bază, întârzierile în mo­ mitetului Politic Executiv dar se menţin şi multe
itenţie prioritară folosirii integrale a capaci- rezultatele din anul 1986 s-au realizat productivităţi dernizarea fluxurilor de al C.C. al P.C.R., con­ din lipsurile şi neajunsu­
produeţie, creşterii indicilor intensivi de uti- au fost considerate ca ne- mici în abataje, producţii transport şi de preparare ştienţi de importanţa sar­ rile anului trecut.
ilajelor şi instalaţiilor, perfecţionării orga- satisfăcătonrc, situate sub scăzute de cărbune. Ace­ a prafului de cărbune, a- cinilor stabilite şi a în­
iucţiei şi a muncii, folosirii raţionale a for- loraşi cauze, la care se a- baterile de la disciplina demnurilor adresate pen­ Această situaţie neco-
respunzătoare în activita­
ică, creşterii gradului de securitate a muncii, nivelul posibilităţilor reale tehnologică, de muncă şi tru înfăptuirea neabătută tea economică a judeţului
ale colectivelor de muncă, daugă neîntreţinerea co­
liv i disciplinei, în care scop vom acţiona
al condiţiilor tehnice şi respunzătoare a căilor de de plan. S-a apreciat că a planului pe acest an — în anul 1986 şi în prima
materiale asigurate. S-a acces în subteran şi func­ organizaţiile de partid şi hotărîtor pentru îndepli­ lună a lui 1987 — s-a a-
crea în funcţiune înainte de termen a două accentuat cu justeţe, în ţionarea defectuoasă a in­ consiliile oamenilor muncii nirea întregului cincinal —, prcciat în cadrul şedinţei
miale de mare capacitate echipate cu corn- spiritul observaţiilor criti­ stalaţiilor de transport şi de la Centrala termoelec­ participanţii la discuţii au — impune o analiză rigu­
nizate ; ce formulate de tovarăşul praselecţie a cărbunelui şi trică Mintia şi Uzina elec­ adus critici îndreptăţite roasă şi profundă — la
irea vitezelor medii de avansare cu 5 la sută Nicolae Ceauşescu, că nu sterilului, se datorează şi trică Paroşeni n-au spri­ privind calitatea unor pro­ tonte nivelurile de organi­
i frontale şi cu 4 la sută la lucrările de pre- putem şi nu trebuie să fini conţinutul ridicat de ce­ jinit suficient de bine ac­ duse, ritmurile scăzute de zare şi conducere a activi­
de sarcinile planificate ; mulţumiţi cu ceea ce am nuşă şi umiditate al căr­ tivitatea în anul 1986. Ne­ creştere a productivităţii tăţii pi'oductive în adu­
terea' indicelui de utilizare a fondului de timp realizat în 1986, cu felul bunelui, cu consecinţe ne­ reguli s-au manifestat şi muncii şi depăşirea unor nările şi conferinţele pen­
ului muncitor cu 1 la sută faţă de anul 1986, cum au acţionat organele gative în fabricarea cocsu­ în munca organelor de consumuri de materii pri­ tru clare de seamă şi ale­
juna folosire a forţei de muncă şi întărirea şi organizaţiile de partid, lui şi producerea energiei conducere colectivă de la me, materiale, combusti­ geri în organizaţiile de
isciplinei în muncă ; consiliile oamenilor mun­ electrice. întreprinderea electr ocen- bili şi energie, a cheltuie­ partid, în adunările gene­
ficarea şi perfecţionarea- profesională a unui cii din centrale şi între­ trale Haţeg şi a organiza­ lilor la 1 000 lei producţie rale ale oamenilor mun­
850 oameni ai muncii şi policalificarea a 100 prinderi. din unităţile de în cadrul şedinţei lărgi­ ţiilor de construcţii de pe marfă, eficienţa economi­ cii şi în adunările de dare
n cea de a doua meserie. construcţii, pentru elimi­ te a Biroului Comitetului amenajarea hidroenergeti­ că redusă a unităţilor in­ de seamă ale sindicatelor,
a acorda o atenţie deosebită îmbunătăţirii narea neajunsurilor din judeţean de partid s-a a- că Rîu Mare, care nu au dustriale. Un accent deo­ în consiliile oamenilor
de muncă şi viaţă ale minerilor prin : activitatea productivă şi rătat în mod just că faţă reuşit să asigure punerea sebit s-a pus pe necesita­ muncii, în toate-organiza­
iderea dotării cu aparatură şi materiale de realizarea ritmică a sarci­ de asemenea stări dc lu­ în funcţiune la termen a tea înfăptuirii depline a ţiile de masă şi obşteşti —
dosirea in cele mai bune condiţii a reţelei nilor, considerîndu-se ne­ cruri negative din activi­ obiectivelor planificate în a cauzelor care au gene­
e şi telegrizumetrice, îmbunătăţirea aerajului, cesar să se tragă toate în­ tatea unităţilor carbonife­ 1986. programelor de organizare rat-o şi stabilirea de mă­
mtrolului atmosferei în subteran, întreţinerea văţămintele din situaţia re din Valea Jiului se fac în cadrul şedinţei s-a şi modernizare a produc­ suri ferme, concrete, care
i bune condiţii a căilor de acces şi respec- pe anul trecut, să se ia cît vinovate şi organele şi or­ ţiei, în consens cu indica­ să asigure redresarea grab­
ă a normelor de protecţie- a muncii ; mai urgent măsurile ce se ganizaţiile de partid de la accentuat că, în ansam­ ţiile exprese ale conduce­ nică a producţiei şi rea­
blul nerealizărilor judeţu­
le si organizaţiile de partid, organizaţiile de impun, la toate nivelurile întreprinderile m iniere, lui la producţia industria­ rii partidului. S-a criticat lizarea planului pe acest
U.T.C., consiliul oamenilor muncii vor acorda de organizare şi conduce­ consiliile oamenilor mun­ lă şi fizică pe anul trecut, faptul că în unele unităţi an la toţi indicatorii.
leosebită intensificării muncii politico-ideolo- re, în vederea înlăturării cii şi comitetele sindicate­ din minerit şi metalurgie, în acest scop, în cadrul
tural-educative pentru ridicarea continuă a deficienţelor şi perfecţio­ lor, conducerea Combina­ ponderea o deţin combi­ organele şi organizaţiile şedinţei au fost subliniate
tului minier Valea Jiului,
socialiste a întregului personal muncitor, pen- narea întregii munci, ast- * care nu au urmărit cu toa­ natele siderurgice de la de partid, consiliile oame­ cu fermitate, clar şi con­
■a autoconducerii muncitoreşti şi imprimarea fel îneît să se "asigure con­ tă exigenţa înfăptuirea Hunedoara şi Călan. Fără nilor muncii nu urmăresc cret, direcţiile principale
a se minimaliza greutăţile
îic spirit de ordine şi disciplină în organiza- diţiile corespunzătoare de programelor de măsuri a- generate de aprovizionarea cu toată exigenţa şi răs­ dc acţiune pentru fiecare
iăşurarea procesului de producţie, asigurînd îndeplinire integrală a pre­ doptate şi a propriilor ho- tehnico-materială (ritmic, punderea materializarea sector economic al jude­
a cu randament maxim şi în deplină siguranţă vederilor din planul naţio­ tărîri, nu au acţionat ferm cantitativ, calitativ şi în măsurilor din aceste pro­ ţului, măsurile ce se im­
ilajelor clin dotare. nal unic de dezvoltare e- pentru înlăturarea opera­ structură) şi de fiabilitatea grame, ceea ce influenţea­ pun şi acţiunile ce tre­
îtrena întregul colectiv de muncă la acţiunile conomico-socială a ţării pe redusă a unor utilaje, s-a ză negativ asupra nivelu­ buie să se întreprindă, s-a
de erezie tehnico-ştiinţifică şi cultural-ar- 1987. . tivă a lipsurilor apărute, apreciat că la aceste uni­ lui productivităţii muncii, recomandat ca toate orga­
aizatc în cadrul Festivalului naţional „Cîn- In 1986, aproape în toa­ pentru tragerea la răspun­ tăţi s-au perpetuat defi­ al calităţii produselor şi nele şi organizaţiile de
dere a celor vinovaţi pen­
niei". tru neregulile din produc­ cienţe în organizarea şi eficienţei economice. partid, consiliile oamenilor
alizarea obiectivelor pe care ni le-am propus te sectoarele . economice ţie, pentru neîndeplinirea conducerea activităţii pro­ O atenţie cu totul deo­ muncii să urmărească ma­
ia socialistă pe anul 1987, vom răspunde cu ale judeţului s-au menţi­ planului. Foarte adesea, ductive, în exploatarea şi sebită s-a acordat in ma­ terializarea neabătută a
lleţitoarelor chemări pe care ni le-a adresat nut o serie de lipsuri şi unii conducători s-au mul­ întreţinerea agregatelor şi terialul prezentat şi în ca­ acestor direcţii, «să veghe­
rînduri cel 'mai iubit fiu al poporului nostru, neajunsuri privind organi­ instalaţiilor din dotare, drul dezbaterilor activi­ ze cu toată -ăspunderea
general al partidului, tovarăşul Nicolae zarea producţiei, folosirea ţumit să caute justificări, manifestări de indiscipli­ tăţii de export, care s-a şl înalt snirit revoluţio­
adueîndu-ne în acest fel contribuţia la dez- maşinilor, utilajelor şi in­ să ceară în permanenţă nă tehnologică, a muncii desfăşurat necorespunză- nar ca orientările şi în­
zei energetice şi de materii prime a ţării. stalaţiilor, a forţei de mun­ sprijin altor, organe, în tor în 1986, înregistrând o demnurile se rotarului ge­
că şi a timpului efectiv de loc să acţioneze unitar, cu şi a planului. Probleme
isiliul Comitetul de partid, lucru, carenţe în activita­ colectivele pe care le co­ deosebite au existat la însemnată nerealizare a neral al partidului, tova­
răşul Nicolae Ceauşescu,
or muncii, tea de aprovizionare şi ordonează, pentru valorifi­ C.S.V. Călan, ca urmare a planului. S-a apreciat că la să fie materializate exem­
„Vidra” Orăştie, T.P.L., I.L.
frecvenţelor defecţiuni la
disciplina carea tuturor posibilităţi­
în
transport,
sindicatului Comitetul U.T.C.. tehnologică şi de plan, în lor şi resurselor interne. bateriile de cocsificare, a- şi Ţesătoria de mătase Dc- plar, pas cu pas.