Page 31 - Drumul_socialismului_1987_02
P. 31

NR. 9 092 • MARŢI, 10 FEBRUARIE 1987                                                                                                                                   Pag. $



                                Multe măsuri eficiente                                                    Un salt calitativ meritoriu

  LEVIZIUNE           (Urmare din pag. 1)    fie  nevoie  de  aportul  lor   lucruri  bune  în  ceea  ce
                                             de  lumină.  Mai  mult  decît   priveşte  gospodărirea  chib­     care trebuie menţinut
                  că  orice  formă  de  risipă   atît,  toate  trei  se  aprind   zuită  a  energiei  electrice,
  [ejurnal        e  păgubitoare.  La  biroul   la  aceeaşi  comandă.  A-   mai  sînt  şi  robinete  des­  Actuala  sesiune  de  exa­  rească  pregătirea  studenţi­  —  studenţii  anului  V,  Ia
  i(a ef? <jmlcă   de  protecţia  muncii  ard   semenea  aspecte  nu  lc-am   chise  risipei.  Tocmai  de  a-   mene  a  studenţilor  de  la   lor,  precum  şi  modul  cum   disciplinele  exploatări  mi­
  itru Tv. „Othello“   toate  lămpile  cîte  au  ră­  întîlnit   la   cei   antrenaţi   ceea,  se  cer  aplicate  cu   Institutul  de  mine  Petro­  sînt  asigurate  condiţiile  de   niere  la  zi,  aeraj,  protec­
  :tea a Il-a (co-   mas  în  funcţiune,  deşi  a-   nemijlocit   în   producţia   fermitate  prevederile  De­  şani  a  marcat  un  salt  ca­  studiu  şi  viaţă  în  cămine   ţia  muncii  şi  fiabilitate,  la
  I               fară   e   lumină  naturală   de  bunuri  materiale,  ci  la   cretului   Consiliului   de   litativ  meritoriu.  El  se  re­  şi  cantine.  Au  'fost  plani­  modelare   matematică   şi
  lejurnal.       corespunzătoare  ca  în  mie­  funcţionari  sau  alte  cadre                     feră,  deopotrivă,  la  prezen­  ficate  şi  organizate  con­  chiar  la  organizarea  şi  con­
                                                                        Stat  privind  unele  măsuri
                  zul zilei.                 care  ar  trebui  să  fie  e-   pentru  raţionalizarea  con­  ţa  numeroasă  la  examene,   troale  din  partea  conduce­  ducerea  întreprinderii.  A-
  jagSăgSSBB&waa    La  magazia  de  materia­  xemple de urmat.                                    la  promovabilitate  şi,  mai   rilor  institutului,  facultăţi­  vem  grupe  întregi  şi  la
  tOî©            le,  de  care  răspunde  tot                          sumului  de  gaze  naturale   cu  seamă,  la  procentul  ri­  lor  şi  catedrelor,  organiza­  anii  IV  ingineri  care,  la
                  tovarăşa  Safta,  trei  becuri   Dacă, aşa cum arătam,   şi  energie  electrică  la  toa­  dicat  de  note  bune  şi  foar­  ţiilor  de  partid  din  cele   obiectul  exploatări  miniere
                  de cîte 150 W ard fără să      la „Marmura" sînt multe  te locurile de muncă.    te bune.                   două  facultăţi  şi  a  comi­  subterane,  au  promovat  în
                                                                                                     —  Saltul  calitativ  trebuia   tetului  de  partid  din  in­  totalitate  (grupele  1298  şi
  liK.ŞTI i: 6,00 Ha-
  ramul   dimineţii;    Să-i oprim pe cei care sustrag energia!                                    făcut.  Ni  l-am  propus,  l-am   stitut.  Acestea  au  vizat   1305),  ca  şi  la  maşini  mi­
  ui medicului; 6,30                                                                               pregătit  temeinic  şi  l-am   modul   do   organizare   a   niere  (gr.  1407  mine  ingi­
  nea  zilei  în  agrl-                                                                            realizat.  Această  pregătire   consultaţiilor  şi  meditaţii­  neri  seral).  Ne-am  bucurat
  7,00 Radiojurnal;   Recentele  controale  efec­  tului   electric   consumat.   energie electrică a   con-                  lor  pe  perioada  sesiunii  la   să-i  regăsim  printre  stu­
   în ţară; 8,00 Re-                                                                               a  vizat  o  seamă  de  măsuri
  •esei;  8,10  curie-   tuate  de  către  lucrători   Asemenea  lui  ori  prin  alte   sumatorilor cinstiţi,   Din  pe  care  le-a  luat  din  timp   nivelul  catedrelor,  precum   denţii  cu  note  maxime  pe
  odiilor;  9,00  liu-   de  la  Centrul  de  distri­  metode   au   procedat   şi   cauza acestor furturi apar   conducerea  institutului  —   şi  respectarea  precizărilor   Login  Berende,  preşedinte­
   ştiri;  9,05  Răs-   buire  a  energiei  electrice   Gheorghe   Almăşan,   din   adeseori dereglări pe cir­  afirma  prof.  univ.  dr.  ing.   regulamentului privind des-  le  consiliului  A.S.C.  dia
    ascultătorilor  ;
  uietln  do  ştiri  ;   din  Brad  au  descoperit   Crişcior,  nr.  111;  Petru   cuit, perturbaţii în sistem.  Nicolae   Dima,   prorector,            institut,  Mihai  Schvab,  Mo*
  icrolonul  pionie-   mai  mulţi  cetăţeni  care   Circo,  Iulian  Faur,  Vasiile   Ne  revine  o  înaltă  da­  secretarul  comitetului  de             nica  Bîlgăr,  Ion  Gheorghi-
  1,35 Cîntecelo sa-   furau   energie   electrică.   Matei  —  toţi  din  Crişcior;   torie  cetăţenească  să  luăm   partid  de  la  I.M.P.  S-au      ţă  —  toţi  .din  anul  V,  dar
  mânesc  contem-                                                                                                                 LA INSTITUTUL          şi  pe  cei  pentru  care  e-
   10,-15 Publicitate   Prin  deteriorarea  contoa­  Nicolae  Dud,  din  Luncoiu   atitudine  fermă  împotriva   făcut  eforturi  ca  activită­
  îletin  do  ştiri  ;   relor,  acestea  nu  mai  în­  de  Sus  nr.  63,  Gheorghe   celor   care   atentează   la   ţile  didactice  la  discipline­  DE MINE PETROŞANI  xamenele  din  această  iar­
  liversitatea  radio;   registrau  corect  energia  e-   Pascu,  Maria  Lăpădat,  E-   buna  funcţionare  a  siste­  le  de  învăţămînt  prevăzu­       nă  au  însemnat  primele
  lin   cîntecelo   şi   lectrică  pe  care  o  consu­  leonora   Mandula,   Iosif   mului  energetic,  să  acţio­                                      confruntări  profesionale  din
  e   popoarelor   ;„                                                                              te  cu  notare  să  se  finali­
  îletin  de  ştiri  ;   mau  in  casele  şi  gospodă­  Nedelcu,  Sînziana  Pădu­  năm  pe  toate  căile  pentru   zeze cu două săptămîni' îna­  făşurarea  examenelor  pla­  viaţa  de  student  (Mircea
  (ista  medicală ra-   riile  lor.  Astfel,  Dumitru   rea,  Nicolae  Pasc  —  toţi   prevenirea  risipei,  pentru   inte  de  încheierea  semes­  nificate  în  sesiune.  Pro­  Afrăsinei,   Dumitru   Nica
  35  Din  comoara   Clonţa,  din  Brad,  strada   din  Luncoiu  dc  Jos;  A-   economisirea  severă  a  e-   trului.  Şi  s-a  reuşit!  Pen­  centul   de   promovabili-   ş.a.)“.
  lui; 13,00 De la 1                                                                                                                                      —  Şi  la  facultatea  dd
  5,00  Avanpremle-   Oituz,  nr.  11,  deteriorase   vram  Culda,  Ioan  Rogoz,   nergiei  electrice,  întrona­  tru a cunoaşte situaţia rea­  tate  exprimat  în  număr  de
  i-tv.  ;  15,15  Reci-   plombele  contorului  elec­  Miheţ  Pasc  —  din  Gura   rea  unei  discipline  rigu­  lă  a  activităţii  privind  pro­  studenţi  şi  examene  pro­  maşini  şi  instalaţii  minie­
  iperetă  Elena  Fi-   tric.  Energia  electrică  pe   Ruzii-Brad.     roase  la  toate  locurile  de   iectele  de  diplomă  am  or­  movate   depăşeşte,   pînă   re,   promovabilitatea   este
   15,30  Ateneu,                                                                                                                                        de  sută  la  sută  la  un  ma­
  i  României;  16,00   care  o  consumase  ilegal,   în  fiecare  caz  în  parte   muncă,  la  toţi  consuma­  ganizat  întîlniri  cu  cadrele   acum,  80  la  sută.,  la  am­
  rnal; 1G.15 Cinte-   fapta  în  sine,  i-au  adus   s-au   aplicat   prevederile   torii  —  aşa  cum  prevede   didactice  care  au  raportat   bele  facultăţi.  De  remar­  re  număr  de  discipline  =
  lotlce  şl  revolu-   o  amendă  de  4  114  lei,  pe   legii.  Mergînd  însă  mai   Decretul   Consiliului   de   asupra  modului  cum  au   cat  că  la  acest  succes  au   remarcă  prof.  univ.  dr.  ing.
   16,30  Doi  cotn-                                                                                                                                     Ion  Marian,  prodecan.
  —  două  stiluri:   care  a  achitat-o  prompt.   departe  .pe  firul  lucrurilor   Stat  cu  privire  la  uncie   fost  realizate  aceste  cerin­  contribuit  toate  discipline­  confirmă  disciplinele  mă­
  'irulescu  şi  Jolt   Precup  Bocşer,  din  Luncoiu   se  cere  subliniat  că  ase­  măsuri  pentru  raţionaliza­  ţe.  La  nivelul  facultăţilor   le  finalizate  cu  examene
  y;  17,00  Buletin   de  Jos,  nr.  16,  deplasase   menea   fapte   necugetate   rea  consumului  de  gaze   am  organizat  întîlniri  cu   în  actuala  sesiune.  Aceas­  surări  electrice  şi  electr®»
  : 17,05 Radiogaze-                                                    naturale  şi  energic  elec­  toate  cadrele  didactice  pla­  tă  precizare  relevă  faptul   tehnice  (anul  II,  sing.  so>
  omică;  17,35  So-   cîteva   piese   la   contor.   afectează  direct  reţeaua  de                                                                   ral),  maşini  miniere  (anuS
  formaţil  folclori-   Fapta  l-a  costat  mult  mai   distribuire,  aduc  prejudi­  trică.       nificate  cu  examene  în  a-   că  nu  sînt  discipline  la
  orele  serii;  18,20   mult decît valoarea curen­  cii bunei aprovizionări cu      GH. IGNAT     ceastă  sesiune,  în  cadrul   care  procentul  de  promo­  V  ing.  zi  şi  seral),  fiabi­
  lol  al  cincinalu-                                                                              cărora  au  fost  subliniate   vabilitate  să  fie  sub  70  la   litate  (V,  zi),  acţionări  flui-
  -  anul  Confcrln-                                                                                                                                     dice  (IV  ing.  zi)  ca  şi  o*
  lonale  a  partidu-                                                                              precizările   regulamentare   sută.  Saltul  calitativ  al
  i  Buletin  de  ştiri;                                                                           legate  de  desfăşurarea  se­  pregătirii   profesionale   se   lectronică  industrială  (anii'
  lort:   0 Radio-   Adunările pentru dări de seamă anuale                                         siunii.  Cu  aceeaşi  ocazie   remarcă  pregnant  în  a-   III  ingineri  zi  şi  IV  ing-
   20,i   Memoria                                                                                  s-au  stabilit  măsuri  supli­  ceastă  sesiune  prin  aceea   seral),  unde  promovabiîiU
  Iul  ..imănesc  ;                                                                                                                                     tatea se situează între 88-=*
  a sugestia dv. ;    (Urmare din pag. 1}    tehnic  şi  calitativ  al  pro­  în  acest  spirit,  măsurile   mentare   proprii   privind   că  procentul  notelor  de  7
  zi  într-o  oră  ;                                                                               urmărirea  pregătirii  stu­  şi  peste  7  este  mai  mare   90 la sută.
  Toment  poetic  ;                          duselor,  reducerea  consu­  pe  care  le  adoptă  adună­  denţilor  în  zilele  premer­  de  60  la  sută.  Avem  situa­  Pentru  Mircea  Albeaco»
  i cturnă muzicală:                         murilor  de  materii  prime,   rile  şi  conferinţele  orga­
  ,00 Buletin de  realizarea   producţiei   de   materiale,  energie  şi  com­  nizaţiilor  sindicale  trebuie   gătoare  examenelor  —  de   ţii  cînd  studenţii  de  la  a-   Ilie   Uţu,   Ion   Trantea,
                  cărbune,  de  alte  mine­                                                        către  cadre  didactice,  în­  numite  grupe  au  promovat   Gheorghiţa  Roiban.  Maria®
                  reuri...  Sînt,  totodată,  lip­  bustibil,  îndeplinirea  sar­  să  determine  creşterea  ca­  drumători  de  grupă  —,  a-   în totalitate.  na  Nicoară,  Vasile  Corco»
                                             cinilor  la  export,  recupe­
                  suri  foarte  serioase  în  do­                       pacităţii  •  lor  de  mobiliza­  tît  în  sălile  de  lectură  ale   Saltul  calitativ  este  preg­  dean,  Dănuţ  Charec,  stu­
                  meniul energetic".         rarea  şi  introducerea  în   re  şi  unire  a  eforturilor   bibliotecii,  în  cămine,  cît   nant  relevat  la  facultatea   denţi  în  anul  V,  ca
                                             circuitul  productiv  a  unui   tuturor   colectivelor   de                                                pentru  mai  micii  lor  co­
                    Pornind  de  la  aceste  a-   volum  sporit  de  materiale,                    şi  în  spaţiile  organizate  în   de  mine,  unde  procentul
                  precieri,  organele  şi  orga­  subansamble  şi  piese,  rea­  muncă, astfel în cî t judeţul   institut  în  acest  scop.  De   de  promovabilitate  a  cres­  legi  din  anul  I  —  GabrieS
                  nizaţiile  sindicale  din  mi­                        Hunedoara  să-şi  îndepli­  la  nivelul  comitetului  de   cut  în  această  sesiune  cu   Zamora,  Simona  Costinaşţ».
    : Iubire, iubirea                        lizarea  programului  de  in­                         partid  au  fost  planificate   7,5  la  sută  faţă  de  cel  în­  Sorin  Buruian,  care  le  us>-
   seriile 1-11 (Pa-   nerit  şi  energetică  trebuie   vestiţii,  întărirea  spiritu­  nească   integral   sarcinile         registrat  în  sesiunea  din   mează  cu  încredere  exem­
    Iubit de public   să  folosească  cadrul  oferit                    economico-sociale  ce-i  re­  cadre  didactice  care  fac
    HUNEDOARA :   de  adunări  şi  conferinţe   lui  de  responsabilitate,  or­                    parte  din  comisiile  profe-   iarna  trecută.  „Se  detaşea­  plul,  examenele  au  însem­
     — seriile I—II                          dine  şi  disciplină  în  toate   vin  în  anul  1987  şi  îo  per­  sional-ştiinţifice  şi  sociale   ză  —  după  cum  apreciază   nat  o  temeinică  verificară
  I  —  A);  Căpita-   pentru  a  analiza,  într-un   domeniile.        spectiva  întregului  cinci­                          conf.  univ.  dr.  ing.  Ilie  Ro-   a temeinicei lor pregătiri.
  rian  (Modern  —   înalt  spirit  de  exigenţă  şi   Este  deosebit  de  impor­                  pentru  ca,  pe  linia  sarci­
  Jltlmul tren din  responsabilitate,   cauzele                         nal.                       nilor ce le revin, să urmă­  tunjanu, decanul facultăţii       LUCIA LICIU
  II  (Flacăra); Ap­                         tant  ca  —  aşa  cum  ne
  ia   (Castel);   pe-   rămînerii  in  urmă,  să  tra­  cere  secretarul  general  al
  71:  Uoberto  Car-   gă  maximum  de  învăţă­  partidului   —   sindicatele
  iamantul  roz  (Pa-   minte  din  modul  în  care                               Mecanizatorilor le revin mari răspunderi
  3.D.  în  alertă  (7                       din  toate  unităţile  econo­
  rie);  Ceva  ce  nu   s-a  muncit  anul  trecut  şi   mice  să  se  implice  cu  toa­
  1  cumpărat  (Unl-   în  prima  lună  a  anului   tă  responsabilitatea  în  în­           în sporirea producţiei agricole
  UPENI:  Caravana   curent,  adoptînd  astfel  de
  asă   (Cultural),;   măsuri  care  să  asigure   treaga  activitate  politico-
  N :   R c v o 1 t'a                        organizatorică,  condusă  de                         loare  toate  rezervele  exis­  fi  bine  să  fie  redistribuită   care   au   realizat   peste
  r (l uceafărul) ;  mobilizarea  largă  a  colec­  organele   şi   organizaţiile   Adunarea  generală  a  oa­
  :  Că’  ie  legală   tivelor  muncitoreşti  în  ve­  de  partid,  în  vederea  mo­  menilor   muncii   de   la   tente  pentru  creşterea  pro­  în  altă  parte”  (Ion  Tipuri-   200 000 lei venituri pe trac»
  1);   xNOASA ;  derea  recuperării  restanţe­                         S.M.A.  Cîrne.şti  a  dezbă­  ducţiei  agricole.  De  alt­  ţă).                tor,  în  timp  ce  alţii  s-a®
  i   de   dimineaţă                         bilizării  întregului  perso­  tut  cu  exigenţă  —  în  lu­  fel,  iată,  în  esenţă,  ce  au   „Dacă  am  depăşit  cu  26   situat  abia  la  jumătatea
  le  I-II  (Munclto-   lor  şi  îndeplinirea  ritmică   nal  muncitor  la  îndeplini­
  URICANI  :  Rum-   a  planului  la  cărbune  şi   rea  exemplară  a  planului   mina  imperativelor  formu­  spus vorbitorii.  de  procente  veniturile  pla­  acestei  cifre.  Iată  de  ce  &a
  (Retezat);   BRAD;   energie electrică.                               late  de  secretarul  general   „Secţia  noastră,  care  de­  nificate  formaţiei  ce  de­  acest  an  vom  întări  ordiri
  unei  vieţi  (Stca-                        de  dezvoltare  economico-   al   partidului,   tovarăşul   serveşte  cooperativele  a-   serveşte  A.E.I.  şi  C.A.P.   nea  şi  disciplina  în  mufflp
  );  GRAŞII  E:  Lu-   Dincolo  de  această  loca­  socială  pe  anul  1987,  îm­                                           Peşteana,  aceasta  se  dato-   că,  vom  pune  mai  moăft
  ilor  (Patria);  Ca-   lizare  concretă  relevată  de   bunătăţirea  condiţiilor  de   Nicolae   Ceauşescu,   pri­  gricole  din  Ostrov  şi  Olo-
  cetate  (Flacăra);                                                    vind  înfăptuirea  noii  re­  potiva a depăşit cu 15 pro­  reşte  seriozităţii  cu  care   accent  pe  întreţinerea  te
  IU-BAI :   Hallo  secretarul  general  al  parti­  muncă  şi  de  viaţă,  ridica­  voluţii  agrare  —  activita­  cente  veniturile  şi  a  redus   mecanizatorii   au   înţeles   stare  de  funcţionare  a  uti­
  casa  de  cultură);   dului,  care  vizează  nemij­  rea  nivelului  de  conştiin­                                                                    lajelor,   pe   economisirea
  :  La  doi  paşi  de...   locit  ramurile  de  bază  ale   ţă  muncitorească  revolu­  tea  desfăşurată  de  meca­  cheltuielile  planificate  în   să-şi  facă  datoria"  (Dio-
  s“ (  D  a  c  i  a  )  ;  economiei  judeţului,  în  a-              nizatori  în  anul  trecut  şi   anul  trecut  cu  11  la  sută.   nisie Pîrvu).  combustibilului   şi   lubrl-
  Dubla  depăşire;                           ţionară  a  oamenilor  mun­  a  jalonat  cu  claritate  o-   Aceasta  dovedeşte  că  .me­  „Eforturile  noastre,  ale   fianţilor.   De   asemenea*
  :  Un  strigăt  du-   dunări  şi  conferinţe  tre­  cii,  care  să  se  reflecte  în                                        mecanizatorilor,  ar  trebui   vom  îmbunătăţi  mult  ca­
  or  (Casa  do  cul-   buie  supuse  unei  analize   comportarea  lor  înaintată   biectivele  ce  trebuie  în­  canizatorii   au   întreţinut
  3IMERIA:   Intru-   amănunţite   preocupările   în  producţie,  a  nivelului   făptuite  în  acest  an.  Cum   bine  utilajele  din  dotare,   să  fie  susţinute  mai  bine   litatea  lucrărilor.  Cercuri
  treşul);  ILIA:  Se-                                                  este  şi  firesc,  în  centrul   au depus - eforturi pentru  şi de. către cooperatorii  însă  şi  conducerii  C.A.P.
  Vppoloniel  (Luml-   sindicatelor   şi   consiliilor   de  pregătire  profesională   dezbaterilor   Stau   situat                                     să  acorde  mai  multă  in­
  (I EI. ARI; Misterul   oamenilor   muncii,   sub   şi   tehnico-economică   al                                                                        tenţie  asigurării  îngraşă®
  de aur (Minerul).  conducerea  organelor  de   acestora,   perfecţionarea   problemele   care   vizează                                               mintelor  pe  toate  supra­
                  partid,   pentru   sporirea   continuă  a  stilului  şi  me­  creşterea  producţiei  în  u-»   Adunările generale ale oamenilor muncii —   feţele,  cît  şi  rotaţiei  cul­
                  producţiei  fizice  In  toate   todelor  de  muncă  în  ve­  nităţile  agricole  coopera­  expresie a democraţiei şi autoconducerii   turilor,   deoarece   s-art
                                                                        tiste
                                                                              deservite,
                                                                                         folosirea
  tEMEAI          unităţile  productive,  pen­  derea  promovării  largi  a                                           revoluţionare                     cultivat  păioase  după  păw
                  tru  creşterea  mai  accen­  spiritului   militant,   revo­  cu  randament  maxim  a                                                  ioase  şi  3—4  ani  conseeiv-
                  tuată   a   productivităţii   luţionar  în  întreaga  lor   bazei  tehnico  -  materiale   a  realiza  normele  stabili­  din  'roteşti,  unde  produc­  tiv" (Miron Dragotescu).
                  muncii, ridicarea nivelului  activitate.              din  dotare  şi  ridicarea  e-   te,  pentru  a  efectua  lu­  ţiile  sînt  diminuate  din
  it  azi  :  vremea  va                                                ficicnţei  economice  a  pro­                                                     Aspecte  de  genul  celop
  encral  caldă,  cu                                                                               crări  de  calitate  şi  la  timp.   cauza  fertilizării  unor  su­
  loros.  Local  vor                                                    priei  activităţi.  Darea  de   Ca  urmare,  la  C.A.P.  Os­  prafeţe  reduse,  lipsind  în-   relatate  s-au  desprins  şl
  precipitaţii   sub                                                    seamă  şi  dezbaterile  au                            grăşămintele.  In  plus,  uti­  din  cuvin,tul  altor  vorbi­
  ie  ploaie,  lapoviţâ                                                 relevat  că  producţiile  de   trov,  producţia  medie  de                       tori  —  Dionisie  Crăciunel,
  oare.  Izolat  se  va                                                 cereale,  cartofi  şi  la  alte   cartofi  a  depăşit  26  tone   lajele  se  defectează  (du-   Romulus  Cozac  şi  Cornel
  ■  polei.  Vîntul  va                                                                            la  hectar.  Acţionăm  cu   cînd  la  creşterea  costului
  loderat,  cu  inten-                                                  culturi,  unde  aportul  me­                          reparaţiilor),  deoarece  nu   Niculescu.  Ei  au  făcut  îw
  locale  de  40—55   In  noaptea  de  8—9  fe­  liţiei  Hunedoara.  A  înde­  canizatorilor  este  hotărî-   toată  răspunderea  ca  şi  în             acelaşi   timp   propuneri
  din  sud-vest  şi   bruarie  a.c.  a  încetat  din   plinit  diferite  funcţii  de   tor,  nu  s-aii  situat  la  ni­  acest  an  să  obţinem  re­  se  întreprind  acţiuni  pen­  concrete  menite  să  contri­
  remperaturile  mi-   viaţă  tovarăşul  Gheorghe   răspundere  în  cadrul  mili­  velul  planului  şi  al  posi­  colte  record.  Pe  toată  su­  tru  strîngerea  şi  scoaterea   buie  la  îmbunătăţ rea  ra­
                                                                                                                                                                         :
  vor  fi  cuprinse   Mihai,  membru  al  Comi­  ţiei,  iar  din  anul  1982  a   bilităţilor   existente,   că   prafaţa   însămînţată   în   pietrelor  de  pe  tarlalele   dicală  în  acest  an  a  acti­
  dnus  6  şi  zero   tetului  judeţean  de  partid,   fost  numit  şeful  miliţiei   pierderile   înregistrate   de   toamnă  am  aplicat  supli­  ce  le  însămînţăm"  (Miron   vităţii  S.M.A.  şi  a  unită­
  iar  cc'Z  maxime   comandantul  Miliţiei  jude­  judeţene,  funcţie  pe  care   S.M.A.  puteau  fi  mult  di­  mentar  îngrăşăminte  chi­  Fluieraş).  ţilor  deservite,  să  asigure»
  us  2  şl  7  grade,   ţului Hunedoara.   #1  îndeplinit-o  cu  conştiin­  minuate  dacă  în  toate  sec­  mice  şi  am  transportat  în­  „Cu   toate   eforturile   creşterea  producţiei  agri­
  o  va  produce  cca-   Născut  Ia  21  iuli*  1930   ciozitate   şi   devotament,   ţiile  şi  formaţiile  se  ac­  treaga  cantitate  de  îngră­  noastre,   nici   la   C.A.P.   cole  la  hectar,  în  consens
 special  dimineaţa,   în  oraşul  Bîrlad,  judeţul   pînă  în  ultimele  zile  ale   ţiona  cu  întreaga  răspun­  şăminte  organice  pe  tere­  Dcnsuş  producţiile  nu  sînt   cu  obiectivele  noii  revolu­
  unte  :  vremea  va   Vaslui,  într-o  familie  de   vieţii.          dere,  în  spirit  de  ordine   nurile  ce  vor  fi  cultivate   mulţumitoare.  Există  su­  ţii  agrare.  Important  este
 nbătoarc  cu  cerul   ţărani  cu  gospodărie  mică,   Pentru  merite  deosebi­  şi  disciplină,  pentru  creş­  în  primăvară  cu  cartofi.   prafeţe  pe  care  de  4—5   însă  ca  eforturile  mecani­
  Local  va  ninge,   tovarăşul  Gheorghe  Mihaj   te,   tovarăşul   Gheorghe   terea  veniturilor  şi  redu­  Reparaţiile  şi  reviziile  la   ani  nu  s-a  aplicat  nici  un   zatorilor  să  fio  mai  bine
  va  sufla  moderat,   şi-a  dedicat  întreaga  viaţă   Mihai  a  fost  distins  cu  or­          utilaje  agricole  se  înca­  fel   de   Ingrăşămînt.   In   susţinute  şi  de  către  mem­
 nsificâri de 60—80   şi  activitate  slujirii  patriei,   dine  şi  medalii  ale  Repu­  cerea  cheltuielilor,  pentru   drează  în  grafic..  Avem   plus,  unele  culturi,  cum   brii  cooperatori  şi  specia­
  ,  viscolind  local   înfăptuirii  politicii  Parti­  blicii Socialiste România.  aplicarea  cu  fermitate  a   însă  în  dotare  şi  o  maşi­  este  porumbul,  au  fost  lă­  liştii  din  C.A.P.,  care  sînt
 ,  Local  se  va  pro-   dului Comunist Român.  Amintirea  lui  va  rămîne   principiului autogestiunii.  nă  de  sortat  cartofi  pen­  sate  să  se  îmburuieneze,   chemaţi  să  valorifice  efi­
  caţă  cu  depunere   După satisfacerea stagiu­  mereu  vie  în  memoria  to­  Din  neajunsurile  ce  s-au   tru  care  plătim  amortis­  nefiind  săpate  manual  de   cient  potenţialul  productiv;
  lură.   (Meteorolog   lui  militar,  a  urmat  cursu­  varăşilor  săi,  a  tuturor  ce­  manifestat,   mecanizatorii   mente,  dar  n-o  folosim,   către   cooperatori"   (Petru   al  fiecărei  cooperative
 Ăciu Al. Pron-   rile  unor  şcoli  de  subofiţeri   lor  care  l-au  cunoscut  şi   au  tras  maximum  de  în­  nefiind   corespunzătoare   Iorgoni).  gricolc.                i
                  şi  ofiţeri  şi  a  fost  repartizat   1-au stimat.   văţăminte  şi  s-au  angajat   pentru  condiţiile  de  lucru   „în  secţia  noastră,  la   NICOLAE TÎRCOE
                  Ia Direcţia regională a râi-  UN GRUP DE TOVARĂŞI     să pună mai bine în va­    din unitatea noastră. Ar   Unirea, avem tractorişti
   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35   36