Page 3 - Drumul_socialismului_1987_02

*. 9 085 • DUMINICĂ, 1 FEBRUARIE 1987 Pag. 3

„Vom realiza la termen toate Preparatorii — oameni care
• După ani îndelun­
vZIUNE înnobilează metalul gaţi şi rodnici -de activi­
investiţiile planificate“ tate în abatajele minei
Lonea, trei destoinici mi­
(Urmare din pag. 1) cînd au fost numiţi în pos­ neri au ieşit la pensie,
ICA, La clubul constructorilor fel, să muncim şi în con­ rioada întreruperilor în a- turi de răspundere. Şi ei fijnd sărbătoriţi de orta­
din Deva a avut loc adu­ tinuare. Vom pune accen­ limentarea eu energie e- lucrare superioară a mi­ nu au înşelat aşteptările. cii cu care au lucrat. La
TĂRIE
narea generală a oameni­ tul pe înlăturarea lipsuri­ lectrieă a punctelor de lu­ nereurilor complexe extra­ Bizuindu-se pe experienţa mulţi ani şi sănătate Au­
lor muncii din cadrul bri­ lor pc care le mai avem cru —, şefii de echipe Va- se de minerii de la Co- maiştrilor loan Damciu. rel Nelepcu, loan Bog­
copiilor : găzii nr. 2 a T.A.G.C.M. pe şantiere, pe întărirea sile Răducu şi Gheorghe randa-Certej sporea prin Zaharia Arieşan, Radu dan şi luliu Constanti-
Imoteca «ie Hunedoara—Deva. S-au a- disciplinei la locul de Ionel — constituirea a punerea în funcţiune a u- Cîra, Vasile Feher, Nicolae nescu ! Noroc bun ! #
i. „Racheta nalizat cu acest prilej, in­ muncă, pe aprovizionarea două formaţii de fierori- zinei nr. 2 de preparare, Si coc, pe „mîinile de aur" Zilele trecute a avut loc
•olar). *J 11 i - tr-un pronunţat spirit cri­ ritmică cu materiale pen­ betonişti şi folosirea de­ la început cu una dintre ale operatorilor Nicolae o reuşită premieră la tur­
ÎOli tic şi autocritic, realizări­ tru a creşte productivita­ plină a macaralelor, a tim­ ] iniile tehnologice. Dar in­ Susan, Felicia Cionca, Vio­ nătoria de fontă şi oţel
tuna cîntc- le înregistrate de harnicul tea şi a putea face faţă pului de muncă disponibil trarea în funcţiune la în­ leta Catana, Eleme.r Csuka, de la I.P.S.R.U.M. Deva : i
iiâncsc. Ma­ colectiv de constructori sarcinilor ce ne revin în ş.a. treaga capacitate a fost Octavian Mocanu, ale me­ asimilarea şi realizarea
ulara (eo- deveni în primul an al 1987. In 1987, constructorii bri­ consemnată doar anul tre­ canicilor din echipele con­ în condiţii de calitate ri- '
celui de-al optulea cinci­ Şefii de echipă mozaicari găzii nr. 2 au de realizat cut, cînd uzina „lucra" cu duse de Constantin Breha dicată a primelor 30 to-
1
lumlnlcal nal, cit şi măsurile care luiius Gros şi loan Diaco- un plan valoric cu peste toate cele trei linii. Pe a- şi Petru Gherman, au ne de blindaje ---pentru j
color) trebuie luate pentru inten­ nu au subliniat unele nc- 20 milioane lei mai mare cest drum al împlinirilor purces cu toţii la treabă. morile autogene de ma­
«rănii noştri sificarea ritmurilor de e- decît în anul 1986. Ponde­ s-au afirmat mulţi dintre A fost de lucru nu glumă re capacitate, destinate
xecu-ţie şi creşterea pro­ rea lucrărilor este în Va­ tinerii specialişti în ale la înlocuirea conductelor măcinării »minereului cu­
ţa progra- ductivităţii muncii la toa­ Adunările generale lea Jiului, respectiv la . preparaţiei — autori ai de alimentare cu tulburea­ prifer • Trecerea pe cal­
te obiectivele din planul Lupeni, unde trebuie rea­ mo de mizărilor aduse... lă şi cu apă, ale celor dc culator a evidenţelor teh-
,a anului 1987. ale oamenilor muncii lizate 308 apartamente, fi­ noului. la pompele verticale şi de nico-operative la între­
a azi (co- — expresie a nalizarea obiectivului „a- „E drept, uzina era la reactivi, la modificarea prinderea de twcotoje tip
flortrea cul- în perioada amintită, democraţiei limentare cu apă Jieţ“ şi nouă, cu instalaţii şi uti­ traseelor acestor conduc­ lină Hunedoara se apro­
allste romă- după cum a rezultat atît laje abia ieşite din fabri­ te. De fapt, ei au schimbat pie de finalizare. In pre­
Jcumenlar din darea de seamă pre­ şi autoconducerii la Deva, unde sînt prevă­ că, însă practica impunea tehnologia iniţială, de flo­
de aur spre zentată de către inginerul muncitoreşti zute a se construi 184 de tare selectivă, cu cea co- zent, sub conducerea e-
unăniei (co- Florian Lazea, şeful bri­ apartamente. luarea unor măsuri care lectiv-selectivă. Alte îmbu­ conomistei Elena Ranta,
ipectacol li- găzii, dt şi din interven­ Adunarea generală a bri­ să le adapteze la nevoile şeful staţie! de calcul,
muzical — ţiile celor care au partici­ ajunsuri înlimpinate la găzii nr. 2 s-a pronunţat cerute de calitatea şi nătăţiri au fost aduse, în specialiştii din unitate
cursul anului trecut, la
structura sortimentală d
c pat la dezbateri, sarcinile punctele de lucru: „Une­ asupra tuturor obiectivelor minereurilor de Certej" — alimentatoarele cu plăci, lucrează la definitivarea
istlc. „lu­ valorice de plan la acti­ ori primim materiale tîr- din planul anului 1987.
nă la Salut vitatea de producţie au ziu şi do slabă calitate; Angajamentul constructo­ preciza ing. Marioara Bîr- rcuşindu-se crearea con­
fost depăşite cu aproape apoi prea sîntem răspîn- rilor deveni, după cum a- săian, cea care astăzi, la tinuităţii in funcţionarea
»1 două milioane lei, spor la diţi la multe puncte de răta maistrul principal numai patru ani şi jumă­ morilor de măcinare a mi­ E C R A N
•a progra- care şi-au adus contribu­ lucru, motiv pentru care Aurel Răcăşan, preşedin­ tate de la absolvirea In­ nereurilor, sau la regla­
ţia toţi lucrătorii brigăzii. nu ne realizăm producti­ stitutului de mine Petro­ rea amestecului apă-mine-
De asemenea, au fost pre­ vitatea stabilită. De ase­ tele comitetului sindicatu­ şani, este şef al brigăzii reu măcinat, folosit în o-
IBRUARIE lui, este de a îndeplini e- de preparare a minei. Îm­ peraţia de flotare, unde
date suplimentar prevede­ menea, conducerea brigăzii programelor, u l t i m u l
li rilor 22 de apartamente. trebuie să ia măsuri fer­ xemplar sarcinile încre­ preună cu alţi ingineri, şi s-au adaptat dozatoare cu „tronson" pe drumul in­
— o pro- Vorbitorii au trecut în me împotriva „abonaţilor" dinţate de partid. ci foarte tineri, au căutat, cupo la liniile de îmbogă­ troducerii automatizării
noastră, a revistă o parte dintre o- la concedii medicale, în­ La eforturile constructo­ au găsit şi au aplicat so­ ţire a concentratului co­ în activitatea de produc­
luţii originale, caro s-au
biecti-vele importante fina­ voiri şi nemotivatc“. rilor din cadrul brigăzii lectiv. ţie a întreprinderii ® Alo,
îhnico-ştim. lizate în cursuil anului tre­ Inginerul Mirea Jurcă, nr. 2 Deva se cer racor­ dovedit a fi eficiente. Pe Anul acesta va măsura 091 ? Sînteţi inter 7 ? Cu
cut, cutm sînt: spaţiile adjunct şef de brigadă, a date însă şi cele ale pro­ ing. Mircca Suciu, care, din nou forţele şi price­ dumneavoastră doream şi
olclo__ comerciale de la blocurile făcut un calcul din caro iectanţilor, care trebuie să deşi era stagiar, fusese în­ perea preparatorilor, ale cu inter 10, 28, 38, 19,
intece şl *«- nr. 5 şi 8, depozitul reiese că brigada a pierdut grăbească predarea proiec­ vestit şef de schimb, pe acestor oameni <carc înno­ 26, 24, 29, 44, 11, 17, 57
despre cSn- B.J.A.T.M., reparaţia ca­ în 1986, din cauza nomo- telor pentru locuinţele din colegul său, ing. Marian bilează, cu adevărat, meta­ şi multe alte indicative
Alexantlru pitală la şcoala nr. 7, blo­ tivatelor, o însemnată pro­ Lefter, pc mecanicul şef lul. Ei şi-au propus să fi­ de la D.J.P.Tc. Deva, ca­
cul nr. 15 — din Deva, de­ ducţie valorică. „Trebuie planul anului 1987 (din ing. Nicolae ' Ionescu, pe nalizeze lucrările la ridi­ re răspund „prezent" cu
oileton: pozitul I.C.R.M. şi spaţiile să ne organizăm mai bine 592 apartamente au asigu­ subiţi gin er ui electromeca­ carea filtrelor, să pună în multă solicitudine-la ape­
1“. ultimul comerciale ia blocul 30 — munca — aprecia vorbito­ rat doar 270), şi ale bene­ nic loan Zaharia, do fapt funcţiune a doua staţie de lurile telefonice din mu­
color) din Petroşani, încheierea rul — să recuperăm în ficiarului — de a elibera pc. dorinţa lor de a do­ pompe pentru refularea nicipiul reşedinţă de ju­
al lucrărilor la Moara de grîu cel mai scurt timp posi­ amplasamentele necesare. vedi că sînt în stare să sterilului, să extindă înlo­ deţ. Semne bune în noul
sa progra- Lupeni, alimentarea cu a- bil restanţele pe care le obţină mereu mai multă cuirea pompelor verticale an • Un exemplu nega­
pă Orlen ş.a. UVIU BRAICA producţie s-a mizat atunci cu pompe de tulbureală tiv, demn de... neurmat,
avem la unele obiective, sau cu inel de apă, să în­
— în ultimii ani — ară­ pentru a putea concentra locuiască la una dintre ii oferă conducătorul au­
tau în intervenţiile lor grosul forţelor la executa­ linii alimentatorul cu plăci to Gheorghe Pîrciu, de
la S.U.C.T. — din cadrul
maiştrii Dumitru Vicncs- rea lucrărilor prioritare". Energia electrică metalice cu unul cu bandă. Combinatului minier Va­
cu şi loan Ispas — con­ Propuneri valoroase pen­ Sînt multe şi îndrăzne­ lea Jiului —, ce deser­
structorii din brigada tru derularea normală a (Urmare din pag. 1) eonomisirii energiei elec- ţe proiectele tinerilor spe­ veşte mina -Uriconi. Au­
:ecnll (I'a- noastră au înălţat mai . trice. în schimb, la res­ cialişti de la uzina nr. 2 toduba pe care o con­
a mituirilor producţiei pe acest an au energie, noi ne-am orga­ taurantul „Mioriţa" soba de preparare. Ei au însă
¿II (Arta) ; multe obiective importante făcut sing. Florea Bărbu- cu gaze naturale ardea în încredere în capacitatea duc.. are în interior un
. : Bătălia pentru judeţul Hunedoara lescu, secretarul comitetu­ niza în aşa fel cd planul aspect dizgraţios : pereţii
•(Modern — de producţie să nu sufere plin, deşi nu încălzea ni­ lor de a le înfăptui opti­ pătaţi, geamurile opace
amca este a O parte dintre ele au fost lui de partid al. brigăzii şi chiar am face econo­ mic. Doar risipea, ardea mismul acesta avîndu-şi
; I-Il (Mo- amintite. Important este — privind utilizarea pe izvorul în rezultatele bu­ de murdărie, podeaua
'.Salamandra mie... gazul de pomană... plină de noroi şi hîrtii,
tădurea ne­ că nc-am făcut cu cinste şantiere a utilajelor de Caietul ou urmărirea şi Raidul nostru a demon­ ne şi foarte bune cu care canapelele ude. Minerii
ta) ; PE- datoria, am lucrat repede mică mecanizare şi' orga­ economisirea pe zile a strat încă o dată adevărul colectivul uzinei a început
Vandana — că aceia caro dovedesc anul 1987; plusuri de pro­ de la Uricani merită mol
'arîng); nă- şi bine, cum dorim, de alt- nizarea activităţii în pe- consumului de energie c- mult respect din partea
1- v " No­ lectrică l-am găsit la zi şi simţ de răspundere, spi- ducţie la concentrat co­ unui conducător auto #
tă'-., ne la restaurantul şi braseria • rit de buni cetăţeni, eco­ lectiv — 17 tone, concen­ Anul 1987 va fi un on
PENI. -ep­ » „Deva", unitatea de legu­ nomisesc în unităţile pe trat pirită — 5 tone, plumb
urai); VUL- I M Ă R T U R I S I R I bun pentru colectivul Fa­
işte-te încet me şi fructe nr. 15, res­ care le conduc, în casele — 6 tone, zinc — 2 tone. bricii de încălţăminte
LONEA : taurantul „Ardealul", uni­ lor. Alţii fac risipă. Bine­ cantităţi suplimentare în­ Hunedoara. O afirmaţie
sonate (Mi- I BINEŢE DIN INIMI de mare nădejde vremu- tatea Agrocoop din hala înţeles, au fost stabilite registrate după numai o
1
şerif extra- rilor care vin, bradul seca- • care degajă încredere şi
jncitoresc) ; complexului „Central", u- măsuri concrete pe loc în săptămînă din acest an. care aparţine inginerei
■Pas în doi I Luaţi o floare în mină. Iar din munţii noştri are I nităţi ai căror conducători toate cazurile. Iar raiduri­ Sau, altfel spus, încrede­
•; uri- Oricare. Priviţi-o în ochi. virsta neamului românesc, • dovedesc că înţeleg cum le şi controalele vor con­ rea răsplătită prin rezul­ Carmen Vlosici, de la
ii t u r i în Da. Uitaţi-vă in ochii ei virsta patriei pe care o I tate. compartimentul creaţie-
ilui (Rete- I se cuvine imperativeie e- tinua. tehnic al unităţii. Argu­
• Ban (ui a- de neasemuită gingăşie şi mîngiie, o cintă, dar mai •
serlile I-n frumuseţe. Să nu-i ru.peţi cu seamă o slujeşte... | derdeluş“ — Autorul versuri­ mente ? încheierea pre­
t) ; GURA- I vreo petală. Să nu-i adu­ Z Ă P A D Ă — “Acoperită eu zăpadă ; 10) lor : „Cîmpul alb de zăpadă/ gătirii fabricaţiei pentru
ttură în On- Poet contemporan, autorul parcă-1 singur stăpîn“ (Din februarie a.c. şî stadiul
tl); ORĂŞ- ceţi vreo atingere supără­ PRIMĂVARA TOAMNEI f ORIZONTAL : 1) A scris poeziei „Ninsori“... — ...şi poezia „Poveste de iarnă“) ;
ire tenipo- toare. Gingăşia el ar fi versurile : „Vîntul şuieră în altui care a scris poezia „Pas­ S) Pe alee I — A scris po­ avansat în care se află
> I-II (Pă­ amarnic lovită. Puneţi-i Copilul s-a născut toam- . noapte, vaiete bocesc prin ra­ tel de iarnă“ — Ecouri la u- vestirea „Zăpadă mure“ — încă de pe acum colec­
unul (Fla- muri,/ înteţit omătu-n spul­ nison ! ; 11) Tobogane de ză­ Egalitate sportivă ; 9) Scoase ţia de modele pentru ol
5GTU-BAI : trupşorui firav intr-un pă­ na tirziu. Spre iarnă. Pu­ ber, bate zuruintt în geamuri“ padă. din hrubă 1 — Alunecă la sa­
asa de cul- hărel cu apă rece, lim­ terea soarelui era slabă, (Din poezia „Noapte (le iar­ VERTICAL: i) Pictor fran­ nie sau pc schiuri ; 10) Din doilea semestru al aces­
EG - Titanic pede. Presăraţi şi citeva Primăvara era atit de de- ' na“) — Autoarea poeziei cez (1870—1958) autorul tablou­ creaţia sa amintim poezia tui an • Mai mulţi ce­
! BRAZI • bobite de zahăr. Floarea parte, că oamenii nici nu * „Cînd ninge“ (Haymonde); 2) lui „Peisaj cu zăpadă“ — La „Omul de zăpadă“ — ca ful­ tăţeni din Deva ne-ou
u Roma — Ne-a lăsat poezia „Fulgul“ revedere !; 2) Avalanşă de gul în zbor ; 11) Semnatarul
ALAN: Noi. I vă va zimbl. Şl va trăi. Şi se gîndeau încă Ia mugu. I — Semnatarul poeziei „Nin­ zăpadă — Vlagă (fig. pl.) ; 5) poeziei „Omul de zăpadă“ — adus la cunoştinţă com­
înlîl — se- vă va bucura ochii, inima, rii şi florile el. Nici la • ge“ ; 3) Zăpezi plecate-n de­ „Zăpezi“ se intitulează unul Propulsor al săniilor în ţinu­ portarea ireverenţioasă a
isa de cul- cosa... Cu aceeaşi dulce ghiocei nu se gindeau. Dar I plasare — George Sion ; 4) din ciclurile sale de poezii — turile zăpezilor veşnice (pl.) responsabilei magazinului
1IA: Eu. tu Ca zăpada... e la stină (înv.) Se-ncbeie la-nceput de iarnă ;
(Mureşul) : gingăşie să ne înconjurăm ghiocelul acela mic, înflo- o — Respinsă la recepţie — Dor 4) Unul din fiii Iul Hercule Dicţionar : MIL, AIIT, NNT, alimentar din cadrul com­
.tvuîca gard zi de zi, clipă de clipă, cu rit in casa omului in pra- | înfocat (rog.) ; 5) Ţesut cu (mit.) — A semnat regia fil­ ILL, MUL, IIIL, IME. plexului comercial „Ul-
ca'der (Lumi- toţi cei din preajma noos- gul iernii, a adus primă- aţă (dim.) — Pseudonimul pic­ mului romănesc „Avalanşa“ ; VASILE MOLODEŢ pia". Aceasta i-a admo­
-m: In spn- a torului N. Tonltza — Fulgi 5) Primitor, în ţinută de ga­
sticlă (Ml- tră. Cu oamenii, cu cei vara in casă, in suflete şl | de nea ! ; 6) Se îmbracă Iar­ lă (înv.) — Rece ! — Sufix nestat pe oameni pen­
cu sensul de „colectiv" ; G)
I care schimbăm o vorbă, o inimi. Mai cu seamă s-a . na într-o mantie albă — Lac Autoarea poeziei „Vis cu ză­ MAT ÎN 3 MUTĂRI tru că au venit dumini­
privire, un invizibil mesaj bucurat străbunicul ascul- ' în Elveţia ; 7) Regiuni cu padă“ (Lucia Olaru) — Din Controlul poziţiei : că dimineaţa (25 ianua­
veşnice zăpezi ; 8) Katy Sza-
omenesc. Adică să ne dă­ tindu-şi glasul de odinioa­ bo — La iarnă ! — Catîr ; 11) sacul lui... Gerilă ! ; 7) A Alb : RgG, Th2, Ch5, ph3
I Poartă numai ochelari închişi scris poemul într-un vers „La Negru : Rb4 pg-1. rie a.c.) după cumpără­
rui m mereu bineţe din ră, atit de răspicat rostit '
• inimi... de ghiocelul-strănepot. Şi • turi, trimiţîndu-i înapoi
I nopţile lungi de iarnă au I acasă, de parcă ar fi
0 BRAD ÎN MUNTE fost mult mal scurte, au * fost magazinul ei. Dar
1
torv» ' I—* 1 cu ce drept ? Cine-I
, 8 1 : îmea trecut atit de repede şi I permite ? ® La Hune­
• Cresc brazi in munte. Pi- uşor, avindu-l in casă pe a
I nă sus spre vidul lui. Mi­ ghiocelul sosit in primă- | doara, în cadrul etapei
nă de om le-a pus firava vara toamnei. Apoi a ve- municipale a Festivaluluî
0
rădăcină in spuza săracă nit primăvara cu toată in- i naţional „Cîntarea Româ­
de pămint aruncată de cărcătura ei de flori şi ^ niei" au urcat oe scena
I vreme peste umerii pietre­ viaţă. Iar cind ghiocelul , intrecerii 5 000 de pio­
o í¿ lor. Dar bradul şi-a înfipt s-o întilnit cu cea dinţii ' nieri constituiţi in 160 de
"fli puternic rădăcinile printre rază de soare a zimbit * formaţii a tistice pentru
r
' c 1
•101 • pietrele muntelui. Şi a ştrengăreşte. Apoi o vrut etapa judeţeană clasifi-
ce crescut. S-a înălţat falnic, s-o prindă cu minuţele. Şl ® cindu-se oe'Ue ^0 de for­
! cu pieptul deschis bărbă- iar a ris. Cu ochii umezi I
'ooC¡ I teşte spre zările lumii. Brad de bucurie, străbunicul® maţii şi interpreţi indivi­
duali. O notă pozitivă
a ® românesc. Ostaş şi pavă­ trăia cu toată fiinţa sa I l:
I ză vremurilor trecute.>, cli­ primăvara toamnei sole,,, o oenfru sco !e ? 3, 9, 10,
}, yi<u 11
pă de bucurie prezentului, GH. I. NEGREA I
« 1