Page 29 - Drumul_socialismului_1987_02
P. 29
In lumina Decretului privind raţionalizarea
consumului de gaze naturale şi energie electrică
îndatorire primordială ca fiecărui
om al muncii, a fiecărui cetăţean
LA ,,MARMURA ' SIMERiA : ^
1
Anul XXXIX, nr. 9 092 MARŢI, 10 FEBRUARIE 1987 4 pagini — 50 bani
LS_£L
m m anu
care însă trebuie aplicate cu fermitate!
în spiritul exigenţelor formulate
întreprinderea „Manmu- prite, urnund să fie por de neglijenţe generatoare
de risipă, neglijenţe pe ca
de tovarăşul NSCQLAE CEAUŞESCU ra" din Skncria a încheiat nite la reluarea lucrului. re le-am îhtîlnit într-o se
luna ianuarie cu plusuri
De la inginerul şef al
de aproape un milion lei întreprinderii aflăm despre rie de spaţii anexă ale
la producţia marfă indus o seamă de măsuri puse întreprinderii.
trială. A realizat acest în aplicare pentru a re întrebăm persoanele a-
plus de producţie încadrîn- duce consumurile de ener flate în cabina do la poar
du-se în repartiţia de e- gie -electrică astfel incit tă, încălzită central, dacă
nergie electrică, ceea ce producţia planificată *Să sc se află pe acolo consuma
exprimă preocuparea exis poată realiza cu cantita tori electrici. Cei de faţă
tentă aici pentru reduce tea de energie repartizată, neagă existenţa lor. Tră
rea consumurilor energeti între aceste -măsuri se nu dează însă un cord-on in
ce în general şi electrice mără oprirea utilajelor în conduce direct ia un rc-
trodus în priză şi care ne
PREGĂTIJI
în mod deosebit.
timpul pauzei de masă,
CUI DESFĂŞURAŢI economică principal specialist Pa- polizoare prin altele do şou de 600 W, aflat în
împreună
maistrul
cu
înlocuirea motoarelor cu
Ancheta
putere de 18 kW de la 4
funcţiune. Mai tîrziu, ofi
vel Cioba luăm atelier cu
ţerul de serviciu, Daniela
REALIZAŢI
a ziarului atelier, în căutarea risipei .15 kW, montarea unor Safta, avea să le repro
de energie. Spre lauda ce condensatori direct la con şeze celor care . se aflau
nostru lor care desfăşoară activi sumator la gaterul CED-] în cabină: „De ce aţi spus
PRODUCŢIA PLANIFICATĂ DE în unităţile tate în atelierele de dale pentru reducerea pierderi că eu am pus reşoul în
mozaicate, în cele ale sec lor de energic în timpul priză?". Noi nu am între
miniere (XIII) ţiei de prelucrare, la cio- transportului —- operaţie bat cine l-a pus. - Era a-
CĂRBUNE PE ANUL 1987? plitorle — nici un motor ce urmează să se facă şi colo şi „mânca“' kilowaţi
care să meargă în gol, la gaterul CED-2. sub ochii unor oameni
nici un bec aprins fără Acesta este fondu-l bun care ar fi trebuit să ştie
:
rost. La cioplitorie, ca şi al problemei consumurilor
Mina Ţebea Eforturi permanente la reparaţii auto am ni de energie electrică la ION CIOCLEI
merit în pauza de masă. „Marmura". Din păcate,
Toate utilajele fuseseră o- el este umbrit de o serie (Continuare în pag. ó 3-a)
pentru îndeplinirea planului
Adunările pentru dări de seamă anuale
Zi geroasă de iarnă. Două ore mai tîrziu, De asemenea s-a lucrat
Aici, la Ţebea, mercurul împreună ou inginerul foarte bine în carieră,
termomelrului a coborît Viorel Sirca, directorul ceea ce ne-a ajutat mult. în organizaţiile sindicale — sub semnul
mult sub zero. Autobu minei, am pornit şi' noi Tot în anul trecut ne-arn
zele (în convenţie) care spre fronturile de căr pregătit mai serios noile
aduc de prin sate minerii bune. Pe drum, discu rezerve de cărbune. exigenţelor economico-sociale actuale
la şut au întîrziat. S-a tăm. — Concret.
mai întîmplat şi altă — Cum aţi încheiat — La pregătiri am rea Potrivit prevederilor sta rusului Nicolae Ceauşescu
dată. La apel n-au răs anul 1986 ? lizat în plus faţă de tutare, in întregul judeţ GRAŢIAN FAUR, la şedinţa Comitetului
puns „prezent" 20 de oa — Am extras supli prevederi 544 ml,-dar a- au început adunările ge preşedintele Politic Executiv al C. C.
nerale şi conferinţele pen
meni. Şefii de sectoare mentar sarcinilor 1030 vem depăşiri şi la des tru dare de seamă ale or Consiliului judeţean al P.C.R. din 30 ianuarie
şi maiştrii trasează sar tone cărbune, şi cu 15 000 chideri. Aşa că antici ganelor sindicale din uni al sindicatelor a.c., din ea desprinzîn-
cinile care trebuie rezol tone mai mult decît în pând o altă posibilă în tăţile economice, instituţii du-se concluzia principală
vate. Detaliile se vor 1985. A fost un an bun. trebare, în prezent la şi comune. că în anul 1987 şi orga
stabili la faţa locului. In 1986 s-a pus, practic, Mina Ţebea sînt create Organele sindicale, spri gajamentelor în întrecerea nizaţiile sindicale trebuie
pro
să acţioneze cu energie
creşterii
socialistă,
Se intră în mină. Cu în exploatare stratul I jinite îndeaproape de că ducţiei fizice sortimentale, sporită pentru ridicarea la
grabă. Timpul presează... de la mina Ţebea-vest. (Continuare in pag. a 2-a) tre organele de partid, au aplicării în practică a pro un nivel calitativ a între
obligaţia ca la baza între gramelor privitoare la gii lor activităţi, pentru
gii activităţi de pregătire creşterea mai accentuată însuşirea şi aplicarea u-
şi desfăşurare a adunări a productivităţii muncii, nui autentic spirit revolu
lor şi conferinţelor să a- ridicarea nivelului tehnic ţionar în toate acţiunile
şeze cu temeinicie şi de şi calitativ al produselor, ce le întreprind, creşterea
plină responsabilitate a- reducerea mai pronunţată răspunderii, ordinii şi dis
naliza exigentă, cuprinză a consumurilor dc materii ciplinei în muncă.
toare făcută dc secreta prime, materiale, energie Un loc deosebit de im
rul general al parti şi combustibil, îndeplini portant în cuvântarea se
dului, tovarăşul Nicolae rea sarcinilor la export, cretarului general al parti
Ceauşescu, la recenta şe ridicarea gradului de pre dului îl ocupă mineritul,
dinţă a Comitetului Poli gătire profesională a în energetica şi siderurgia —
tic Executiv al C. C. al tregului personal, realiza ramuri de bază ale econo
P.C.R., concluziile practi rea investiţiilor, punerea miei judeţului Hunedoara
ce ce se desprind din a- în funcţie la timp a ca — colectivelor din aceste
cest important document pacităţilor productive pla domenii aducîndu-le aspre
programatic pentru o lun nificate, efectuarea cores şi îndreptăţite critici:
gă perioadă. punzătoare a lucrărilor de „în mod deosebit — sub
în acest context, dările reparaţii şi întreţineri a liniază tovarăşul Nicolae
de seamă, ca şi dezbate agregatelor, instalaţiilor şi Ceauşescu — trebuie să
rile, trebuie să examine maşinilor. După cum se subliniem lipsurile mari
ze într-un înalt spirit cri ştie, această bogată pro din domeniul minier, nc-
tic şi autocritic modul în blematică a ocupat un loc
care organele şi organiza central m cuvintarea tova- (Continuare in pag. a 3-a)
ţiile sindicale au acţionat
pentru mobilizarea colec
Secvenţă de muncă din carierii do cărbune a Minei Tebca. tivelor muncitoreşti din
Foto ÑICOLAE GHEORGHIU toate unităţile productive Simpozion. ,,65 DE ANI DE MUNCĂ
în vederea îndeplinirii sar SI ACTIVITATE REVOLUŢIONARĂ
cinilor de plan şi a an-
A ORGANIZAŢIEI DE TINERET' 1
Ieri, la Liceul „Decdbal" partidului" — Dan Boţea,
i CHEMAREA LA ÎNTRECERE din municipiul Deva, în secretar al Comitetului ju
deţean al U.T.C.; „învăţă-
organiza re a Comitet u 1 ui
judeţean al U.T.C., s-a ¡mî n t-ş t iin ţ ă-ou l-tur a, aspi
19 A desfăşurat simpozionul „65 raţii cu largi posibilităţi
• adresată de întreprinderea de materiale de ani de muncă şi acti de împlinire în „Epoca
vitate revoluţionară a or
Nicolae
Ceauşescu" —
ganizaţiei de tineret". Au Liviu Popescu, inspector
] de construcţii Deva către toate participat activele U.T.C. şcolar ; „Tinereţea revolu
din şcoli.
ţionară
a tovarăşului
In cadrul simpozionului
] întreprinderile din industria cimentului au fost prezentate urmă Nicolae Ceauşescu" — Mi-
haela Mureşan, secretar al
I toarele comunicări: „Par Comitetului judeţean al
• şi materialelor de construcţii I ticiparea aotivă a tinere U.T.C.
tului hunedorean la dez
Asemenea manifestări se
« voltarea economico-socială vor desfăşura şi în muni
I (ÎN PAGINA A 4-A) l a ţării, la înfăptuirea .mă cipiile Hunedoara şi Pe
reţelor obiective ale Con
gresului al XIIMea al troşani.