Page 31 - Drumul_socialismului_1987_02
P. 31
NR. 9 092 • MARŢI, 10 FEBRUARIE 1987 Pag. $
Multe măsuri eficiente Un salt calitativ meritoriu
LEVIZIUNE (Urmare din pag. 1) fie nevoie de aportul lor lucruri bune în ceea ce
de lumină. Mai mult decît priveşte gospodărirea chib care trebuie menţinut
că orice formă de risipă atît, toate trei se aprind zuită a energiei electrice,
[ejurnal e păgubitoare. La biroul la aceeaşi comandă. A- mai sînt şi robinete des Actuala sesiune de exa rească pregătirea studenţi — studenţii anului V, Ia
i(a ef? <jmlcă de protecţia muncii ard semenea aspecte nu lc-am chise risipei. Tocmai de a- mene a studenţilor de la lor, precum şi modul cum disciplinele exploatări mi
itru Tv. „Othello“ toate lămpile cîte au ră întîlnit la cei antrenaţi ceea, se cer aplicate cu Institutul de mine Petro sînt asigurate condiţiile de niere la zi, aeraj, protec
:tea a Il-a (co- mas în funcţiune, deşi a- nemijlocit în producţia fermitate prevederile De şani a marcat un salt ca studiu şi viaţă în cămine ţia muncii şi fiabilitate, la
I fară e lumină naturală de bunuri materiale, ci la cretului Consiliului de litativ meritoriu. El se re şi cantine. Au 'fost plani modelare matematică şi
lejurnal. corespunzătoare ca în mie funcţionari sau alte cadre feră, deopotrivă, la prezen ficate şi organizate con chiar la organizarea şi con
Stat privind unele măsuri
zul zilei. care ar trebui să fie e- pentru raţionalizarea con ţa numeroasă la examene, troale din partea conduce ducerea întreprinderii. A-
jagSăgSSBB&waa La magazia de materia xemple de urmat. la promovabilitate şi, mai rilor institutului, facultăţi vem grupe întregi şi la
tOî© le, de care răspunde tot sumului de gaze naturale cu seamă, la procentul ri lor şi catedrelor, organiza anii IV ingineri care, la
tovarăşa Safta, trei becuri Dacă, aşa cum arătam, şi energie electrică la toa dicat de note bune şi foar ţiilor de partid din cele obiectul exploatări miniere
de cîte 150 W ard fără să la „Marmura" sînt multe te locurile de muncă. te bune. două facultăţi şi a comi subterane, au promovat în
— Saltul calitativ trebuia tetului de partid din in totalitate (grupele 1298 şi
liK.ŞTI i: 6,00 Ha-
ramul dimineţii; Să-i oprim pe cei care sustrag energia! făcut. Ni l-am propus, l-am stitut. Acestea au vizat 1305), ca şi la maşini mi
ui medicului; 6,30 pregătit temeinic şi l-am modul do organizare a niere (gr. 1407 mine ingi
nea zilei în agrl- realizat. Această pregătire consultaţiilor şi meditaţii neri seral). Ne-am bucurat
7,00 Radiojurnal; Recentele controale efec tului electric consumat. energie electrică a con- lor pe perioada sesiunii la să-i regăsim printre stu
în ţară; 8,00 Re- a vizat o seamă de măsuri
•esei; 8,10 curie- tuate de către lucrători Asemenea lui ori prin alte sumatorilor cinstiţi, Din pe care le-a luat din timp nivelul catedrelor, precum denţii cu note maxime pe
odiilor; 9,00 liu- de la Centrul de distri metode au procedat şi cauza acestor furturi apar conducerea institutului — şi respectarea precizărilor Login Berende, preşedinte
ştiri; 9,05 Răs- buire a energiei electrice Gheorghe Almăşan, din adeseori dereglări pe cir afirma prof. univ. dr. ing. regulamentului privind des- le consiliului A.S.C. dia
ascultătorilor ;
uietln do ştiri ; din Brad au descoperit Crişcior, nr. 111; Petru cuit, perturbaţii în sistem. Nicolae Dima, prorector, institut, Mihai Schvab, Mo*
icrolonul pionie- mai mulţi cetăţeni care Circo, Iulian Faur, Vasiile Ne revine o înaltă da secretarul comitetului de nica Bîlgăr, Ion Gheorghi-
1,35 Cîntecelo sa- furau energie electrică. Matei — toţi din Crişcior; torie cetăţenească să luăm partid de la I.M.P. S-au ţă — toţi .din anul V, dar
mânesc contem- LA INSTITUTUL şi pe cei pentru care e-
10,-15 Publicitate Prin deteriorarea contoa Nicolae Dud, din Luncoiu atitudine fermă împotriva făcut eforturi ca activită
îletin do ştiri ; relor, acestea nu mai în de Sus nr. 63, Gheorghe celor care atentează la ţile didactice la discipline DE MINE PETROŞANI xamenele din această iar
liversitatea radio; registrau corect energia e- Pascu, Maria Lăpădat, E- buna funcţionare a siste le de învăţămînt prevăzu nă au însemnat primele
lin cîntecelo şi lectrică pe care o consu leonora Mandula, Iosif mului energetic, să acţio confruntări profesionale din
e popoarelor ;„ te cu notare să se finali
îletin de ştiri ; mau in casele şi gospodă Nedelcu, Sînziana Pădu năm pe toate căile pentru zeze cu două săptămîni' îna făşurarea examenelor pla viaţa de student (Mircea
(ista medicală ra- riile lor. Astfel, Dumitru rea, Nicolae Pasc — toţi prevenirea risipei, pentru inte de încheierea semes nificate în sesiune. Pro Afrăsinei, Dumitru Nica
35 Din comoara Clonţa, din Brad, strada din Luncoiu dc Jos; A- economisirea severă a e- trului. Şi s-a reuşit! Pen centul de promovabili- ş.a.)“.
lui; 13,00 De la 1 — Şi la facultatea dd
5,00 Avanpremle- Oituz, nr. 11, deteriorase vram Culda, Ioan Rogoz, nergiei electrice, întrona tru a cunoaşte situaţia rea tate exprimat în număr de
i-tv. ; 15,15 Reci- plombele contorului elec Miheţ Pasc — din Gura rea unei discipline rigu lă a activităţii privind pro studenţi şi examene pro maşini şi instalaţii minie
iperetă Elena Fi- tric. Energia electrică pe Ruzii-Brad. roase la toate locurile de iectele de diplomă am or movate depăşeşte, pînă re, promovabilitatea este
15,30 Ateneu, de sută la sută la un ma
i României; 16,00 care o consumase ilegal, în fiecare caz în parte muncă, la toţi consuma ganizat întîlniri cu cadrele acum, 80 la sută., la am
rnal; 1G.15 Cinte- fapta în sine, i-au adus s-au aplicat prevederile torii — aşa cum prevede didactice care au raportat bele facultăţi. De remar re număr de discipline =
lotlce şl revolu- o amendă de 4 114 lei, pe legii. Mergînd însă mai Decretul Consiliului de asupra modului cum au cat că la acest succes au remarcă prof. univ. dr. ing.
16,30 Doi cotn- Ion Marian, prodecan.
— două stiluri: care a achitat-o prompt. departe .pe firul lucrurilor Stat cu privire la uncie fost realizate aceste cerin contribuit toate discipline confirmă disciplinele mă
'irulescu şi Jolt Precup Bocşer, din Luncoiu se cere subliniat că ase măsuri pentru raţionaliza ţe. La nivelul facultăţilor le finalizate cu examene
y; 17,00 Buletin de Jos, nr. 16, deplasase menea fapte necugetate rea consumului de gaze am organizat întîlniri cu în actuala sesiune. Aceas surări electrice şi electr®»
: 17,05 Radiogaze- naturale şi energic elec toate cadrele didactice pla tă precizare relevă faptul tehnice (anul II, sing. so>
omică; 17,35 So- cîteva piese la contor. afectează direct reţeaua de ral), maşini miniere (anuS
formaţil folclori- Fapta l-a costat mult mai distribuire, aduc prejudi trică. nificate cu examene în a- că nu sînt discipline la
orele serii; 18,20 mult decît valoarea curen cii bunei aprovizionări cu GH. IGNAT ceastă sesiune, în cadrul care procentul de promo V ing. zi şi seral), fiabi
lol al cincinalu- cărora au fost subliniate vabilitate să fie sub 70 la litate (V, zi), acţionări flui-
- anul Confcrln- dice (IV ing. zi) ca şi o*
lonale a partidu- precizările regulamentare sută. Saltul calitativ al
i Buletin de ştiri; legate de desfăşurarea se pregătirii profesionale se lectronică industrială (anii'
lort: 0 Radio- Adunările pentru dări de seamă anuale siunii. Cu aceeaşi ocazie remarcă pregnant în a- III ingineri zi şi IV ing-
20,i Memoria s-au stabilit măsuri supli ceastă sesiune prin aceea seral), unde promovabiîiU
Iul ..imănesc ; tatea se situează între 88-=*
a sugestia dv. ; (Urmare din pag. 1} tehnic şi calitativ al pro în acest spirit, măsurile mentare proprii privind că procentul notelor de 7
zi într-o oră ; urmărirea pregătirii stu şi peste 7 este mai mare 90 la sută.
Toment poetic ; duselor, reducerea consu pe care le adoptă adună denţilor în zilele premer de 60 la sută. Avem situa Pentru Mircea Albeaco»
i cturnă muzicală: murilor de materii prime, rile şi conferinţele orga
,00 Buletin de realizarea producţiei de materiale, energie şi com nizaţiilor sindicale trebuie gătoare examenelor — de ţii cînd studenţii de la a- Ilie Uţu, Ion Trantea,
cărbune, de alte mine către cadre didactice, în numite grupe au promovat Gheorghiţa Roiban. Maria®
reuri... Sînt, totodată, lip bustibil, îndeplinirea sar să determine creşterea ca drumători de grupă —, a- în totalitate. na Nicoară, Vasile Corco»
cinilor la export, recupe
suri foarte serioase în do pacităţii • lor de mobiliza tît în sălile de lectură ale Saltul calitativ este preg dean, Dănuţ Charec, stu
meniul energetic". rarea şi introducerea în re şi unire a eforturilor bibliotecii, în cămine, cît nant relevat la facultatea denţi în anul V, ca
circuitul productiv a unui tuturor colectivelor de pentru mai micii lor co
Pornind de la aceste a- volum sporit de materiale, şi în spaţiile organizate în de mine, unde procentul
precieri, organele şi orga subansamble şi piese, rea muncă, astfel în cî t judeţul institut în acest scop. De de promovabilitate a cres legi din anul I — GabrieS
nizaţiile sindicale din mi Hunedoara să-şi îndepli la nivelul comitetului de cut în această sesiune cu Zamora, Simona Costinaşţ».
: Iubire, iubirea lizarea programului de in partid au fost planificate 7,5 la sută faţă de cel în Sorin Buruian, care le us>-
seriile 1-11 (Pa- nerit şi energetică trebuie vestiţii, întărirea spiritu nească integral sarcinile registrat în sesiunea din mează cu încredere exem
Iubit de public să folosească cadrul oferit economico-sociale ce-i re cadre didactice care fac
HUNEDOARA : de adunări şi conferinţe lui de responsabilitate, or parte din comisiile profe- iarna trecută. „Se detaşea plul, examenele au însem
— seriile I—II dine şi disciplină în toate vin în anul 1987 şi îo per sional-ştiinţifice şi sociale ză — după cum apreciază nat o temeinică verificară
I — A); Căpita- pentru a analiza, într-un domeniile. spectiva întregului cinci conf. univ. dr. ing. Ilie Ro- a temeinicei lor pregătiri.
rian (Modern — înalt spirit de exigenţă şi Este deosebit de impor pentru ca, pe linia sarci
Jltlmul tren din responsabilitate, cauzele nal. nilor ce le revin, să urmă tunjanu, decanul facultăţii LUCIA LICIU
II (Flacăra); Ap tant ca — aşa cum ne
ia (Castel); pe- rămînerii in urmă, să tra cere secretarul general al
71: Uoberto Car- gă maximum de învăţă partidului — sindicatele
iamantul roz (Pa- minte din modul în care Mecanizatorilor le revin mari răspunderi
3.D. în alertă (7 din toate unităţile econo
rie); Ceva ce nu s-a muncit anul trecut şi mice să se implice cu toa
1 cumpărat (Unl- în prima lună a anului tă responsabilitatea în în în sporirea producţiei agricole
UPENI: Caravana curent, adoptînd astfel de
asă (Cultural),; măsuri care să asigure treaga activitate politico-
N : R c v o 1 t'a organizatorică, condusă de loare toate rezervele exis fi bine să fie redistribuită care au realizat peste
r (l uceafărul) ; mobilizarea largă a colec organele şi organizaţiile Adunarea generală a oa
: Că’ ie legală tivelor muncitoreşti în ve de partid, în vederea mo menilor muncii de la tente pentru creşterea pro în altă parte” (Ion Tipuri- 200 000 lei venituri pe trac»
1); xNOASA ; derea recuperării restanţe S.M.A. Cîrne.şti a dezbă ducţiei agricole. De alt ţă). tor, în timp ce alţii s-a®
i de dimineaţă bilizării întregului perso tut cu exigenţă — în lu fel, iată, în esenţă, ce au „Dacă am depăşit cu 26 situat abia la jumătatea
le I-II (Munclto- lor şi îndeplinirea ritmică nal muncitor la îndeplini
URICANI : Rum- a planului la cărbune şi rea exemplară a planului mina imperativelor formu spus vorbitorii. de procente veniturile pla acestei cifre. Iată de ce &a
(Retezat); BRAD; energie electrică. late de secretarul general „Secţia noastră, care de nificate formaţiei ce de acest an vom întări ordiri
unei vieţi (Stca- de dezvoltare economico- al partidului, tovarăşul serveşte cooperativele a- serveşte A.E.I. şi C.A.P. nea şi disciplina în mufflp
); GRAŞII E: Lu- Dincolo de această loca socială pe anul 1987, îm Peşteana, aceasta se dato- că, vom pune mai moăft
ilor (Patria); Ca- lizare concretă relevată de bunătăţirea condiţiilor de Nicolae Ceauşescu, pri gricole din Ostrov şi Olo-
cetate (Flacăra); vind înfăptuirea noii re potiva a depăşit cu 15 pro reşte seriozităţii cu care accent pe întreţinerea te
IU-BAI : Hallo secretarul general al parti muncă şi de viaţă, ridica voluţii agrare — activita cente veniturile şi a redus mecanizatorii au înţeles stare de funcţionare a uti
casa de cultură); dului, care vizează nemij rea nivelului de conştiin lajelor, pe economisirea
: La doi paşi de... locit ramurile de bază ale ţă muncitorească revolu tea desfăşurată de meca cheltuielile planificate în să-şi facă datoria" (Dio-
s“ ( D a c i a ) ; economiei judeţului, în a- nizatori în anul trecut şi anul trecut cu 11 la sută. nisie Pîrvu). combustibilului şi lubrl-
Dubla depăşire; ţionară a oamenilor mun a jalonat cu claritate o- Aceasta dovedeşte că .me „Eforturile noastre, ale fianţilor. De asemenea*
: Un strigăt du- dunări şi conferinţe tre cii, care să se reflecte în mecanizatorilor, ar trebui vom îmbunătăţi mult ca
or (Casa do cul- buie supuse unei analize comportarea lor înaintată biectivele ce trebuie în canizatorii au întreţinut
3IMERIA: Intru- amănunţite preocupările în producţie, a nivelului făptuite în acest an. Cum bine utilajele din dotare, să fie susţinute mai bine litatea lucrărilor. Cercuri
treşul); ILIA: Se- este şi firesc, în centrul au depus - eforturi pentru şi de. către cooperatorii însă şi conducerii C.A.P.
Vppoloniel (Luml- sindicatelor şi consiliilor de pregătire profesională dezbaterilor Stau situat să acorde mai multă in
(I EI. ARI; Misterul oamenilor muncii, sub şi tehnico-economică al tenţie asigurării îngraşă®
de aur (Minerul). conducerea organelor de acestora, perfecţionarea problemele care vizează mintelor pe toate supra
partid, pentru sporirea continuă a stilului şi me creşterea producţiei în u-» Adunările generale ale oamenilor muncii — feţele, cît şi rotaţiei cul
producţiei fizice In toate todelor de muncă în ve nităţile agricole coopera expresie a democraţiei şi autoconducerii turilor, deoarece s-art
tiste
deservite,
folosirea
tEMEAI unităţile productive, pen derea promovării largi a revoluţionare cultivat păioase după păw
tru creşterea mai accen spiritului militant, revo cu randament maxim a ioase şi 3—4 ani conseeiv-
tuată a productivităţii luţionar în întreaga lor bazei tehnico - materiale a realiza normele stabili din 'roteşti, unde produc tiv" (Miron Dragotescu).
muncii, ridicarea nivelului activitate. din dotare şi ridicarea e- te, pentru a efectua lu ţiile sînt diminuate din
it azi : vremea va ficicnţei economice a pro Aspecte de genul celop
encral caldă, cu crări de calitate şi la timp. cauza fertilizării unor su
loros. Local vor priei activităţi. Darea de Ca urmare, la C.A.P. Os prafeţe reduse, lipsind în- relatate s-au desprins şl
precipitaţii sub seamă şi dezbaterile au grăşămintele. In plus, uti din cuvin,tul altor vorbi
ie ploaie, lapoviţâ relevat că producţiile de trov, producţia medie de tori — Dionisie Crăciunel,
oare. Izolat se va cereale, cartofi şi la alte cartofi a depăşit 26 tone lajele se defectează (du- Romulus Cozac şi Cornel
■ polei. Vîntul va la hectar. Acţionăm cu cînd la creşterea costului
loderat, cu inten- culturi, unde aportul me reparaţiilor), deoarece nu Niculescu. Ei au făcut îw
locale de 40—55 In noaptea de 8—9 fe liţiei Hunedoara. A înde canizatorilor este hotărî- toată răspunderea ca şi în acelaşi timp propuneri
din sud-vest şi bruarie a.c. a încetat din plinit diferite funcţii de tor, nu s-aii situat la ni acest an să obţinem re se întreprind acţiuni pen concrete menite să contri
remperaturile mi- viaţă tovarăşul Gheorghe răspundere în cadrul mili velul planului şi al posi colte record. Pe toată su tru strîngerea şi scoaterea buie la îmbunătăţ rea ra
:
vor fi cuprinse Mihai, membru al Comi ţiei, iar din anul 1982 a bilităţilor existente, că prafaţa însămînţată în pietrelor de pe tarlalele dicală în acest an a acti
dnus 6 şi zero tetului judeţean de partid, fost numit şeful miliţiei pierderile înregistrate de toamnă am aplicat supli ce le însămînţăm" (Miron vităţii S.M.A. şi a unită
iar cc'Z maxime comandantul Miliţiei jude judeţene, funcţie pe care S.M.A. puteau fi mult di mentar îngrăşăminte chi Fluieraş). ţilor deservite, să asigure»
us 2 şl 7 grade, ţului Hunedoara. #1 îndeplinit-o cu conştiin minuate dacă în toate sec mice şi am transportat în „Cu toate eforturile creşterea producţiei agri
o va produce cca- Născut Ia 21 iuli* 1930 ciozitate şi devotament, ţiile şi formaţiile se ac treaga cantitate de îngră noastre, nici la C.A.P. cole la hectar, în consens
special dimineaţa, în oraşul Bîrlad, judeţul pînă în ultimele zile ale ţiona cu întreaga răspun şăminte organice pe tere Dcnsuş producţiile nu sînt cu obiectivele noii revolu
unte : vremea va Vaslui, într-o familie de vieţii. dere, în spirit de ordine nurile ce vor fi cultivate mulţumitoare. Există su ţii agrare. Important este
nbătoarc cu cerul ţărani cu gospodărie mică, Pentru merite deosebi şi disciplină, pentru creş în primăvară cu cartofi. prafeţe pe care de 4—5 însă ca eforturile mecani
Local va ninge, tovarăşul Gheorghe Mihaj te, tovarăşul Gheorghe terea veniturilor şi redu Reparaţiile şi reviziile la ani nu s-a aplicat nici un zatorilor să fio mai bine
va sufla moderat, şi-a dedicat întreaga viaţă Mihai a fost distins cu or utilaje agricole se înca fel de Ingrăşămînt. In susţinute şi de către mem
nsificâri de 60—80 şi activitate slujirii patriei, dine şi medalii ale Repu cerea cheltuielilor, pentru drează în grafic.. Avem plus, unele culturi, cum brii cooperatori şi specia
, viscolind local înfăptuirii politicii Parti blicii Socialiste România. aplicarea cu fermitate a însă în dotare şi o maşi este porumbul, au fost lă liştii din C.A.P., care sînt
, Local se va pro- dului Comunist Român. Amintirea lui va rămîne principiului autogestiunii. nă de sortat cartofi pen sate să se îmburuieneze, chemaţi să valorifice efi
caţă cu depunere După satisfacerea stagiu mereu vie în memoria to Din neajunsurile ce s-au tru care plătim amortis nefiind săpate manual de cient potenţialul productiv;
lură. (Meteorolog lui militar, a urmat cursu varăşilor săi, a tuturor ce manifestat, mecanizatorii mente, dar n-o folosim, către cooperatori" (Petru al fiecărei cooperative
Ăciu Al. Pron- rile unor şcoli de subofiţeri lor care l-au cunoscut şi au tras maximum de în nefiind corespunzătoare Iorgoni). gricolc. i
şi ofiţeri şi a fost repartizat 1-au stimat. văţăminte şi s-au angajat pentru condiţiile de lucru „în secţia noastră, la NICOLAE TÎRCOE
Ia Direcţia regională a râi- UN GRUP DE TOVARĂŞI să pună mai bine în va din unitatea noastră. Ar Unirea, avem tractorişti