Page 34 - Drumul_socialismului_1987_02
P. 34
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII - EXPRESIE
A DEMOCRAŢIEI Şl AUTOCONDUCERII REVOLUŢIONARE
Accent ma jor pe racordarea tutu ror consi iimatorilor 20.00 Bind Tclc.i
20,20 Strai
Il ci
revol
la reţeaua bunei gospodăriri a energiei electrice 20,15‘lmag
O 2$ A Pfl
* versu
Temeinică analiza a în şini — 122 la sută, ener staţiilor. Pentru împlinirea îndatorire primordiala a fiecărui 21.00 (locui Film
tregii activităţi desfăşurate gie electrică — 109,7 la acestor deziderate avem Iun ţa
soil
în cursul anului trecut, sută, construcţii-anontaj — însă nevoie dc materiale om al muncii, a fiecărui cetăţean 21,50 TcleJ
înaltă responsabilitate şi 106,8 la sută, activitatea de calitate, respectiv ca 22.00 In chl
deplină angajare faţă de de proiectare — 117,8 la bluri electrice de 6 şi 20 mul u
îndeplinirea exemplară a sută, fonduri fixe puse în de kV".
sarcinilor aferente acestui funcţiune — 110,6 la sută, Ing. Eduard Wurm, ad LM.C. Deva p in măsuri bine 0 deviză unanim
A/ r
al doilea an al cincinalu beneficii pe total activita junct şef staţie înaltă ten
lui 1986—1990 — iată, pre te — 132,9 la sută) au fost siune, sublinia: „Pentru respectată
zentate succint, principa posibile datorită consec 1987 avem ca principală chibzuite reducem consumul BUCURI
lele coordonate ale ca venţei cu care s-a acţio sarcină preluarea a nouă dioprograi
drului în care s-au des nat pentru utilizarea cu staţii de medie tensiune de gaze naturale" (Urmare din pag. 1) 6.15 Sfatul
făşurat lucrările adunării eficienţă maximă a ener de 20/6 kV la centrul Pe Fa ordine
cultură; 7,
generale a reprezentanţi gici electrice, pentru re troşani. Propun întocmirea 7,30 Azi, i
lor oamenilor muncii din ducerea consumurilor, în unui studiu pentru redi- — încă din luna noiem dentalc, evităm funcţiona crete stabilite ne-am an vista preş
rul meloc!
Întreprinderea de reţele cadrarea în conturul pla men s i on a re a ■ pers o naiului brie 1986 ne-am întocmit rea în gol a utilajelor. în gajat să economisim 450 letin de i
energetice Hunedoara — nificat şi pe paliere a tu ocupat cu urmărirea con pentru sezonul rece un felul acesta ne-am înca MWh energic electrică şi pundem >
Deva. Acest climat de a- turor categoriilor de con sumurilor, astfel încât să plan de măsuri amănunţit, drat în repartiţiile de gaz 990 000 metri cubi gaze 10.00 Buli
naliză exigentă şi respon sumatori. De asemenea, se asigure cu forţă de cu bătaie lungă, pînă la metan aprobate, în condi naturale. Aceasta, în con 10.05 Cori
ziunii; 10,5
sabilă a fost creat de în documentul supus dezba muncă noile staţii". sfîr.şitul lunii martie a.c. ţiile realizării integrale a diţiile îndeplinirii exem maţii fol<
puternicul ecou pe care terii s-a insistat pe rele Cu propuneri concrete — ne spunea inginerul sarcinilor de plan. plare a planului la toţi sate; 10..
cuvîntarca secretarului ge varea cauze^er care au ge în vederea îmbunătăţirii Moise Voiconi, şeful sec — Colectivul de muncă indicatorii — a precizat 11.00 Bu Biter
11.05
neral al partidului, tova nerat şi unele neîmpliniri activităţii de producţie în ţiei materiale izolatoare de de Ia I.M.C. Deva a lan în încheiere inginerul giiî 11,23
răşul Nicolae Ccauşescu, în activitatea ^le produc acest an s-au soldat şi in la I.M.C. Deva — plan în sat chemarea Ia întrecere Gheorghe Neda. După cum zică uşoa
rostită la recenta şedinţă ţie, în principal nereali- tervenţiile celorlalţi par care primează acţiunile către toate întreprinderi aţi văzut, începutul este tiu de şti
nii corale
a Comitetului Politic Exe zarea volumului de inves ticipanţi la dezbateri, în de reducere a consumului le similare din ţară. Este bun. Dar, în lumina pre te suprerii
cutiv al C. C. al P.C.R., tiţii decît în procent do tre care îi amintim pe Io de gaz metan şi energie o obligaţie în plus şi în vederilor Decretului Con misiune d
l-a găsit în conştiinţa co 88,9 la sută, arătîndu-sc nel Gîdea, Ioan Turturea- electrică. privinţa reducerii consu siliului dc Stat privind Din como
13.00 De 1
lectivului de oameni ai deschis lipsurile proprii nu, Petre Stanciu, Gheor- — Să concretizăm, tova mului de gaz metan şi c- unele măsuri pentru raţio Avanprem
muncii din cadrul I.R.E. şi, în acelaşi timp, căile ghe Bălan, Lucian Popa, răşe .inginer. nergie electrică. nalizarea consumului de 15.15 Selet
Deva. La cerinţele şi în menite să ducă la înlătu Gheorghc Nicula ş.a. — Cele patru cuptoare- — Bineînţeles. în spiri rota „Se
de Georgc
demnurile cuprinse în a- rarea grabnică a tuturor Generatoare dc optimism vană destinate uscării pro tul Decretului Consiliului gaze naturale şi energie Mioriţa;
ceastă magistrală cuvân neajunsurilor. şi încredere în ceea ce duselor din teracotă sînt dc Stat privind raţionali electrică, vom revedea nai; 16,
16,25 Ciut
tare, care au fost adre „în ceea ce priveşte c- priveşte realizarea mobili mari consumatoare de gaz zarea consumului de gaze măsurile stabilite, pentru şi revoli
sate tuturor, celor ce îşi fectuarca lucrărilor de zatoarelor sarcini ce revin metan. Pentru a ne. înca naturale şi energie electri a ne încadra riguros în Muzică p
desfăşoară activitatea în revizii şi reparaţii — a- colectivului I.R.E. Deva în dra în cota planificată, de că ne-am angajat ca în cotele repartizate. Ne gân Buletin dc
domeniul energeticii, au răta în cuvîntul său ing. 1987 rărnîn hotărârea şi la 20 ianuarie a.c., am re condiţiile aplicării noilor dim ia o mai bună core ordonate e
Orchestra
făcut ample referiri toţi Alexandru Dăgău, şeful dorinţa — exprimate cu dus consumul cu 25 la su norme de consum să eco lare şi proporţionare a populară
participanţii la dezbateri. compartimentului exploa putere în forumul demo tă pe zi. Am chibzuit că nomisim energie electrică schimburilor, pentru a de tului“; 17
Terenul fertil al dezba tare —, în anul trecut am craţiei muncitoreşti — de este nimerit să facem în . şi gaz metan pe tona dc gaja cît mai mult schim litico-ideo
terilor din cadrul adună înregistrat rezultate bune, a munci mai bine, de a această perioadă de iarnă produs finit. Rezultatele bul II din sarcina de vîrf, »• rt, e serii
'* '<[ i
rii l-a constituit conţinu concretizate în depăşirea valorifica deplin rezerve reparaţia capitală la un dobândite în luna ianua t *¥;
tul dării de seamă, pre sarcinilor dc plan la repa le dc competenţă profesio cuptor, iar la celelalte trei rie şi în prima decadă la alte acţiuni care, apli letin de it
Informaţii
zentate de Mihai Chiş, se raţii capitale cu peste 7 nală existente, toate aces utilizăm mai bine capaci din această lună dovedesc cate, să ne garanteze re jurnal; 2i
cretarul comitetului de milioane lei. Solicităm cen tea constituind răspunsuri tatea în exploatare, res că sîntom pe un drum ducerea consumurilor de '87 ; 21,0
partid, preşedintele consi tralei noastre asigurarea concrete la vibrantele che pectăm întocmai ritmicita bun: planul de producţie energie şi gaze naturale. dv. ; 22,0
oră; 23,0i
liului oamenilor muncii fondurilor la nivelul pla mări adresate encrgeticie- tea procesului tehnologie se realizează ritmic, în Deviza economisirii este tic; 23,10 i
din unitate. Rezultatele nului de reparaţii capitale nilor de secretarul gene de producţie, evităm orice condiţiile încadrării stric la noi înţeleasă, accep Nocturnă
notabile obţinute de colec prevăzute a fi executate ral al partidului, tovarăşul pierderi dc căldură, men te în normele de consum tată si respectată unanim, 23,55—21,01
tivul întreprinderii în a- în acest an. Ne preocupăm Nicolae Ccauşescu,' de a ţinem temperatura cuptoa de gaz metan şi energic drept cauză a întregului ştiri.
nul 1986 (realizări la pro continuu dc îmbunătăţirea produce şi gospodări a- relor constanţă. Am eli electrică stabilite. colectiv. Faptele, rezulta
ducţia marfă total activi calităţii lucrărilor ce le c- ccastă mare avuţie naţio minat în bună parte de tele dovedesc cu prisosinţă
tate — 101,3 la sută, mar feotuăim. şi, în . acest fel, nală care este energia c- fecţiunile mecanice ncci- G. IGNAT acest adevăr.
fă profil teritorial — 103,2 de creşterea gradului de lectrică.
la sută, construcţii de ma siguranţă în exploatarea MIRCEA DIACONU DEVA:
mea — s
tria); I
Pămintul este darnic cu omul harnic - adevăr ce Păcală
(Arta) ;
(Modern
nul Flori
trebuie să-l cunoască şi să-l aplice toţi cooperatorii B); ui
Gun Ilill
pasionata
TROŞAN]
Bilanţul încheiat la fi Atît darea de seamă, cît Apelor din decembrie a- los şi dia
nele anului trecut dc că şi participanţii la dezba nul trecut şi la şedinţa ring) ; B
tre Cooperativa agricolă de teri au subliniat un ade Comitetului Politic Execu Noiembri
producţie din Gurasada şi văr de necontestat şi a- tiv al C. C. al P.C.R. din poate fl
rea); eu
prezentat în cadrul adună nume că obţinerea unor 30 ianuarie a.c. — trebuie misterioa
rii generale ce a avut loc recolte superioare la hec să se acorde mai multă • ” T oCAN
arilor
recent relevă că unitatea tar impune participarea la atenţie cultivării fiecărei . -NEA :
a obţinut, la majoritatea efectuarea lucrărilor a tu palme de pămînt, ampla şi Bran
culturilor vegetale şi în turor cooperatorilor. Dar, sării culturilor, efectuării TRIL A :
zootehnie, producţii supe cum s-a subliniat în da tuturor lucrărilor la timp nic (Mu
NOASA:
rioare celor din 1985, dar rea de seamă, alături de şi la cel mai înalt nivel mineaţă
la nici un capitol sarci cooperatori, ce muncesc cu calitativ, strângerii în e- (Muncite
Comand;
nile de plan pe 1986 n-au hărnicie pe ogoare — poca optimă şi fără pier lezat); :
fost îndeplinite. Pornind Elena Circi, Mana Jujan, deri a recoltei etc. în zoo soană f
de la acest fapt, atît da Fclicia Maida, Miron Cosa, tehnie — sector care, de (Steaua
rea de seamă cit şi parti Sabin Moisin, Zorica Herci, asemenea, nu a înregis BARZA:
plîns (I
cipanţii la dezbateri s-au Eleonora Tudosin, Ana şi trat rezultate la nivelul TIE : Ia
referit pe larg, cu exem Cisarela Tripa şi mulţi planului în anul trecut — tria); C
ple concrete, la cauzele alţii — sînt oameni pre se cere sporirea preocu (Flacăra
care au dus la un bilanţ cum Lazăr Suba, Matei pării pentru realizarea c- BAI : Ş
de cui
nefavorabil. Ideea subli Benţa, Lucreţia Moisin, fectivelor, selecţia anima Sarea ir
niată cu putere în cadrul Aicxa Burza, Asinefta lelor, îmbunătăţirea repro aurul (
adunării generale a fost Igreţ, Maria Benţa, Aure ducţiei, sporirea producţii Femeie
CALAN
aceea că C.A.P. Gurasada lia Costea ş.a. — care au lor de lapte, carne, lină seriile ]
arc teren bun. ce permite, participat puţin la munca ş.a. printr-o mai bună fu tură); i
dacă este lucrat cum tre ■câmpului sau au efectuat rajare şi îngrijire a ani sul (Mi
buie şi Ia timp, să se lucrări de slabă calitate. malelor, atragerea în a- creţul t
na); G1
obţină producţii superioa — Trebuie să înţelegem cest sector a unor oameni statuii
re la hectar la toate cul cu toţii că de noi depind harnici, cu dragoste de
turile, inclusiv de furaje. recoltele ce se obţin, de muncă şi de animale.
— Ştim cu toţii — arată modul cum lucrăm pămân Sintetizînd opinia celor
în cuvîntul său Ionel So- tul — arăta brigadiera Oli ce au luat parte la adu întreprinderea „Vidra“ din Orăştie. Aspect din atelierul cusut mănuşi, unde lu
rinca, şeful secţiei de via Farca.ş. De aceea con narea generală a coopera crează formaţia condusă de maistrul Maria Stoicoi. Foto NICOLAE GHEORGHIU Pentr
mecanizare — că pământul siliul de conducere tre torilor, Victoria Stana sub ii în £
pentru a rodi bogat tre buie să acorde mai multă linia în cuvîntul său : rul va
buie muncit cu cea mai atenţie mobilizării la mun — Pămîntul este darnic ros. I
ploi sl
mare răspundere, toate lu că a tuturor cooperato cu omul harnic şi zgîrcit „Tribuna democraţiei“ la Curechiu sufla n
crările se cer efectuate în rilor, a tuturor locuitorilor cu cel leneş. Unitatea rul su
eărl i2
timpul optim şi la cel mai satelor. noastră are pământ bun, în *-m/h.
înalt nivel calitativ. Or, în în acest spirit au vorbit lunca Mureşului, care poa Consiliul local al F.D.U.S. toriaie, contractarea ani şul Nicolae Ceauşescu, •nlme \
malelor, condiţiile de sa
rostită la şedinţa Comite
1986, nici noi mecaniza şi alţi participanţi la dez te da recolte mari. Pen din comuna Bucureşci a tului Politic Executiv al tre ir
torii. nici cooperatorii nu tru aceasta însă — aşa organizat, dc curând, în crificare a acestora, gos grade,
între (
ne-am străduit suficient bateri — Antonie Nicula, cum o cere noua revolu satul Curechiu, „Tribuna podărirea şi înfrumuseţa CC. al P.C.R. din 30 ia mlneaţ
pentru a realiza lucrări de Ioan Frenţu. Miron Cos ţie agrară — trebuie să-l democraţiei". Au partici rea localităţilor, paza bu nuarie a.c. văi şi
cea mai bună calitate şi tea. Alexandrina Costea — muncim cu cea mai mare pat peste 60 oameni ai sa nurilor obşteşti, folosirea „Tribuna democraţiei" La i
fi în
la timp. N-am acordat relevînd că în acest an — hărnicie. Numai aşa coo tului. fondului forestier. s-a încheiat cu un recital rul va
atenţie suficientă în spe în lumina exigenţelor sub perativa noastră se va Cu acest prilej au fost Un loc important în a- de poezie prezentat de e- Pe alo'
cial întreţinerii culturilor liniate de t o v a r ă ş u l putea înscrie printre uni prelucrate prevederi ale ceastă acţiune l-a ocupat slabe,
Strîngerea recoltei de ce Nicolae Ceauşescu la ple tăţile fruntaşe ale jude unor decrete şi legi care dezbaterea sarcinilor ce levii şcolii din localitate. lapoviţ
tul va
reale păioase, a porumbu nara lărgită a Consiliului ţului — obiectiv pe care reglementează activităţile revin locuitorilor satelor intens
lui şi cartofilor a durat dorim să-l înfăptuim cu economico-sociale pentru necooperativizate din cu CONSTANTIN MAVRODIN la 40-
mult şi, din această cau Naţional al Agriculturii, toţii. asigurarea autoconducerii vântarea secretarului ge secretar adjunct curi (
ză, s-au înregistrat pier Industriei Alimentare. Sil al Comitetului comunal depun
;
deri de producţie. viculturii şi Gospodăririi TRAIAN BONDOR ş autoaprovizionării teri- neral al partidului, tovară- de partid Bucureşci