Page 26 - Drumul_socialismului_1987_02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL

Motivaţia creaţiei populare

punsul este şi da şi nu.
Am moştenit de la înain­
cultură, pentru spectacole
A* păsţorii acestor meleaguri se pregăteşte şi se aduce folclorice — creaţie, por­
Vom apela la un exemplul
taşii noştri — plugarii şi
nind de la teme cu mo­
— un adevărat tezaur de
tive populare, dar care să
în scenă o nuntă ţără­
frumuseţe. Aceşti oameni
respecte fiinţa, specificita­
nească. Sînt prezente per­
simpli au creat „Mioriţa“
şi „Meşterul Manole", sonajele nunţii : mire, mi­ tea creaţiei populare. S-au 11,30 •
reasă, socrii mari, socrii
făcut în acest sens spec­
„Ciocîrlia", doinele, horele mici, nănaşi ş.a. S-ar pu­ tacole interesante — „Cu­ 11,35 1
* ’1
şi învîrtitele, celelalte ca­ tea ca mirii să nu aibă nuna" de către ansamblul f
podopere ale culturii noas­ nimic comun între ei. „Silvana", „Răsai soare" I
tre primare, de la care au Părinţii lor nu le sînt de de ansamblul de la I. M. 12,10 I
pornit şi pe caro s-au fapt părinţi ş.a. Dar ca­ Orăştie, „Sînzienele" dc I
Folclorul — o valoare neîntinată înălţat columnele culturii drul, locul, timpul sînt către ansamblul „Getusa". 13,00
naţionale, capodopere ale
Dar s-au făcut şi se fac
cele ale unei nunţi adevă­
spiritualităţii româneşti rate ? Categoric nu ! Se destule compromisuri a- * I
ştie că uneori o nuntă ţă­
a tezaurului cultural national printre care, la loc de rănească ţinea pînă la trei tunci cînd se montează * :
astfel dc spectacole stiliza­
frunte, strălucesc „Lucea­
fărul" lui Eminescu, rap- zile. Cît ţine spectacolul te. Nu pentru a fi de acord
Constituind începutul crea­ factorii culturali hunedo- populară românească. cel
ţiei spirituale a unui popor, reni au urmărit să ducă mai mai afectaţi sînt unii so­ * '
folclorul rămîne, din punct departe bogatele tradiţii lo­ lişti vocali de muzică popu­ *
de vedere istoric, unul din­ cale, să păstreze autenticul lară care cad în capcana
tre cele mal străvechi do­ şl, în acelaşi timp, să gă­ preluării fără dlscernămînt
cumente. Avînd legi pro­ sească modalităţi noi de a unor modele, a reperto­
prii de 'dezvoltare şi intc- expresie, cu sporite valenţe riului precar aparţinînd cî-
grindu-so organic în viaţa educaţionale, valorificînd la torva cîntăreţl cu un statut
socială, folclorul contribuie cote superioare de calitate profesional şl civic îndoiel­ *
la educaţia estetică şi pa­ arta populară de pe aceste nic, ce pătrund în judeţ cu
triotică o maselor dispunînd străvechi meleaguri româ­ formaţii profesioniste, sau *
de o imensă forţă emoţio­ neşti. Rezultatele obţinute care îşi fac cunoscută vo­
nală şl un limbaj specific do judeţul nostru în „Cîn- cea comercializată prin in­ *
larg accesibil. Ceea ce l-a tarca României“ sînt edifi­ termediul benzilor magneti­ *
asigurat perenitatea în timp catoare în acest sens. In ce. Este cazul şi a unui a-
a fost caracterul său au­ actuala ediţie activează 160 tclicr de înregistrări al *
tentic, permanenta raportare do tarafuri şi orchestre de C.P.A.D.M. Deva, care a
la adevăruri, fapte, consta­ muzică populară, 321 an­
tări verificate de o realitate sambluri şi grupuri vocale funcţionat fără respectarea
neîndoielnică. La ritului sau, folclorice, 112 ansambluri de dispoziţiilor legale şi care
tradiţia, un alt element e- cîntece, dansuri şl obiceiuri dispunea de sute de casete
senţial pentru cunoaşterea folclorice şl 860 de inter­ şi benzi, majoritatea cu un 11.50
folclorului, trebuie înţeleasă preţi individuali. Freluînd conţinut ce friza bunul simţ,
ca o categorie ce reflectă şl dezvoltînd permanent bo­ perverteau simţul artistic al 10,00
în flecare etapă sau perioa­ gata tradiţie creată de lo­ marelui public, contribuind
dă istorică, atît valorile pe- cuitorii acestor meleaguri, la poluarea folclorului au­ 19.20
reno în sfera culturii popu- prin mişcarea artistică de tentic. o altă cale pe caro
laro cît şl înnoirile care amatori s-a desfăşurat o ac­ se difuzează aceste subpro- 19,10
răspund nevoilor de viaţă tivitate selectivă, cu carac­ ducţil culturale sînt localu­
şl gustului pentru frumos ter organizat, pentru a con­ rile de alimentaţie publică Relu do la Căstău — Costumul bunilor şi străbunilor noştri (Bunila — Bul- 20.20
al oamenilor. Dovada că fol­ tribui la conservarea vie a care încheie contracte cu un cunoscut r a p_s o tl zeştli dc Sus).
clorul este un fenomen viu, unor valori autentice ale membrii unor orchestre cg popular.
atît Ia nivelul receptării cît folclorului hunedorean. nu respectă repertoriul o 21.50
şl la nivelul producţiei şl O atenţie deosebită s-a dată aprobat de factorii de
al creaţiei. Izvorul geniului acordat valorificării şl lai­ specialitate. sodiile lui Enescu şi „Co­ seenic ? 15—20 de minute. cu „intervenţia" neavenită
popular a irumpt mereu nă­ cizării obiceiurilor de iarnă loana" lui Brâncuşi. Atunci este nuntă ? Este şi neinspirată în limpezi­ LU
Un alt aspect al poluării
valnic, produce permanent („Festivalul obiceiurilor de folclorului constatat şl în ' 9,00
nestemate din dorinţa de lamă“, „Colinda ţării pentru Judeţul nostru este abdica­ Preocupările pentru con­ o nuntu-spectacol, sau, mai mea mesajului unui tex
frumos, din dragostea de minorii văii Jiului“, „Călu- servarea şi valorificarea exact spus, un spectacol cîntat numai de dragul 20,20
viaţă. şerul transilvănean“, ajuns rea de Ia costumul popular creaţiei populare, sub di­ pe motive ale unei nunţi unui succes ieftin la pu­
tradiţional în favoarea unor
Iată de ce secretarul ge­ deja la a xvni-a ediţie), costume încărcate de palete, ferite forme, datează la ţărăneşti. Important este blic, uneori îmbibat dc
neral al partidului, tovară­ obiceiuri din ciclul calen­ motive zoomorfe şi florale
şul Nicolao ccauşescu, re­ daristic şi din vlaţn omului noi de la jumătatea seco­ să păstrăm şi să punem în obscenităţi. Folclorul ro­
comandă cu utîtn căldură („Nunta“, „Cununa griului“, exagerate şl nespecifice ve- lului al XlX-lea. Activi­ lumină ceea ce este speci­ mânesc nu conţine obsce­
factorilor educaţionali : „Vă „Cîntecul bradului“ etc.). trolor etno-folclorice (Za- tatea artistică de masă, fic nunţii la români, ele­ nităţi şi vulgarităţi. Crea­
doresc să păstraţi întotdea­ S-a valorificat folclorul li­ rand, pâdurenime, Haţeg, 21,50
una obiceiurile şl tradiţiile terar, coregrafic, muzical, Zam-I.ăpugiu, Valea Jiului), care în anii socialismului mentele spectaculare, sce­ torul popular îşi exprimă
strămoşeşti, portul, cîntecele punîndu-se în evidenţă bă­ îşi fac, de asemenea, apa­ a cunoscut o amploare nice ale acestora. Creaţia cele mai delicate şi mai
şl felul de a fl al poporului tuta, învîrtita, ţarina, haţe- riţia în pieţe, tîrguri sau la fără precedent, valorifică intimé sentimente, chiar
nostru, demn, hotărît să gana, brîul, lina ş.a., doina, unele manifestări culturalo populară îşi are persona­
trăiască liber, Independent, variante ale Mioriţei, melo­ tradiţionale negustori do pe scară largă creaţia litatea sa mergînd pînă şi cele de dragoste, foarte
să înainteze în strînsă uni­ dii de dans. Accent s-a pus subproduse artizanale pe populară tradiţională şi la individualizarea şi par­ discret şi decent ca în a-
tate spre comunism“. pe cunoaşterea şl valorifica­ care naivii, dar şi ceî nea­ contemporană. Este o mi­
In acest sens, ampla ma­ rea costumului popular spe­ vizaţi le confundă cu pro­ siune foarte grea şi de ticularizarea unor produc­ cest distih, poate una din­
nifestare a spiritualităţii cific vetrelor folclorice ale dusele artei populare au­ ţii, care ţin de fiinţa crea­ tre cele mai frumoase şi DE
româneşti. Festivalul naţio­ pădurenilor, Zarandului, Ha­ tentice. importanţă capitală. De torului. Există o învîrtită mai încărcate dc emoţie din
Avei
nal „Cîntarea României“ ţegului, Văii Jiului, Orăştiei, Avînd în vedere aceste as­ ce ? Pentru că aceasta nu dintre multele poezii de
este în etapa actuală cadrul Văii Mureşului. pecte, e necesar ca factorii trebuie în nici un chip a lui Relu de la Căstău, grâ
optim de afirmare a talen­ Alături de acest tezaur, educaţionali în ansamblul denaturată. Pornind de în căluşerul de la Romos dragoste ale lumii : ■ „Bade DOA
goni
telor şl are, totodată, rolul valorificat cu onestitate de lor să urmărească cu con­ apare o figură a lui Onu numai tu şi tu,/ Altu l’roi
de a promova folclorul şi factorii culturali, îşi fac Ioc, secvenţă înlăturarea neajun­ aici se naşte întrebarea: ş.a. intervenţia şi inova­ Incr
arta populară pe linia celor e adevărat sporadic şi doar surilor menţionate. Folclo­ se poate păstra autentici“ bade nu şi nu 1“ Creaţia Usía
mal autentice tradiţii năs­ in unele localităţi răzleţe, rul trebuie să rămînă o va­ tatea creaţiei folclorice în ţia în folclor duce la re­ populară românească nu (Cus
cute din adevărata simţire a produse submediocre ce se loare neîntinată a tezaurului zultate bune numai atunci s-a născut întâmplător ci
oamenilor. Pornind de aici, confundă uneori cu muzica cultural naţional. spectacolul artistic ? Răs- Şapt
cînd creatorul are har şi cu o motivaţie foarte pre­ gânţ
se contopeşte cu sensul cisă. E necesar să o cu­ teles
brie
noaştem mai bine şi să o
creaţiei populare. Altfel, nuli
păstrăm. Deşi
„inovaţiile" sînt dăună­ serii
toare. Optăm, spre exem­ Prof.
plu, în cazul caselor de CLEMENTE CONSTANDIN în i
TIU
şi
rest
sent
rest
mer
Tradiţie si „inovaţie" teza
brio
* * GUI
de
Obiceiurile, datLnile, tradiţiile în zona folclorică pe cure o
Şi cîntecele populare locale au reprezintă interpretul, se inier- O Ii
constituit şi constituie încă, vine grosolan, schlmbîndu-i-se dra
atît pentru amatori cît şl Şi conţinutul şl titlul. Astfel, bra
pentru specialişti, obiect de cîntecul „Eu sînt fată de ra) ;
cercetare şl valorificare. Va­ lu moţi“ devine „Eu sînt faţă tun
lorificarea scenică sau prin do lu Bucea“, iar cunoscu­ ră) ;
mass-media a cîntecului tul eînlec „Pe Valea Mureşu­ şi t
popular ridică însă mul­ lui“ devhto „Pe Valea Bul- rillt
te şi variate probleme. O zeştlului“ sau „Pe Valea Să­ BR,
condiţie esenţială caro tre­ dra;
buie avută în vedere este a- laşului“ conform aceluiaşi •ver
procedeu. Nu o dată, pe me­ I-II
coea a grijii şl răsppnderli lodii do largă circulaţie se sm
pentru respectarea cu stricte­ unii
ţe a caracterului său autentic adaptează texte facile iar in­ Pilc
terpretul susţine cu seninătate
Şl specific. Din păcate, în va­ că piesa esto „locală“ şl tex­ (Lu
lorificarea cîntecului popular tul „original“ pentru că esle... Sfii
a Intervenit în ultima vreme compoziţie proprie. rul)
improvizaţia unora, combina­
Nicolae Mălina şi loan Toantă — doi virtuoşi vătafi Obiceiul „Cerbului" — pre luat şl valorificat scenic de tă cu neştiinţa altora, genc- Trebuie să ne ridicăm cu
de căluşeri din Boşorod. elevi din Densuş. hotărîre şi să curmăm ten­
rînd prin aceasta vulgariza­
rea fondului emoţional, tocirea dinţele de „Inovare“ promo­ = 1
expresivităţii, nivelarea trăsă­ vate de unii Interpreţi, in­
turilor stilistice zonale, a spe­ structori, activişti culturali
cificului, proces „poluant“ vi­ care strică tradiţia şi defor­
Ca interpret al cin tecu­ tem un număr mic de cu­ zibil îndeosebi în cîntecul mează personalitatea creaţiei I’
lui popular, mai cu seamă Mesajul cîntecului legători de cîntece. Sini popular din cauza tendinţei populare. Să nu se înţeleagă Ii
din cele spuse mal sus că
unor
n
do
„împrumutare“
al celui specific ţinutului însă mulţi tineri care doar motive muzicale străine spiri­ ne-am ridica împotriva în­ cin
val
pădufdnesc, ca mesager ai pe care l-au produs aces­ comori hunedorene şi na­ preiau melodii, le modifică tualităţii noastre populare, dar, noirilor în creaţia populară, mu
a evoluţiei însăşi a acestui
cinleculul românesc peste te cîntece, dindu-mi seama ţionale. Cu multă tragere versurile, erijîndu-se în mai ales, din cauza unor domeifiu. Creaţia populară noi
de
„compoziţii“
în­
gust
hotarele patriei m-am stră­ pentru prima oară de va­ de inimă, i-am ascultat pe creatori literari ce compro­ doielnic care nu sînt nici esto în continuă transformare, dCf
duit să destăinui cit ev o loarea folclorului muzical Aurel Sibişan, Valeria Mun­ mit însă mesajul cîntecului do origine bănăţeană, nici flecare epocă îşi pune i- sul
Izc
dintre nestematele tezau­ hunedorean, pină atunci tean, Catrina Anişca, Pera popular. E bine să se ştie sîrbcască, aşa cum unii ar fl prenta pe producţiile folclo­ lei.
rice care trebuie privite şl în­
tentaţi să creadă. Ele sînt
rului folcloric al unei zone părîndu-mi-se ceva obiş­ Bulz; Gheorghe Rome ea că solistul vocal, prin arta o înşiruire anapoda a unor ţelese în contextul lor Isto­ dei
zer
ce işi păstrează din ve­ nuit, lăcind parte dib zes­ încercind să tălmăcesc me­ pe care o promovează; motive melodice pe texte cu ric şl social privind textul, căi
chime neştirbită originali­ trea spirituală pe care lodiile acestora prin gla­ îndeplineşte o funcţie so­ tentă vulgară create do nişte melosul, metrica şl ritmica. la
Atunci cînd aceste producţii
tatea. Am căutat, in ultimă mi-au dat-o părinţii, salul, sul meu. Frumuseţea liniei cială, aceea de educator impostori cărora le lipseşte folclor!«« se integrează stilu­ rai
bunul simţ, precum şl cca
instanţă, să transmit glodu­ Repertoriul l-am ales din melodice, autenticitatea, va­ conştient al publicului, mai elementară noţiune de lui şl personalităţii creaţiei cu
şt
rile şi simţămintele de care judeţ şl nu am acceptat rietatea tematică, modul fiind investit astfel cu o cultură populară tradiţională. populare, cînd sînt opera ce
e animat poporul nostru, niciodată ideea de o te de interpretare au lăc-ut mare răspundere. Este de Nu putem trece cu vederea poporului însuşi, cînd consti­ 6
tuie un rezultat al simbiozei
nici fenomenul de preluare
in fond mesajul cintecelor socoti solist vocaJ fără să ca aceste cîntece culese datoria noastră de a păs­ mecanică şl redare aproxima­ dintre tradiţie şi inovaţie, I
noastre. culegi măcar o melodie de să fie kt regístrate şi difu­ tra nealterat melosul popu­ tivă a melodiilor unor cîntă- înnoirile nu numai că tre­ scl
Ureind treptele scenelor zate pe posturile naţio­ lar - oglhdă vie a isto­ reţi consacraţi. Acest lucru buie acceptate, dar ele tre­ tei
din Bunii a, Alun; Ruda, la rapsozii satelor. Aceştia nale de radio şi televi­ riei poporului nostru. are drept rezultat o deperso­ buie studiate atent şi ajutate ni
să se impună.
nalizare a interpretului ama­
ta
Gheţari, Hunedoara, Deva; sini m număr mare, far ziune. DRÂGAN MUNTEAN, tor care, în acest fel, de­ Pî
din alte localităţi ah ţăfil glasurile $ instrumentele vine o palidă copie a celui Prof. VASILE MOLODEŢ, se
w simţii dec tal deosebit im &u devmrl adevărate Din păcate, In judeţ sln- solist vocal pe care îl imită. Alteori,
pentru „localizarea“ cântecului dirijor