Page 2 - Drumul_socialismului_1987_02
P. 2

DRUMUL SOCIALISMULUI
         Pag. 2


                                                                                                  * M hi M Wir M w—r g jmmm r wwr # jmmmr g gmmm r
                                                                                           S                                                                             I
                                                                                           î     Cîatec de îlftfoe                     gustul pîinii                     *
                                                                                                                                       o pe buzele oamenilor
                                                                                                                                       ca un sărut pe care ci            I
                                                                                           I     Zăpezi tinere                         iiică-1 mai cred de taină.        *
                                                                                           V
                                                                                                 cu zvon de voievozi                   Dar Unirea c scrisă               I s
                                                                                           I     se cern pe cu.şmile noastre,                                                    DUH
                                                                                           *»                                          cu slove mari                     I
                                                                                                                                       pe cerul PATRIEI                          1 FE
                                                                                                 lumina de gnu                                                           »I
                                                                                                                                       reîntinerită                          ti,30 Telex
                                                                                                 încolţeşte                                                              I  li,35 f.urni
                                                                                           I     şi de sub pămiut                      cu fapta, cu oamenii.             K       * Te
                                                                                           »*                                                                            I
                                                                                                 răzbate afară,                                    DANIEL MARIAN                ghloz
                                                                                           I                                                                                    albă“
                                                                                                                                                                                mul
               Creaţia plastică — prezenţă activă                                                 Andrei Pleşu „Ochiul şi lucrurile '                                        12,10 Din
                                                                                                                                          1
                                                                                                                                                                                eului
                      în viaţa artistică a judeţului                                         Notele  definitorii  ale  e-   teritoriu  spiritual  în  care   colitoare,  profund  fără  a   zică
                                                                                                                                                                                ior)
                                                                                           seurilor  cuprinse  în  recen­  se  operează  cu  instrumen­  o  sublinia  ca  pe  o  sărbă­  13.00   Allun
              Prezenţa  Filialei  Deva—Pe­  Rătcă,  Marcel  Breileanu,  Ti-   plasticienii,  să  dăm  în  con­  ta  carte  a  lui  Andrei  Ple­  te  destinate  altor  teritorii.   toare  şi  orgolios  fără  a  că­  (parii
            troşani  a  U.A.P.  în  viaţa   berlu  Fazakas,  Eva  Şutii),   tinuare   producţii   artistice   şu  se  dezvăluie,  teoretic,   Andrei  Pleşu  optează  pen­  dea  în  aroganţa  formulă­  14.50   Conte
            artistică  a  judeţului  a  în­  ori  în  cea  de  pictură  (Ion   cit  mai  Izbutite,  cu  un  me­                                                                 (coloi
            semnat,  îu  anul  trecut,  un   Cârjoi,  Gheorghe  Pogan,  A-   saj  angajant“  (Ion  Tenghe-   din   conturarea   condiţiei   tru  spaţiul  limbajului  pe   rii  definitive.  Transparen­  15.00   luciii
            număr  important  de  expo­  drian  Samson  ş.a.).  Pentru   ru).  „E  nevoie  din  partea   de  „erou  umil"  a  criticu­  care  îl  trăieşte  ca  pe  o  lu­  ţa  textului  prilejuieşte,  în
            ziţii,   modalităţi   principale   calitatea  creaţiei  lor,  Mircea   fiecăruia  dintre  n'oi  de  o   lui,  care,  în  infidelitatea   me  şi  care  îi  garantează   ultimă  instanţă,  relevarea   mulul
            de  contact  cu  publicul,  cu   Rătcă,  Eva  Siito  (grafică),   prezenţă  mal  activă  în  via­                                                               10.00   Teleji
            iubitorii  de  artă,  o  bună   fosif  Tellmann  (pictură)  nu   ţa  artistică  a  judeţului.  Stnt   sa  declarată  este  absolut   în  ultimă  instanţă  liber­  disponibilităţii  unui  inte­  10.15   Ţara
            parte  dintre  ele  desfâşurîn-   fost  oaspeţii  expoziţiilor  In­  creatori  care  sacrifică  mult   convins  că  „arta  trebuie   tatea  de  a-.şi  etala  pe  de­  lectual  fin  care,  prin  in­
            ilu-şi  vernisajele  în  prezen­  ternaţionale organizate în  timp  lucrului  în  atelier,  ca   înşelată  cu  celelalte  for­  plin  deosebita  mobilitate   termediul  opei’ci,  abordea­  lor) *
            ţa  unor  critici  şi  istorici  de                 şi  altor  activităţi  organiza­                                                                                furii
            artă  din  Capitală.  S-a  in­                      te  pe  plan  judeţean  şl  lo­  me  ale  culturii,  iar  cultu­  intelectuală finalizată a-  ză  semne  ale  lumii  pentru   ncşli.
            tensificat,  în  acelaşi  timp,                     cal.  Alţii  nu  participă  de­  ra  reclamă  şi  ea,  de  la  o                 â-i  restitui  posibilele  seru­  10,35 O opi
            activitatea  de  documentare,                      loc.  Mi-nm  propus  să  spri­  vreme,  o  anumită  distan­                       ri ¡.ficaţii.
            participarea  la  taberele  de                     jin  Iniţierea  „Salonului  ti­                                                                                  gloria
            creaţie.  Ia  diverse  manifes­                     neretului“,  prin  care  să  în­  ţare  de  dragul  recuperării                    Ne  permitem,  în  înche­    lor)
            tări  cultural-educative.  S-a                      curajăm  creaţia  tinerilor  ab­  valorilor  absolute  ale  vie­  CRONICA LITERARĂ  iere,  cîteva  precizări  în   terar
            făcut  simţit  deopotrivă  spri­                    solvenţi  de  institute  de  în-   ţii".  Asumarea  unei  ase­
            jinul   acordat   creatorilor                       văţămint   superior   artistic“                                                  legătură  cu  o  afirmaţie  a   coreg
             plastici  amatori  ce  activea­                    (Marcel   Breileanu).   „Este   menea  condiţii  face  ca  o-                    autorului,  fără  intenţia  de   20,20 Film
            ză   în   Festivalul   naţional                    îmbucurătoare  varietatea  sti­  pora  de  artă  să  nu  fie  re­                 a  aduce  un  reproş  acestei   tîlneş
            „Cîntarea României“.                                listică  a  creaţiei  membrilor   ceptată  din  unghiul  strict                                                 Louls
              Acest  lucru  a  fost  relie­                     filialei.  Dacă  o  bună  parte                       proape  întotdeauna  prin-   apariţii  notabile  :  Vorbind
             fat  de  plenara  Filialei  De­                    dintre  aceştia  sînt  prezenţi   al  specializării  unui  „teh­  tr-o  configuraţie  care  pla­  despre  condiţia  comentato­  21.50   Teleji
             va—Petroşani  a  U.A.P.,  de                       în  viaţa  cultural-artistică  lo­  nician",  ci,  în  dialectica   sează  ideea  sub  semnul  a-   rului  artelor  plastice,  An­  22.00  luciii
             inlormnrea  şl  dezbaterile  ce                    cală,  există  însă  unii  căro­  transparenţei  şi  a  obsta­                                                  mulul
             au  avut  Ioc  cu  acest  prilej.                  ra  trebuie  să  li.  se  amin­                       venturii.  Limbajul,  astfel   drei  Pleşu  afirmă  că,  spre
             S-a  evidenţiat  în  plus  con­                    tească  mereu  că  au  o  da­  colului  ei,  să  devină  punc­  înţeles,  re-.propune  în  mod   deosebire  de  criticul  lite­
             tribuţia   artiştilor   plastici,                  torie.  Pentru  aceştia,  pro­  tul de plecare pentru subli­  firesc  o  scrie  de  termeni   rar,  acesta  are  „dificila   LUNI, 2
             prin  creaţia  lor  inspirata                      blemele  personale  au  deve­  nierea  unor  constante  sti­
             din  viaţa,  din  realitatea  co­                  nit  predominante  faţă  de                           de  specialitate  ca  pe  ni.ştc   şansă  de  a  vorbi  despre   20.00   Teleji
             tidiană  Ia  formarea  conştiin­                  implicarea  în  actul  de  crea­  listice  de  profunzime  („Idi­  evenimente  p  e r s o  n  a  l e ,    o operă ne vorbitoare". Oa­  20.15   Euerf
             ţei  socialiste  a  oamenilor                      ţie.  Există  80  de  absolvenţi   lism  şi  uitare  în  pictura   transcrise  printr-o  expre­  re  opera  literară  se  deo­  blenii
             muncii,  educaţia  lor  este­                     de  invăţămînt  artistic  supe­  lui   Nicolae   Grigorescu"),                                                   tutun
             tică,  în  spiritul  frumosului                   rior  în  judeţ,  dintre  care                         sie  detaşată  şi  înregistra­  sebeşte  in  acest  sens  de
            artistic.   Membrii   filialei                     tiu  activează  decît  20.  Pre­  ori  pentru  conturarea  unor   te  din  unghi  existenţial.   opera  plastică  ?  în  fond,   20,23 Orlzoi
            s-au  angajat  în  mai  mare                       zenţa  celorlalţi  ar  duce  la   atitudini   şi   permanenţe                     ambele  „vorbesc"  printr-un   ilfp.
            măsură  în  relevarea  efor­                       ridicarea  calităţii  activităţii   Umane  („El  Grcco  şi  para­  La  Andrei  Pleşu  se  poate              . ,.(7.111
             turilor  oamenilor  muncii,  a                    filiale!.'  E  necesar  să  de­                        vorbi,  tocmai  de  aceea,  de   receptor  şi  implică,  în  c-
            faptelor,   împlinirilor   fără                    venim  un  centru  de  Interes   bola  insulei").  In  această                    gală  măsură,  ca  o  condiţie   lor) i
            seamăn  ale  perioadei  des­                       pentru  creaţia  plastica  na­  infidelitate   creatoare   —   o  prezenţă  permanentă  a   a  fiinţării  în  alt  statut  de­  minţi
            chise  de  Congresul  al  IX-lea                   ţională“  (Gheorghe  Pogan).   care  nu  înstrăinează  în   autorului în text, autor ca­                         tec
            al partidului, perioadă denu­                       „Ea  Hunedoara  nu  avem  o                                                      cît  ccl  de  simplu  obiect,
            mită  cu  îndreptăţită  mîndrie                    sală  adecvată  de  expoziţie,   fond  opera  de  specificul   re,  refuzînd  răceala  neu­  o  conştiinţă  pe  caro  să  se'   Grozi
            „Epoca  Nicolae  Ceauşescu“,                       împreună  cu  organele  lo­  său  —  întrezărim  o  ipos­  tralităţii,  oferă  un  discurs                   20,55 Roma
            fapt   reliefat   de   expoziţia                   cale  ar  trebui  să  găsim  o                                                    grefeze  pentru  a  se  afir­  „Calv
            „Realizări  ale  Epocii  Nicolae                    soluţie".  (Tiberiu  Fazakas).   tază  a  originalităţii  pe  ca­  ce  devine  „cronica"  unui   ma  ca  semnificaţie  şi  va­
            Ceauşescu  oglindite  în  arta                     „E  necesar  să  se  acorde  o   re  Lucian  Blaga  o  socotea   eu  ironic  şi  în  acelaşi  timp               episoi
            plastică  hunedoreană“,  sau                       mal  mare  atenţie  unui  gen                                                     loare !                    21.50   Teleji
            cele  dedicate  măreţului  act                     de   creaţie  plastică  foarte   efectul instalării într-un  bîntuit de întrebări răs­       MIRCEA MOT      22.00   Inchl
            al  eliberării  patriei  de  la                    apreciat  de  public  —  cari­
            23  August,  Zilei  minerului,                     catura.  Dacă  în  Valea  Jiu­                                                                                   mulu
            Zilei femeii ş.a.          JOAN ŞlîtT — „Mireasă“   lui  se  organizează  „Salonul
              Unele   expoziţii   au   fost   (lucrare în marmură).  de  toamnă  al  umorului“,  am                                                             u
            transformate  în  reale  eve­                      vrea  să  permanentizăm  o          CRONICA FILMULUI          „L i c e e n i i
            nimente  artistice  la  care  au   Belgia, italia, Cehoslovacia.  astfel  de  manifestare  şi  la
            fost  invitaţi  să  participe  cri­  Expoziţiile  personale  şi  co­  Deva.  Creatori  există.  în­
            tici  de  artă  din  capitală.   lective  au  fost  în  măsură   ceputul  a  fost  făcut  cu  ex­  Scenaristul  George  Şo-   se  .numeşte  Miliai.  Pe  ea   pată  de  Ta.mara  Buciu-
            Pot  fi  menţionate  expoziţii­  să  întreţină  un  elevat  cli­  poziţia  de  anul  trecut  pe
            le  „De  la  Luchian  la  Ciu-   mat  artistic,  pe  măsura  con­  care  am  realizat-o  împreu­  vu  şi  regizorul  Nicolae   o  cheamă  Dana.  Dar  Da­  ceanu-Botez.
            curcncu",  organizată  de  fac­  diţiilor  materiale  de  care   nă  cu  Constantin  Gavrllă  şi   Cor  jos  au  maî  făcut  „e-   na  visează  la  Şerban,   Regizorul  Nicolae  Cor-   DEVA:
            torii  culturali  judeţeni  în   se  bucură  plosticlenii  Iiu-   Iloraţlu   Crişan“   (Mircea   chipă  comună"  în  1985,   mai  sigur  de  el,  însă  de   jos  a  ales,  de  asemenea,   trla);  Lai
            colaborare  cu  Muzeul  de   nedoreni.   Ne   referim   la   Butcă).                                                                                            —  seriile
            artă  din  Rucureşti,  sau  cea   noile  galerii  de  artă,  la  nto-   Au  fost  evidenţiate,  în  n-   cînd  au  realizat  „Decla­  o  aroganţă  şi  egoism  ce   o  echipă  de  foarte  tineri   IIUNEDCD
            deschisă  în  Festivalul  cul­  llerole  de  creaţie  date  în   celaşi  timp,  şi  alte  resurse   raţie  de  dragoste",  film   vor  face  ca,  în  ochii  Da­  actori,  pe  care  i-a  condus   din  umbr
            turii  şi  educaţiei  socialisto   folosinţă  in  anul  trecut  în   existente  în  sfera  creaţiei   încununat  cu  cîteva  pre­  nei, el să descrească.  cu  răbdare  către  acele   A)  :  Toat
            htinedorene  „Snrmis",  per­  municipiul  Deva.  Acest  lu­  plastice  liuneilorenc.  Valori­                                                                   mea — se
            sonala  de  sculptură  aparţi-   cru  a  fost  relevat  do  cel   ficate,  acestea  ar  putea  con­  mii  în  ţară  şi  străinăta­  Pe  lingă  calitatea  de  a   puncte  de  expresivitate   dern  —  1
            nînd  lui  loan  Şeu,  Salonul   care  au  luat  cuvîntul  în  ca­  duce  la  o  certă  impulsiona­  te,  răsplătit  cu  o  mare  exprima  în  profunzime  o   cerute   de   desfăşurarea   (Flacăra);
            judeţean  do  artă  plastică   drul  plenarei  :  „Mă  număr   re  a  vieţii  artistice  hunedo-   audienţă  de  public:  un   vîrstă  —  cea  mai  miste­  poveştii.  Ştefan  Bănică   bună  ( A
            ş.a.  Cîţlva  dintre  plasticie-   printre  cel  care  au  benefi­  rene,  la  impunerea  el  în                                                                TROŞANI
            nii  hunedoreni  au  fost  pre­  ciat  de  un  frumos  spaţiu  de   plan naţional.  milion  de  spectatori  în   rioasă,  mai  tulburătoare:   jr.  (Mihai)  reuşeşte  un   seriile  I-J
            zenţi  în  oxpoziţiile  republi­  creaţie.  Mă  bucur  de  tot                    65  de  zile.  Acest  record   adolescenţa   —   filmul   portret  de  „pozitiv”,  in­  r ~   ' n
            cane de grafică (Mircca   sprijinul. E necesar ca noi.     MINEL BODEA            de  public  a  relevat  ma­  „Liceenii"  o  mai  are  şi   teligent,  modest,  sensibil   v- -rea);
                                                                                              rea  nevoie  de  filme  care   pe  aceea,  vitală  pentru   şi  îndrăgostit,  tenace  ;   tembrio ((
                                                                                              să  se  adreseze  tinerilor,   arta  spectacolului,  de  a   Oana  Sîrbu  (una  dintre   CAN: Gi
            •  Schimb de experienţă.                            gistul"  din  Hunedoara  este   adolescenţilor.        o  face  cu  emoţia  nicioda­  „stelele  fără  nume"  ale   (Lucea f fin
           Recent,  în  cadrul  schim­       Viaţa              deschisă  expoziţia  membri­    „Liceenii"  este  un  film   tă  trucabilă  a  adolescen­  emisiunii  Tv.),  în  rolul   Probleme
           burilor  de  experienţă  din­                        lor  cercului  de  artă  plas­  simplu  şi  frumos,  con-   ţei.  Liceenii  glumesc,  se   Danei  —  fata  frumoasă   nerul); u
                                                                                                                                                                            terestru
          tre   cenaclurile   literare                          tică  din  cadrul  C.S.H.  Ex­  tinuînd  investigarea  uni­  joacă,  au  încă  simţul  a-   şi  cuminte  —  aducînd   ANINOAS
           „Ritmuri"  Deva  şi  „Vatra"   literar-artistică     pun  Constantin  Zgîmbău,     versului  şcolii,  al  celor   dolescentin  al  umorului   personajului  multă  gra­  (Muncitori
                                                                                                                                                                            CÂNI:
          Tirgu  Mureş,  la  sediul  re­                        Dan  Pichiu  Vifor,  Cornel   care-1  animă  —  elevi,  e-   ş   al  farselor.  Unii  dintre   ţie  si  sensibilitate;  Tu-   Marea Ni A
                                                                                                                       :
          vistei  „Vatra"  a  avut  loc   de  cPltură  din  Hunedoara,   Burlacu,   Sandor   Nagy,   ducatori,  părinţi  —  cu   profesorii  lor  intuiesc  far­  dor  Petruţ,  conturînd  în   zat):  BR/
          o  şedinţă  de  lucru  în  care   trăind  bucuria  unei  pre­  Victor  Varga,  Dumitru  Re-   problemele  specifice  vîr-   mecul  unui  atare  mod  de   linii  puternice  (în  rolul   mintlrllor
          au  citit  din  creaţia  lor  Do­  miere   discografice.   Este   tegan,  Bartok  Csaba,  Tu-   stei,  unei  colectivităţi  a-   a fi şi intră şi ci, cu can­  Şerban)  „un  negativ"  cu   (Steaua  i
                                                                                                                                                                            BARZA: i
          rina  Brânduşa  —  proză,   vorba  de  lansarea  discu­  dor   I-Ioară,   Ana   Maria   flate  în  preajma  exame­  doare, în rol.   scăpărări  de  „tînăr  fu­   tnrio  (Ml
          Alina  Lucia  Musulbaş  —   lui  „Viaţa,  iubirea  cea  din­  Toth,  Francisc  Csiri,  Ga­  nului  de  treaptă.  Cheia   Distribuţia  e  punctul   rios".  într-un  ml  de  mi­  TIE:  Deşi
          eseu  şi  Gheorghe  Pogan   ţii"  a  apreciatului  solist  şi   briela   Brănescu,   Daniel   realistă  a  filmului  nu  ex­  forte  al  filmului.  Ei  i  se   că  întindere  (tatăl  lui   rara  — sc
                                                                                                                                                                            tria);  Roş
          —  poezie.  în  deschiderea   compozitor,  Victor  Socaciu,   Tăbăcaru.   Mircea   Moş,   clude  momentele  de  poe­  datorează,  în  bună  par­  Mihai),  un  actor  care   căra);   G
          manifestării  a  avut  loc   disc  realizat  cu  concursul   Georgeta  Moş.  Expun,  de   zie,  de  lirism,  povestea   te,  senzaţia  de  naturale­  ştie  să  îmbogăţească  cu   Lupii  albi
          vernisajul   expoziţiei   de   grupului  vocal-instrumen-   asemenea,  «Silvia  Chivu,   de  dragoste  schiţată  aici   ţe,  de  firesc,  de  prospe­  atîtea  nuanţe  „pata  de   tură);   H
          pictură  a  artistului  plastic   tal  „Canon".  După  ce  în­  Monica  Mreja,  Lucia  Măr-   fiind  conturată  cu  gin­  ţime.  Piese  de  rezistenţă   cuibare"   —   Sebastian   vals  (Da.
                                                                                                                                                                            Bătălia  pi
          devean  Gheorghe  Pogan.   drăgiţii  interpreţi  au  fost   gineânu,   Gabriel   Pisnic,   găşie şi ataşament.  ale  reprezentanţilor  cor­  Papaianl.  „Liceenii"  este   seriile I-TJ
           Despre  lucrările  expuse  în   prezentaţi.  Victor  Socaciu   Tiberiu  Fazakas.  Iosif  Fe-   O  poveste  simplă  şi   pului  didactic  rămân  în   o   povesti   romanţioasă,   cel  din  II
                                                                                                                                                                            rlile  I-IH
          cadrul  Galeriilor  „Vatra"   şi  membrii  grupului  „Ca­  renez  este  prezent eu crea­  „spusă"  convingător  :  Un   continuare   dirigintele   luminoasă, pentru că nu­  tură):  sn
          a   vorbit   pictorul  Radu                           ţie   populară.   Expoziţia,   băiat  iubeşte  o  fată.  Bă­  „Socrate"  —  interpretat   mai  aşa  poate  fi  o  po­  şl   Ovldi
          Ciontea, redactorul de spe­  non"  au  oferit  autografe   care  a  constituit  şi  un  pri­  iatul  cu  floarea  insistă,                                        ILIA:
           cialitate al revistei.    şi  un  foarte  aplaudat  reci­  lej  de  selecţie  pentru  eta­                 de  inegalabilul  Ion  Ca-   veste  despre  vîrsla  îna­  Ifngă^/
                                     tal.                       pa  municipală  a  Festiva­   adică  îi  aşază  o  garoafă  ramitru  —  şi  profesoara   ripată  a  tuturor  posibili­  «o): yf/j-v
                                                                                                                                                                            tele
                                                                                                                      „Isoscel“,  cu  aceeaşi  ver­
            •  Lansare  de  disc.  Prie­                        lului   naţional   „Cîntarea   în  bancă,  fără  să  fie  vă­  vă savuroasă, întruchi­  tăţilor.            nerul°e f
                                                                                                                                                   VERONICA PALADE
                                                                                              zut şi ştiut de fată. El
          tenii  muzicii  tinere  s-au   • Expoziţie de artă plas­  României",  se  bucură  de
          -cunit de curînd la Casa       tică. La Clubul „Siderur-  un deosebit interes’.
                 în primele zile ale aces­  mijloacele  de  care  dispu­                                             nea tuturor îndeletnicirilor,   monicilor  şi  operelor  din
               tui  an,  micul  ecran  ne-a   nem sînt maî modeste.  Să promovăm           arta muzicală             are  nevoie  de  un  spaţiu   ţară — să aducă mai mul­
                                                                                                                                                                             Fci
               pus  în  faţa  unei  versiuni   Multe judeţe din ţară se                                              adecvat în care să se des­  te împrejurări prielnice va­  febri
               a  temei  „Verdi",  prin  ca­  bucură  de  existenţa  înal­  de  luat  în  seamă,  există   mărit  de-a  lungul  anilor   făşoare  -  e  foarte  impor­  lorificării potenţialului mu­  ”<5 f
               re  ne-a  amintit,  mai  în-   telor  instituţii  de  practică   însă formaţii corale în care   în  spectacole,  festivaluri   tant  că  există  săli  care   zical  de  care  dispune  ju­  ¿ru
                                                                                                                                                                            inele
               tîi, de valul de interes pen­  muzicală,  care  sînt  fîlar-   voci bune sînt conduse cu   camerale  devene,  hunedo-   permit întîlnirl muzicale de   deţul nostru, în folosul cu­  rul
                                    ;
               tru  viaţa  şi  muzica  Iu    monicîle,  operele  -  insti­  multă pricepere, îndemîna-   rene, şedinţe ale cenaclu­  genuri  diferite.  în  conclu­  noaşterii  vastei  literaturi   nin.
               Giuseppe Verdi, Johan Se­  tuţii  pe  care  nu  le  avem,   re  şi bună  orientare  în a-   rilor  din  judeţ.  Şi  mai  e-   zie, deşi judeţul nostru de­  muzicale româneşti şi uni­  pînă
                                                                                                                                                                            mini
               bastian  Bach  şi  Richard   încă, în judeţul nostru. De   legerea repertoriului. Exis­  xistă,  în  aceste  şcoli,  ab­  ţine  importante  resurse   versale.  Vom  fi  astfel  maî   est,
               Wagner,  datorat  serialelor   aici — inexistenţa unor co­  tă  trei  şcoli  generale  cu   solvenţi ai secţiei de com­  proprii  şi  de  valoare  —   aproape de îndemnul tova­  50—Í
               difuzate  de  televiziunea   rişti şi a unor instrumen­  program de muzică şi ar­  poziţie muzicală — muzico­  mărturie stau numeroase­  răşului Nicolae Ceauşescu,   zăpa
                                                                                                                                                                           nirm
               română în „Anul internaţio­  tişti  -  violonişti,  violonce-   te plastice (Petroşani, Hu­  logie, care nu şi-au aban­  le premii dobîndite în com­  secretar  general  al  parti­  tre
               nal  al  muzicii",  şî,  mai  a-   lişti,  contrabasişti,  cla-   nedoara,  Deva),  unde  ac­  donat,  încă,  specializarea.   petiţiile naţionale — resur­  dului,  de  a  acţiona,  folo­  grad
                                        rinetişti,  oboişti,  flautişti   tivează  absolvenţi  ai  sec­  Să  nu  uităm  de  instru­  se  prin  care  ar  putea  fi   sind  mijloacele  pe  care  le   Sntn
               poi,  de  faptul  că  dragos­  ş.a.m.d.,  care  să  studieze   ţiei  instrumentale  de  la   mentele de suflat, pe care   mult dinamizată viaţa mu­  avem.  în  lupta  pentru  o   5 gi
                                    r
               tea  pentru  arta  sunetelo
                                        zilnic  cinci-şase  ore  sub   conservatoarele  din  iaşi,   le găsim în alcătuirea fan­  zicală hunedofeană.  cultură înaintată, pentru o   sem
               înseamnă  atît  a  face  cit   îndrumarea  unui  dirijor.   Cluj-Napoca  şi  Bucureşti,   farelor ce au îneîntat plim­  Sperăm ca anul 1987 —   educaţie revoluţionară.  dcp \
               şî  a  face  cunoscută  mu­  Organizate  într-un  cadru   absolvenţi  ale  căror  cali­  bările verii lui 1986 ! Şi —   alături  de  evenimentele   ANA FODOR,   rolo
               zica, chiar şî atunci cînd  mai modest, dar demne  tăţi interpretative le-am ur-  pentru că muzica, aseme­  datorate colectivelor filar­  muzicolog         Vra:
   1   2   3   4   5   6   7