Page 27 - Drumul_socialismului_1987_02
P. 27
Pag. 3
NR. 9 091 • DUMINICĂ-, 8 FEBRUARIE 1987
„ d r u m u l
• Am consemnat la
în spiritul mâtâsii“ U. E. Paroşeni o părere
¡VIZIUNE
prevederilor în 1987 exprimată de conduce
rea uzinei : „In munca
Decretului privind noastră am primit per
minicA „ (Urmare din pog. 1) manent un sprijin esen
BUUAV.9 raţionalizarea ţial din partea colecti
maistrul Viorel Lucaci: e- vului A.C.M.R.U.E. Deva,
consumului de lectricianul loan Rotar,
;a copiilor ia reparaţii, la interven
.lmoleca do gaze naturale îndatorire primordială a fiecărui lăcătuşul Albuţ Opreanu ţiile neplanificate şi la
dan : „Benji“ ş.a. „în acest început de alte lucrări complexe. In
r). Episodul X şi energie electrică an — ne declară electricia acest fel s-au redus imo
:ununa cîulccu- om al muncii, a fiecărui cetăţean nul Toan Popa — am mai bilizările instalaţiilor e-
omănesc. Muzi-
opulară lu.crat la reparaţia capi nergetice şi a putut spori
m duminical tală a urzitorului nr. 4. în producţia de energie e-
I : Secţia din Hunedoara a problemele energetice se spaţiile prin care am in Iectrică din secţie (circa cel mult două zile termi lectrică. Fapt pentru care
Icră muzicală la întreprinderii „Vidra" din ocupă tovarăşul Erli", to trat a trebuit să stingem 30 kWh, ceea ce echiva năm şi aceste maşini de aducem mulţumiri colec
in bobinat".
ii dc gînd în Orăştic a devenit o uni varăşul Erli Iosif fiind becuri care „ardeau" kilo lează intr-o lună pe un tivului respectiv". "*# Un
nura lui Azi. tate de bază a industriei maistru mecanic în secţie waţii. fără rost. singur schimb de 8 ore Cu lăcătuşul Ludovic dialog surprins zilele tre
icni poetic municipiului. Ha s-a dez şi avînd în răspundere Ne oprim la cîteva con cu un consum total de Daradics nu putem sta de cute, in centrul Haţegu
io/.! ai instru- vorbă: el se află întins lui, lingă un grătar :
telor populare voltat paralel cu alte uni şi problemele energetice. sumuri din atelierele de 5 megawaţi) s-au mai in
ouri din Galeria tăţi în care forţa dc mun îl întrebăm pe tovarăşul bază ale secţiei, nu îna stalat în luna ianuarie pur şi simplu sub maşina „Daţi-mi, vă rog trei
mai ă că feminină — soţii şi fiice Erli inte de a arăta că secţia două dulapuri. Cum era de bobinat nr. 2 şi lucrea mititei" ii cere un cetă
enţe din come- dc siderurgişti — a fost — Ce repartiţie de ener din Hunedoara a între folosită suprafaţa de us ză la reglaje. Notăm că ţean vînzătodrei. „Dacă
cinematograiice luaţi şi chifteluţe, sau
antica lumină...', pusă în valoare în folosul gie electrică are secţia prinderii orăştiene nu care a acestor agregate este un muncitor harnic şi
frumuseţile pa- economiei şi al familiei, dumneavoastră pe luna consumă chiar puţin. După mari consumatoare de priceput, care face parte măcar un peşte, că fără
în dezvoltarea acestei sec februarie ? spusele tovarăşului Erli, energie electrică ? Ei bine, din secţia ţesătorie, deci, nu se poate !" De cînd
îj în alb — mu- ţii, care are, de fapt, di — Nu ştiu pentru că în luna ianuarie — 78 de participă la exploatarea şi mai ales de ce prac
uşoară mensiunile unei fabrici centrala încă nu ne-a tri megawaţi. erau dulapuri a căror su tică un astfel de comerţ
sport prafaţă de uscare era fo directă a maşinilor respec vînzătoarea Ana Groza
oa minunata a s-au investit valori mate mis repartiţia. La ora 11, atelierele de losită în proporţie de 25 tive. în acest caz, cu atît de la restaurantul „Re
ului riale. Fiecare femeie că — Dar pe luna ianuarie sortat, croit, cusut, uscat pînă la 80 la sută. Nu mai bună va fi folosirea
trebi planctn reia i se asigură aici un ce repartiţie aţi avut şi sînt luminate cu lumină utilajelor pentru produc tezatul" din localitate î
jriel - - autograf loc de muncă, asigură la cum v-aţi încadrat în ea? artificială în timp ce la credem că trebuie să mai ţie. ® La centrul de repa
leal rîndul său venituri supli aducem vreun argument raţii şasiuri pentru trac
•enta telespccta- mentare familiei, un grad pentru depăşirea reparti Lingă maşina de încle toare de 65 cai putere,
iul ţiei de energie in condi iat nr. 2 îl întîlnim pe din Haţeg, se depune
unne ale unui sporit de bunăstare. Este Consumă cu două ţiile nercalizării producţiei maistrul Gheorghe Epure, mult interes pentru recu
i eroic deci logic ca toţi cei care coordonatorul formaţiilor
! jurnal desfăşoară activitate în planificate, cu toată scuza de reparaţii. ..La acest u- perarea, recondiţionarea |
i mea azi această unitate să manifes extinderii de utilaje care tilaj — ne spune maistrul şi refolosirea pieselor.
or) te grijă şi exigenţă faţă „guri“. De produs ... a fost invocată. Poate doar
arca României de modul cum sînt gospo un singur argument mai — s-au făcut modernizări 1
or) trebuie, adăugat; zadarnic esenţiale, a fost schimbat
î artistic: „ra dărite resursele societăţii. aproape complot procesul
rul dreptăţii“ Cum ne • interesa modul — Am depăşit-o cu 8 ferestre perdelele sînt pe am căutat cu ochii în tehnologic, fapt ce va de E C R A N !
or) de folosire a energiei elec megawaţi. toate atelierele un singur termina o creştere substan
ijurnai. trice, era firesc să ne a- — Dar producţia aţi de jumătate coborîte, iar la element al propagandei ţială a calităţii produse ______ s
unele maşini de cusut ard
9 FEBRUARIE tragă atenţia că la ora 11 păşit-o corespunzător ? şi lămpi pentru iluminat vizuale care să îndemne lor". De curînd, aici a fost
a zilei de 3 februarie, — Nu ne-am realizat-o local. Ziua — că şi noap la consum raţional, eco — Aţi găsit .întotdeauna, I
•jurpi , de-a lungul şi de-a latul la nivelul planificat. nomicos de energie elec amenajată o microexpozi-
tru iv. ţcolor) : tea. trică. ia magazia unităţii, piese ţie cu caracter perma
iello“ de William clădirii secţiei, toate fe — Cum explicaţi atunci — Nu se poate diminua le de schimb necesare nent, in care sint pre
akespeare. Pro- restrele iradiau lumină ar depăşirea repartiţiei. Aveţi lumina aceasta artificială, Şi încă un amănunt: pentru reparaţii ? zentate cîteva sute de
;ie n televiziunii tificială. Am ajuns la bi inutilă, tovarăşe Erli ? secţia de care ne-am ocu
eze BBC. Prc- o explicaţie logică pentru pat este situată gard în —- Nu, dar „baza de a- asemenea piese rezultate
•ă pe ţară. roul tovarăşei Elena Dra- ea ? — De cîte ori am încer pr o vizionare" a fost per din demontarea tractoa
ea I gomir, controlor C.T.C. pe — Nu am. cat am întîlnit proteste din gard cu centrul din Hu manent completată prin relor. Multe dintre ele
jurnal. secţie şi secretarul comi Şi am plecat împreună partea lucrătoarelor. Spun nedoara al T.R.E. Deva. reperele concepute şi rea pot fi refolosite fără
tetului de partid. Tenta în căutarea explicaţiei. că nu văd bine şi că de Aşteptăm să vedem ce lizate în atelierele proprii prelucrări ulterioare, iar
ţia de a stinge luminile Prin birouri, prin atelie aceea nu vor putea da vor întreprinde şi „ve ale unităţii. Menţionez că altele in urma recondi-
în birourile prin care a-m rele de bază şi auxiliare, lucru de calitate (I). cinii" la citirea acestor aproape jumătate din pie ţionărji, realizindu-se în
trecut era mare, dar no-a-m prin vestiare şi grupuri La usca torul cu- raze rînduri. sele necesare se asigură felul acesta importante
abţinut. Tovarăşa Drago- sanitare, prin magazii. A- infraroşii, cel mai mare prin aceste ateliere. Pot economii. © Conducăto
mir ne-a informat că „de proape fără excepţie, în consumator de energie e- ION CIOCLEt da ca exemple de repere rul auto de pe autobusul
Uiumul tren 31 HD 8954 (A.U.T.L,
i llill (Patria); mai importante pîrghia de
Ja Marea Nca- amortizor mecanic, arbo Petroşani) ar trebui „lă
r t u) ; xiuNE- rii principali, grinda va- murit" de către şefii săi
Provocarea dra- Adunările generale să oprească şi în staţia
(Modern, A), tală, tindechii ş.a.
ini (Modern, B), Expoziţie de artă fotografică în final, cîteva nume de termocentralei Paroşeni.
ea (Flacăra); Ar- muncitori harnici din ca N-a făcut-o nici in ziua
larii şi ardelenii ale oamenilor muncii de 28 ianuarie 1987, ora
PETROŞANI; La Galeriile de artă de fică aparţinînd membri drul atelierului mecano-
aicţl şl o ştren- pe bulevardul „Decebal" lor fotocluburilor şi cinc- energetic: loan Szas, Do- 13,40, dar „năravul" are
Parîng); Al şap- (Urmare din pag. 1) neîncadrare în unele consu din Deva s-a deschis cluburilor rel Matei, Ionel Barna, rădăcini mai... adinei.
rtuş (7 Nolem- muri. La asemenea aspecte din munici ® Patinoarul natural a-
rovocarca drago- primul salon de artă fo piile şi oraşele lmnedo- Mircea Mareş, loan Pin-
i ni rea); LUPENI: an. La asemenea probleme, şi la necesitatea întăririi tografică. Organizat de rene. Sînt expuse lu tea, Valentin Toader, Cor menajat pentru copiii din
re temporara — la altele privind recrutarea sub toate formele a ordi Comitetul judeţean de crări alb-negru şi color, nel Crăciun şi mulţi ailţii. oraşu Vulcan cunoaşte
1
-li (cultural) : şi pregătirea forţei de mun nii şi disciplinei pe şantie zilnic o mare afluenţă
7 : r,i«-~>nu (Lu- cultură şi educaţie so aparţinînd tuturor ge Sînt oameni care au o con
• v : B. D. că, mecanizarea- unor lu re, in secţii şi ateliere, au tribuţie deosebită la rea de public. In schimb,
a (Mi al); PE- crări, asigurarea din vreme făcut sublinieri în cuvintul cialistă, salonul a reunit nurilor artei fotografice lizarea în bune condiţiuni iubitorii patinajului din
Artista, dolarii a amplasamentelor şl docu lor, între alţii, Nicolae Ma- lucrări de artă fotogra — de la portret la eseu. municipiul Petroşani cau
denii (Muncito- mentaţiilor de execuţie a iorescu - de la S.U.T., Oc- a kilometrilor de mătase !
(NINOASA: Vară tă pe străzi şi trotuare
itală (Munclto- obiectivelor, conlucrarea mai tavian Pătrăşescu - de la porţiunile de gheaţă care
IR1CANI: Avertis- bună între constructori - A.S.I.M., ionel Gheorghe - să ie satisfacă dorinţa
— seriile I-II (Re- proiectanţi - beneficiari - de la brigada nr. 2. • RECEN SĂ MiNTUL ANIMALELOR DOMESTICE de mişcare in aer liber.
brad : Septem-
(Steaua roşie),; furnizorii de materiale s-au Concluzia adunării a fost Oare nici unul din te
\RZA: Colierul referit şi vorbitorii Gheor- că, în 1986, colectivele renurile din curţile şco
oaze (Minerul); ghe Matei, loan Păduraru T.A.G.C.M. Deva nu au comuna certej. ^ p jt numărul animalelor
T I E : Ciulean- S 0r lilor din localitate nu
3 a t_r i a ) ; Co- şi Mihaî Dragu - de la muncit rău, dar că pot poate fi transformat în
întoarce (Flacă- A.C.M. Petroşani, Ladislau munci mai bine în acest patinoar ? © in serele
:OAGIU-BAl : In- Simon - de la brigada nr. an, cînd sarcinile sînt mai
i (Casa de cultu- 1, Aurel Mardan — de Ia mari, deosebit de impor în gospodăriile populaţiei Consiliului popular al
\ŢEG : o floare municipiului Deva au în
grădinari — se- brigada nr. 5. tante. Cuvintul de ordine,
:-II (D.a c i n ) ; Vorbind în spiritul critic angajamentul ferm a fost — La această dată (vi-. telor de tovarăşul Nicolae pildă, am predat doi tău- ceput lucrările pentru
Din prea multă şi autocritic ce caracterizea „că se poate". Certitudinea producerea răsadurilor de
; ; CALAN : A- neri, 6 februarie a.c.) — Ceauşescu, secretarul ge raşi, doi miei, 900 1 lapte fiori. Cîte? Peste 1 200 000
entul — seriile ză înalta noastră democra îndeplinirii lui - mobiliza sublinia loan Moise, vice neral al partidului, de de vacă şi alte produse. de flori, adică o adevă
:asn do cultură); ţie muncitorească, revoluţio rea şi realizările din 1986, preşedintele biroului exe sarcinile ce le revin prin Pentru acest an am sem
A : Bătălia din nară, autoconducerea şi resursele insuficient puse în cutiv al Consiliului popu rată... primăvară ! ® In
(Mureşul); ILIA: Programul unic — gospo nat contract pentru două cursul săptămînii trecute
-
e formula unu au.togestiunea, participanţii valoare. Punct de sprijin - lai comunal Certej, recen- darii din satele Certejului juninci, un porc şi I GOO au avut loc, în toate lo
i) ; CHEI.ARI : la dezbateri au apreciat că complexul program de mă litri de lapte".
I nopţii (Mine- nici consiliul oamenilor suri adoptat de aduna.rea zor şef în comuna res cresc acum mai multe calităţile din Valea Jiu
Tot în Nojag locuieşte
muncii, dar nici ei - în generală a reprezentanţilor pectivă — recensămîntul animale în curţile lor. Sînt şi Arghir Cătană. în gos lui, adunările model pen
domestice
animalelor
tot mai numeroase gospo
se
tru- rostirea şi semnarea
calitate de producători, pro oamenilor muncii, axat pe dăriile, îndeosebi în satele podăria sa are şapte bo legămîntului pionierului.
prietari şi beneficiari - nu ideile şi orientările din cu află în prag de încheiere
tEMEA! s-au preocupat cu toată vin ta rea tovarăşului Nicolae în toate satele noastre. Nojag, Vănmaga, ş.a., care vine, şase oi, trei porci, Au trăit aceste momente
înălţătoare, de vibrant
30 găini etc. în acest an
exigenţa şi răspunderea de Ceauşescu, rostită la şedin Mai exact, acţiunea a fost deţin cîte 4—8 bovine, 3—5
buna gospodărire a valo ţa Comitetului Politic Exe finalizată în peste 1400 porcine, numeroase ovi el s-a angajat să vîndă pe patriotism, toţi purtătorii
u azi: vremea va rilor încredinţate' de socie cutiv al C. C. al P.C.R. din de gospodării din cele ne, păsări, iepuri de casă, bază de contract, două cravatelor roşii cu tricolor
nbătoare şi în ră- tate spre administrare, că 30 ianuarie a-.c. — program 1 500 cîte există în co albine etc. Toţi cei care bovine, un miel, 1 600 litri din clasele a V-a ale şco
re sfîrşitul inter- mună. Toţi membrii celor cresc animale multe sînt lapte, alte produse agro- lilor generale din muni
. Cerul va fi mai au existat încă situaţii de la materializarea căruia s-a cipiu! Petroşani © în ho
noros in cursul risipă a materialelor, de trecut deja cu dinamism . şi 10 comisii de recenzare şi consecvenţi contractanţi alimentare.
cînd local vor că- neîngrijire corespunzătoare a responsabilitate muncito au fost zilnic pe teren, cu statul, vînzînd în fiecare La rîndul lor Petru Popa lul staţiei autoservice a
ecipitaţil mai ales utilajelor şi instalaţiilor, de rească, revoluţionară. acţionînd cu răspundere şi şi loan Podean, din satul Cooperativei „Mureşul"
rmă de .„ninsoare, an pe bază de contract în din Deva serviciile de
te va p'.yvice po- competenţă pentru a în semnate cantităţi de car Vărmaga sînt recunoscuţi
îtul va liufla rno- cheia recensămîntul la ne, lapte, lină şi alte pro ca gospodari de frunte ai resort ale P.T.Tc. au
ln nord-vest, pre- instalat un telefon public.
unele intensifi- termenul stabilit. în urma duse; comunei. La fiecare din
:ale cu viteze pînă verificărilor făcute de co Astfel, Gheorghe Or- tre cele două familii au Au uitat însă că „auto
15 ltm/h. Tempc- Salvamonliştii din Petroşani — campioni republicani mindean, din satul Nojag fost înscrise în listele de service" nu înseamnă şi...
; minime vor fi lectivele special constituite autodepanarea telefonu
ie între minus 8 între 2—6 februarie s-a echipa din Petroşani s-a s-a constatat că toţi ce deţine opt bovine, trei recenzare cîte şase bovine, lui de către cei care au
us 3 grade, iar desfăşurat la Borşa-Mara- clasat pe locul I, devenind porcine, cinci ovine şi două porcine, ovine, nu
axime între minus tăţenii au declarat cu peste 30 de păsări ouă- fost dotaţi cu aşa ceva.
ilnus 1 grad. mureş, cea de-a 17-a edi- campioană naţională în exactitate numărul de meroase păsări ouătoare La întrebarea „de cînd
:
ţ e a Campionatului naţio competiţia echipelor sal- animale şi păsări pe care toare. „Animalele sînt ş.a. Din cei 1 600 litri nu funcţionează telefo
munte, vreme bogăţia şi nxîndria ţăra lapte cit a contractat fie
lătoare, cu cef nal de salvamont. Salva- varnont din întreaga ţară. LI deţin în gospodăriile nul ?", o funcţionară ne
ar noros. Local va proprii. îmbucurător este nului -- spunea el. Fa care, cci doi gospodari au răspunde : „Nu ştiu, ca
Vîntul va prezen- montiştii din Petroşani au Un loc merituos în cla milia mea contractează în predat numai în luna ia sînt încadrată numai de
•nsificărl cu viteze adus acasă un trofeu de samentul general — locul faptul că —■ mobilizaţi do nuarie cîte 250 litri.
a 70—90 km/h din fiecare an şi predă ia fon o lună"...
îl nordic. excepţie; în clasamentul VI l-a ocupat echipa sal- îndemnurile şi chemările dul de stat carne, lapte,
general al campionatului, vamont din Lupeni. (I. O.) adresate locuitorilor sa lină. A n u l trecut, dc MIRCEA LEPADATU