Page 2 - Drumul_socialismului_1987_02
P. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI
Pag. 2
* M hi M Wir M w—r g jmmm r wwr # jmmmr g gmmm r
S I
î Cîatec de îlftfoe gustul pîinii *
o pe buzele oamenilor
ca un sărut pe care ci I
I Zăpezi tinere iiică-1 mai cred de taină. *
V
cu zvon de voievozi Dar Unirea c scrisă I s
I se cern pe cu.şmile noastre, DUH
*» cu slove mari I
pe cerul PATRIEI 1 FE
lumina de gnu »I
reîntinerită ti,30 Telex
încolţeşte I li,35 f.urni
I şi de sub pămiut cu fapta, cu oamenii. K * Te
»* I
răzbate afară, DANIEL MARIAN ghloz
I albă“
mul
Creaţia plastică — prezenţă activă Andrei Pleşu „Ochiul şi lucrurile ' 12,10 Din
1
eului
în viaţa artistică a judeţului Notele definitorii ale e- teritoriu spiritual în care colitoare, profund fără a zică
ior)
seurilor cuprinse în recen se operează cu instrumen o sublinia ca pe o sărbă 13.00 Allun
Prezenţa Filialei Deva—Pe Rătcă, Marcel Breileanu, Ti- plasticienii, să dăm în con ta carte a lui Andrei Ple te destinate altor teritorii. toare şi orgolios fără a că (parii
troşani a U.A.P. în viaţa berlu Fazakas, Eva Şutii), tinuare producţii artistice şu se dezvăluie, teoretic, Andrei Pleşu optează pen dea în aroganţa formulă 14.50 Conte
artistică a judeţului a în ori în cea de pictură (Ion cit mai Izbutite, cu un me (coloi
semnat, îu anul trecut, un Cârjoi, Gheorghe Pogan, A- saj angajant“ (Ion Tenghe- din conturarea condiţiei tru spaţiul limbajului pe rii definitive. Transparen 15.00 luciii
număr important de expo drian Samson ş.a.). Pentru ru). „E nevoie din partea de „erou umil" a criticu care îl trăieşte ca pe o lu ţa textului prilejuieşte, în
ziţii, modalităţi principale calitatea creaţiei lor, Mircea fiecăruia dintre n'oi de o lui, care, în infidelitatea me şi care îi garantează ultimă instanţă, relevarea mulul
de contact cu publicul, cu Rătcă, Eva Siito (grafică), prezenţă mal activă în via 10.00 Teleji
iubitorii de artă, o bună fosif Tellmann (pictură) nu ţa artistică a judeţului. Stnt sa declarată este absolut în ultimă instanţă liber disponibilităţii unui inte 10.15 Ţara
parte dintre ele desfâşurîn- fost oaspeţii expoziţiilor In creatori care sacrifică mult convins că „arta trebuie tatea de a-.şi etala pe de lectual fin care, prin in
ilu-şi vernisajele în prezen ternaţionale organizate în timp lucrului în atelier, ca înşelată cu celelalte for plin deosebita mobilitate termediul opei’ci, abordea lor) *
ţa unor critici şi istorici de şi altor activităţi organiza furii
artă din Capitală. S-a in te pe plan judeţean şl lo me ale culturii, iar cultu intelectuală finalizată a- ză semne ale lumii pentru ncşli.
tensificat, în acelaşi timp, cal. Alţii nu participă de ra reclamă şi ea, de la o â-i restitui posibilele seru 10,35 O opi
activitatea de documentare, loc. Mi-nm propus să spri vreme, o anumită distan ri ¡.ficaţii.
participarea la taberele de jin Iniţierea „Salonului ti gloria
creaţie. Ia diverse manifes neretului“, prin care să în ţare de dragul recuperării Ne permitem, în înche lor)
tări cultural-educative. S-a curajăm creaţia tinerilor ab valorilor absolute ale vie CRONICA LITERARĂ iere, cîteva precizări în terar
făcut simţit deopotrivă spri solvenţi de institute de în- ţii". Asumarea unei ase
jinul acordat creatorilor văţămint superior artistic“ legătură cu o afirmaţie a coreg
plastici amatori ce activea (Marcel Breileanu). „Este menea condiţii face ca o- autorului, fără intenţia de 20,20 Film
ză în Festivalul naţional îmbucurătoare varietatea sti pora de artă să nu fie re a aduce un reproş acestei tîlneş
„Cîntarea României“. listică a creaţiei membrilor ceptată din unghiul strict Louls
Acest lucru a fost relie filialei. Dacă o bună parte proape întotdeauna prin- apariţii notabile : Vorbind
fat de plenara Filialei De dintre aceştia sînt prezenţi al specializării unui „teh tr-o configuraţie care pla despre condiţia comentato 21.50 Teleji
va—Petroşani a U.A.P., de în viaţa cultural-artistică lo nician", ci, în dialectica sează ideea sub semnul a- rului artelor plastice, An 22.00 luciii
inlormnrea şl dezbaterile ce cală, există însă unii căro transparenţei şi a obsta mulul
au avut Ioc cu acest prilej. ra trebuie să li. se amin venturii. Limbajul, astfel drei Pleşu afirmă că, spre
S-a evidenţiat în plus con tească mereu că au o da colului ei, să devină punc înţeles, re-.propune în mod deosebire de criticul lite
tribuţia artiştilor plastici, torie. Pentru aceştia, pro tul de plecare pentru subli firesc o scrie de termeni rar, acesta are „dificila LUNI, 2
prin creaţia lor inspirata blemele personale au deve nierea unor constante sti
din viaţa, din realitatea co nit predominante faţă de de specialitate ca pe ni.ştc şansă de a vorbi despre 20.00 Teleji
tidiană Ia formarea conştiin implicarea în actul de crea listice de profunzime („Idi evenimente p e r s o n a l e , o operă ne vorbitoare". Oa 20.15 Euerf
ţei socialiste a oamenilor ţie. Există 80 de absolvenţi lism şi uitare în pictura transcrise printr-o expre re opera literară se deo blenii
muncii, educaţia lor este de invăţămînt artistic supe lui Nicolae Grigorescu"), tutun
tică, în spiritul frumosului rior în judeţ, dintre care sie detaşată şi înregistra sebeşte in acest sens de
artistic. Membrii filialei tiu activează decît 20. Pre ori pentru conturarea unor te din unghi existenţial. opera plastică ? în fond, 20,23 Orlzoi
s-au angajat în mai mare zenţa celorlalţi ar duce la atitudini şi permanenţe ambele „vorbesc" printr-un ilfp.
măsură în relevarea efor ridicarea calităţii activităţii Umane („El Grcco şi para La Andrei Pleşu se poate . ,.(7.111
turilor oamenilor muncii, a filiale!.' E necesar să de vorbi, tocmai de aceea, de receptor şi implică, în c-
faptelor, împlinirilor fără venim un centru de Interes bola insulei"). In această gală măsură, ca o condiţie lor) i
seamăn ale perioadei des pentru creaţia plastica na infidelitate creatoare — o prezenţă permanentă a a fiinţării în alt statut de minţi
chise de Congresul al IX-lea ţională“ (Gheorghe Pogan). care nu înstrăinează în autorului în text, autor ca tec
al partidului, perioadă denu „Ea Hunedoara nu avem o cît ccl de simplu obiect,
mită cu îndreptăţită mîndrie sală adecvată de expoziţie, fond opera de specificul re, refuzînd răceala neu o conştiinţă pe caro să se' Grozi
„Epoca Nicolae Ceauşescu“, împreună cu organele lo său — întrezărim o ipos tralităţii, oferă un discurs 20,55 Roma
fapt reliefat de expoziţia cale ar trebui să găsim o grefeze pentru a se afir „Calv
„Realizări ale Epocii Nicolae soluţie". (Tiberiu Fazakas). tază a originalităţii pe ca ce devine „cronica" unui ma ca semnificaţie şi va
Ceauşescu oglindite în arta „E necesar să se acorde o re Lucian Blaga o socotea eu ironic şi în acelaşi timp episoi
plastică hunedoreană“, sau mal mare atenţie unui gen loare ! 21.50 Teleji
cele dedicate măreţului act de creaţie plastică foarte efectul instalării într-un bîntuit de întrebări răs MIRCEA MOT 22.00 Inchl
al eliberării patriei de la apreciat de public — cari
23 August, Zilei minerului, catura. Dacă în Valea Jiu mulu
Zilei femeii ş.a. JOAN ŞlîtT — „Mireasă“ lui se organizează „Salonul
Unele expoziţii au fost (lucrare în marmură). de toamnă al umorului“, am u
transformate în reale eve vrea să permanentizăm o CRONICA FILMULUI „L i c e e n i i
nimente artistice la care au Belgia, italia, Cehoslovacia. astfel de manifestare şi la
fost invitaţi să participe cri Expoziţiile personale şi co Deva. Creatori există. în
tici de artă din capitală. lective au fost în măsură ceputul a fost făcut cu ex Scenaristul George Şo- se .numeşte Miliai. Pe ea pată de Ta.mara Buciu-
Pot fi menţionate expoziţii să întreţină un elevat cli poziţia de anul trecut pe
le „De la Luchian la Ciu- mat artistic, pe măsura con care am realizat-o împreu vu şi regizorul Nicolae o cheamă Dana. Dar Da ceanu-Botez.
curcncu", organizată de fac diţiilor materiale de care nă cu Constantin Gavrllă şi Cor jos au maî făcut „e- na visează la Şerban, Regizorul Nicolae Cor- DEVA:
torii culturali judeţeni în se bucură plosticlenii Iiu- Iloraţlu Crişan“ (Mircea chipă comună" în 1985, mai sigur de el, însă de jos a ales, de asemenea, trla); Lai
colaborare cu Muzeul de nedoreni. Ne referim la Butcă). — seriile
artă din Rucureşti, sau cea noile galerii de artă, la nto- Au fost evidenţiate, în n- cînd au realizat „Decla o aroganţă şi egoism ce o echipă de foarte tineri IIUNEDCD
deschisă în Festivalul cul llerole de creaţie date în celaşi timp, şi alte resurse raţie de dragoste", film vor face ca, în ochii Da actori, pe care i-a condus din umbr
turii şi educaţiei socialisto folosinţă in anul trecut în existente în sfera creaţiei încununat cu cîteva pre nei, el să descrească. cu răbdare către acele A) : Toat
htinedorene „Snrmis", per municipiul Deva. Acest lu plastice liuneilorenc. Valori mea — se
sonala de sculptură aparţi- cru a fost relevat do cel ficate, acestea ar putea con mii în ţară şi străinăta Pe lingă calitatea de a puncte de expresivitate dern — 1
nînd lui loan Şeu, Salonul care au luat cuvîntul în ca duce la o certă impulsiona te, răsplătit cu o mare exprima în profunzime o cerute de desfăşurarea (Flacăra);
judeţean do artă plastică drul plenarei : „Mă număr re a vieţii artistice hunedo- audienţă de public: un vîrstă — cea mai miste poveştii. Ştefan Bănică bună ( A
ş.a. Cîţlva dintre plasticie- printre cel care au benefi rene, la impunerea el în TROŞANI
nii hunedoreni au fost pre ciat de un frumos spaţiu de plan naţional. milion de spectatori în rioasă, mai tulburătoare: jr. (Mihai) reuşeşte un seriile I-J
zenţi în oxpoziţiile republi creaţie. Mă bucur de tot 65 de zile. Acest record adolescenţa — filmul portret de „pozitiv”, in r ~ ' n
cane de grafică (Mircca sprijinul. E necesar ca noi. MINEL BODEA de public a relevat ma „Liceenii" o mai are şi teligent, modest, sensibil v- -rea);
rea nevoie de filme care pe aceea, vitală pentru şi îndrăgostit, tenace ; tembrio ((
să se adreseze tinerilor, arta spectacolului, de a Oana Sîrbu (una dintre CAN: Gi
• Schimb de experienţă. gistul" din Hunedoara este adolescenţilor. o face cu emoţia nicioda „stelele fără nume" ale (Lucea f fin
Recent, în cadrul schim Viaţa deschisă expoziţia membri „Liceenii" este un film tă trucabilă a adolescen emisiunii Tv.), în rolul Probleme
burilor de experienţă din lor cercului de artă plas simplu şi frumos, con- ţei. Liceenii glumesc, se Danei — fata frumoasă nerul); u
terestru
tre cenaclurile literare tică din cadrul C.S.H. Ex tinuînd investigarea uni joacă, au încă simţul a- şi cuminte — aducînd ANINOAS
„Ritmuri" Deva şi „Vatra" literar-artistică pun Constantin Zgîmbău, versului şcolii, al celor dolescentin al umorului personajului multă gra (Muncitori
CÂNI:
Tirgu Mureş, la sediul re Dan Pichiu Vifor, Cornel care-1 animă — elevi, e- ş al farselor. Unii dintre ţie si sensibilitate; Tu- Marea Ni A
:
vistei „Vatra" a avut loc de cPltură din Hunedoara, Burlacu, Sandor Nagy, ducatori, părinţi — cu profesorii lor intuiesc far dor Petruţ, conturînd în zat): BR/
o şedinţă de lucru în care trăind bucuria unei pre Victor Varga, Dumitru Re- problemele specifice vîr- mecul unui atare mod de linii puternice (în rolul mintlrllor
au citit din creaţia lor Do miere discografice. Este tegan, Bartok Csaba, Tu- stei, unei colectivităţi a- a fi şi intră şi ci, cu can Şerban) „un negativ" cu (Steaua i
BARZA: i
rina Brânduşa — proză, vorba de lansarea discu dor I-Ioară, Ana Maria flate în preajma exame doare, în rol. scăpărări de „tînăr fu tnrio (Ml
Alina Lucia Musulbaş — lui „Viaţa, iubirea cea din Toth, Francisc Csiri, Ga nului de treaptă. Cheia Distribuţia e punctul rios". într-un ml de mi TIE: Deşi
eseu şi Gheorghe Pogan ţii" a apreciatului solist şi briela Brănescu, Daniel realistă a filmului nu ex forte al filmului. Ei i se că întindere (tatăl lui rara — sc
tria); Roş
— poezie. în deschiderea compozitor, Victor Socaciu, Tăbăcaru. Mircea Moş, clude momentele de poe datorează, în bună par Mihai), un actor care căra); G
manifestării a avut loc disc realizat cu concursul Georgeta Moş. Expun, de zie, de lirism, povestea te, senzaţia de naturale ştie să îmbogăţească cu Lupii albi
vernisajul expoziţiei de grupului vocal-instrumen- asemenea, «Silvia Chivu, de dragoste schiţată aici ţe, de firesc, de prospe atîtea nuanţe „pata de tură); H
pictură a artistului plastic tal „Canon". După ce în Monica Mreja, Lucia Măr- fiind conturată cu gin ţime. Piese de rezistenţă cuibare" — Sebastian vals (Da.
Bătălia pi
devean Gheorghe Pogan. drăgiţii interpreţi au fost gineânu, Gabriel Pisnic, găşie şi ataşament. ale reprezentanţilor cor Papaianl. „Liceenii" este seriile I-TJ
Despre lucrările expuse în prezentaţi. Victor Socaciu Tiberiu Fazakas. Iosif Fe- O poveste simplă şi pului didactic rămân în o povesti romanţioasă, cel din II
rlile I-IH
cadrul Galeriilor „Vatra" şi membrii grupului „Ca renez este prezent eu crea „spusă" convingător : Un continuare dirigintele luminoasă, pentru că nu tură): sn
a vorbit pictorul Radu ţie populară. Expoziţia, băiat iubeşte o fată. Bă „Socrate" — interpretat mai aşa poate fi o po şl Ovldi
Ciontea, redactorul de spe non" au oferit autografe care a constituit şi un pri iatul cu floarea insistă, ILIA:
cialitate al revistei. şi un foarte aplaudat reci lej de selecţie pentru eta de inegalabilul Ion Ca- veste despre vîrsla îna Ifngă^/
tal. pa municipală a Festiva adică îi aşază o garoafă ramitru — şi profesoara ripată a tuturor posibili «o): yf/j-v
tele
„Isoscel“, cu aceeaşi ver
• Lansare de disc. Prie lului naţional „Cîntarea în bancă, fără să fie vă vă savuroasă, întruchi tăţilor. nerul°e f
VERONICA PALADE
zut şi ştiut de fată. El
tenii muzicii tinere s-au • Expoziţie de artă plas României", se bucură de
-cunit de curînd la Casa tică. La Clubul „Siderur- un deosebit interes’.
în primele zile ale aces mijloacele de care dispu nea tuturor îndeletnicirilor, monicilor şi operelor din
tui an, micul ecran ne-a nem sînt maî modeste. Să promovăm arta muzicală are nevoie de un spaţiu ţară — să aducă mai mul
Fci
pus în faţa unei versiuni Multe judeţe din ţară se adecvat în care să se des te împrejurări prielnice va febri
a temei „Verdi", prin ca bucură de existenţa înal de luat în seamă, există mărit de-a lungul anilor făşoare - e foarte impor lorificării potenţialului mu ”<5 f
re ne-a amintit, mai în- telor instituţii de practică însă formaţii corale în care în spectacole, festivaluri tant că există săli care zical de care dispune ju ¿ru
inele
tîi, de valul de interes pen muzicală, care sînt fîlar- voci bune sînt conduse cu camerale devene, hunedo- permit întîlnirl muzicale de deţul nostru, în folosul cu rul
;
tru viaţa şi muzica Iu monicîle, operele - insti multă pricepere, îndemîna- rene, şedinţe ale cenaclu genuri diferite. în conclu noaşterii vastei literaturi nin.
Giuseppe Verdi, Johan Se tuţii pe care nu le avem, re şi bună orientare în a- rilor din judeţ. Şi mai e- zie, deşi judeţul nostru de muzicale româneşti şi uni pînă
mini
bastian Bach şi Richard încă, în judeţul nostru. De legerea repertoriului. Exis xistă, în aceste şcoli, ab ţine importante resurse versale. Vom fi astfel maî est,
Wagner, datorat serialelor aici — inexistenţa unor co tă trei şcoli generale cu solvenţi ai secţiei de com proprii şi de valoare — aproape de îndemnul tova 50—Í
difuzate de televiziunea rişti şi a unor instrumen program de muzică şi ar poziţie muzicală — muzico mărturie stau numeroase răşului Nicolae Ceauşescu, zăpa
nirm
română în „Anul internaţio tişti - violonişti, violonce- te plastice (Petroşani, Hu logie, care nu şi-au aban le premii dobîndite în com secretar general al parti tre
nal al muzicii", şî, mai a- lişti, contrabasişti, cla- nedoara, Deva), unde ac donat, încă, specializarea. petiţiile naţionale — resur dului, de a acţiona, folo grad
rinetişti, oboişti, flautişti tivează absolvenţi ai sec Să nu uităm de instru se prin care ar putea fi sind mijloacele pe care le Sntn
poi, de faptul că dragos ş.a.m.d., care să studieze ţiei instrumentale de la mentele de suflat, pe care mult dinamizată viaţa mu avem. în lupta pentru o 5 gi
r
tea pentru arta sunetelo
zilnic cinci-şase ore sub conservatoarele din iaşi, le găsim în alcătuirea fan zicală hunedofeană. cultură înaintată, pentru o sem
înseamnă atît a face cit îndrumarea unui dirijor. Cluj-Napoca şi Bucureşti, farelor ce au îneîntat plim Sperăm ca anul 1987 — educaţie revoluţionară. dcp \
şî a face cunoscută mu Organizate într-un cadru absolvenţi ale căror cali bările verii lui 1986 ! Şi — alături de evenimentele ANA FODOR, rolo
zica, chiar şî atunci cînd mai modest, dar demne tăţi interpretative le-am ur- pentru că muzica, aseme datorate colectivelor filar muzicolog Vra: