Page 41 - Drumul_socialismului_1987_02
P. 41
'%******. mm*
"" '• k M ? v 'ŢyftjfJ
' CINCINALUL VIII - DEZVOLTARE INTENSIVA’*/
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNUI-VĂ <
fá Anul bun se cunoaşte după rezultatele
UISMlLlI obţinute încă din prima lună
compartimentul C. T. C.
Din chiar primele zile
sînt ilustrate de saltul ca
ale lunii ianuarie a.c., co tării tehnice şi materiale, Creşterea responsabilităţii
ORfíAN flí nfiMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C litativ înregistrat în în în execuţie şi a exigen
lectivul Fabricii de încăl
ţăminte Hunedoara a tre treaga activitate de pro ţei celor de la controlul
SI A IC O Al SI 11 U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N cut cu încredere şi opti ducţie desfăşurată în 1986 tehnic de calitate se regă
seşte în reducerea refuzu
— sublinia Valeria Pop,
mism la realizarea sarci
nilor de producţie prevă inginerul şef al unităţii, rilor din partea benefi
zute pentru acest al doi în condiţiile unui ritm de ciarilor, în 1986, cu 61 la
lea an al cincinalului creştere a producţiei cu sută faţă de 1985. Şi încă
Anul XXXIX, nr. 9 096 SÎMBĂTÂ, 14 FEBRUARIE 1987 4 pagini — 50 bani 1986—1990. Ca fundament 15 ia sută faţă de cea rea un amănunt deloc lipsit
al acestei stări de spirit lizată în ultimul an al de semnificaţii: Casa de
tonifiante sînt rezultatele cincinalului trecut, colec mode Bucureşti a cerut
In lumina Decretului privind raţionalizarea înregistrate la finele anu tivul fabricii noastre a suplimentarea comenzii
lui 1986. lansate pentru acest an cu
— Toţi cei ce muncim încă 4 000 de perechi. La
consumului de gaze naturale şi energie electrică în această tînără unitate Fabrica fel au procedat şi nume
a industriei uşqare hune- roase I.C.R.T.I. din ţară".
dorene — remarca ec. Ma- de încălţăminte Sporirea producţiei, creş
ria Costa, directorul fa Hunedoara terea accentuată a pro
bricii — ne-am angajat să ductivităţii muncii şi ca
facem din anii actualului lităţii produselor — ce
cincinal tot atîtea trepte
reuşit să depăşească pre rinţe formulate cu deose
ale creşterii producţiei. în vederile de plan la pro bită forţă în magistrala
asumarea acestui angaja ducţia fizică cu peste cuvântare a tovarăşului
ment, consiliul oamenilor 210 000 perechi de încăl
muncii, comitetul de partid ţăminte, .obţinînd supli Nicolae Ceauşcscu la re
centa şedinţă a Comitetu
şi conducerea fabricii a- mentar la indicatorul pro lui Politic Executiv al
îndatorire primordiala a fiecărui vem drept trainic suport ducţie marfă aproape 2 C.C. al P.C.R. — sînt căile
şi
maturizării
conştiinţa
cristalizării colectivului milioane lei. directoare de acţiune pen
om ai muncii, a fiecărui cetăţean nos.tru, încrederea în ca Relevante pentru ilus tru activitatea colectivului
pacitatea sa de mobilizare trarea drumului ascendent Fabricii de încălţăminte
la acţiune în vederea în pe care s-a înscris colec Hunedoara în acest an. O
deplinirii exemplare a tu tivul acestei unităţi în în dovedesc şi rezultatele ob
So dovedim spirit gospodăresc turor sarcinilor reieşite deplinirea sarcinilor de ţinute în urina colaboră
din documentele celui de producţie mereu sporite, rii fructuoase dintre cel
al XlII-lea Congres al ne-au apărut şi cele a- ce muncesc în cadrul a-
în folosirea gazelor naturale ! partidului. flate de la alţi interlocu telicrului mecanic şi cei
— Acumulările cantita tori din secţiile şi atelie din compartimentul crea-
împreună cu tovarăşii torii formaţiei noastre o- — La consumatorii in tive din anii care au tre rele fabricii. „Calitatea ţie-tehnic. Sing. Ioan
Stremţan, maistrul Tibe-
Vasile Herţa, şeful forma perative au trecut efectiv dustriali, care au consu cut de la înfiinţarea fa produselor -obţinute, con riu Văduva, muncitorul
tinua ci îmbunătăţire con
ţiei operative din Orăştie, din apartament în aparta murile la limită, vom in bricii, atît cele ce privesc
din cadrul Regionalei De ment, explicînd oamenilor terveni, reducînd presiu creşterea nivelului de stituie o preocupare ma MIRCEA D1ACONU
va de distribuire a gaze ce cotă de gaze naturale nea de alimentare, obli- competenţă profesională a joră a tuturor oamenilor
lor naturale, şi Petru Mi- le revine lunar, în func gîndu-i astfel să se înca personalului muncitor, cît muncii de aici — ne spu (Continuare în pag. a 3-a)
nea Raveca Torga, de la
hăilă, instalator, am în ţie de numărul de persoa dreze în cotele de consum şi cele din domeniul do
treprins un sondaj în oraş, ne în familie şi camere, stabilite — sublinia tova
pentru a constata cum ce şi cum trebuie făcut răşul Vasile Herţa.
sînt înţelese şi aplicate pentru încadrarea in'limi în ziua raidului nostru Dezvoltarea României în anul 1986
p r e v e d e r i l e Decretu tele cotelor. s-a încheiat la Orăştie ac
lui Consiliului de Stat cu Am fost în ziua raidu ţiunea de citire a contoa Desfacerile de mărfuri cu Cheltuielile pentru acţiuni socîal-
privire la raţionalizarea lui nostru în blocurile nr. relor volumetrice la toţi
consumului de gaze natu 2, 64, 26 — din strada Pri- consumatorii. S-a trecut amănuntul prin comerţul socialist culturale de la bugetul de stat
rale şi energie electrică. astfel, în spiritul Decre
— în oraşul nostru — tului Consiliului de Stat,
preciza tovarăşul Vasile în oraşul Orâstie la stabilirea noilor cote
Herţa — avem mari con maximale de consum la
sumatori industriali de ga gazele naturale.
ze naturale — „Chimica", cazului, nr. 13, 15, 6, 9 şi Am notat remarca pe
„Mecanica", „Vidra", sec 21 — din strada Mureşu care a făcut-o în încheie
ţia de panificaţie, fabrica lui, la blocurile cele mai re instalatorul Petru Mi
de nutreţuri combinate noi date în folosinţă, nr. hăilă :
etc., precum şi consumato 52, 54, 44, din zona nouă — Dacă toţi consuma
rii casnici. De asemenea, a Orăştiei. Constatările torii vor înţelege să folo
cele şase centrale termice sînt în măsură să ne bucu sească gazele naturale ca
care asigură încălzirea re: marea majoritate a şi cum ar folosi propria
centrală a oraşului folo cetăţenilor înţeleg cum se butelie de aragaz — pe
sesc gazul metan. Fac pre cuvine cerinţa stringentă care niciodată n-au ţinut-o
cizarea că în ceea ce pri- de a nu risipi gazele deschisă fără rost I — o-
veşte consumatorii casnici, naturale. Doar în cî- raşul nostru se va înca
aceştia au cote repartiza dra în limitele cotelor re
te doar la aragaze pentru teva 'bucătării' am găsit partizate.
pregătirea hranei. aragazele arzînd fără rost, Da. Este bine să ne gîn-
—. Se depăşeşte consu în rest gospodinele folo dim cînd deschidem robi
mul de gaze naturale la seau aragazele doar pentru netul gazului la aragaz ADUNĂRI PENTRU In numele oamenilor,
nivelul oraşului ? rostul pe care-1 au: pre că deschidem propria bu DĂRI DE SEAMĂ
— Se depăşea. O dată gătirea mîncării. Rezulta telie. Aşa şi este — bute
eti apariţia Decretului tele se văd. Contorul con lia ţării, a noastră a tu SI ALEGERI • al hărniciei lor
Consiliului de Stat s-a sumului la nivelul oraşu turor, pe care sîntem da ÎN ORGANIZAŢIILE
trecut cu toată hotărârea lui, în prima decadă a lu tori s-o folosim cu maxi
la dezbaterea şi aplicarea nii în curs, înregistrează mă grijă, cu chibzuinţă DE PARTID Ridicată fa noul centru In principal, ne-am axat
prevederilor sale — ne o uşoară economie, mai de buni gospodari... (pagina a 2-a) civic al oraşului siderur- activitatea pe aprofunda-
spune Petru Mihăilă. Cu cu seamă la consumatorii giştilor de pe Strei, Casa rea de către locuitorii O-
ziarul în mină, toţi lucră neproductivi.. G. IGNAT de cultură a sindicatelor roşului a documentelor de
din Călan a împlinit 10 partid şl de stat, cunoaş-
ani de activitate. O pe- terea şl realizarea sarci-
rioadă scurtă, dar ce mult nilor economice ce revin
■ FE PRIMELE LOCURI, i
A d u n a r e a generală a 1 a însemnat această fasti- localităţii, fa acest sens,
U.J.Coop. Hunedoara-Deva • ¡CHEMAREA LA ÎNTRECERE' tufie in viaţa spirituală a săptămfaal, au fast orga-
a desemnat cooperativele ce t
g s-au situat pe primele pa
gi VERNISAJ. Mîlne, Ia tru locuri In întrecerea so- • CASA DE CULTURĂ A SINDICATELOR
I ora 11,00, la Galeriilo do clnllstă din anul 1986. Ast- | adresată de Consiliul
| artă din Deva are loe ver- fel, primul loc a fost ocu- . DIN CĂLAN LA 10 ANI DE ACTIVITATE
nlsajul expoziţiei de plctu- pat de C.P.A.D.M. Bretea *
• ra-gra£lcă a artistului plas- Română şl Şolmuş, local IX •
| tic loslf Matyas, preşedln- de C.P.A.D.M. Vălişonra, . popular al comunei Balşa, localităţii I A fast astlel nizate expunerfa dezbateri,
tde FUlalei Deva-Petroşanl Orăştie, Baia de Criş, Bucu- > posibilă Intensificarea ac- simpozioane, mese rotun-
s a U.A.P. Apreciatul creator, reşcl şl Băehltova, pe locul 3 tivitâţli educative, de far- de pe teme politlco-edu-
| participant Ia numeroase III s-au clasificat unităţile .
„ expoziţii orgaidzato în ţară din Blăjeni, Baru, Deva, mare a omului nou, in Iu- cotive şl economice. Un
9 Şl peste hotare, prezintă la Sintămăria-Orlea şl Unirea, • judeţul Hunedoara, mina hotărîrilor Congresu- alt obiectiv căruia îi a-
I întilnlrea cu publicul trei- Iar pe locul IV s-au situat i lui al XlII-lea al partldu- cordăm atenţie este dez-
g zeci şl şapte de lucrări în cooperativele din Buceş, I
ulei şl Ilnogravurl. Pul, Veţel, Turdaş şl Hă- • lui, a exigenţelor epocii voltarea fa toţi oamenii
rău. r către toate consiliile de aur a României socla- muncii a sentimentului le-
a ta SPECTACOL-CONCURS. liste, E p o c a Nicolae gitlm de mindrie pairioti-
Aflată în curs de desfăşu- jg MODERNIZĂRI. Se Im- •
I rare, tradiţionala manlfes- bracă în veşminte noi co- | Ceauşescu. ^ că pentru tot ce s-a reali-
0 tare organizată de Clubul fetăria „Garofiţa“ şi mnga- populare comunale „De la un început mo- zat şi se realizează, in
, ceferiştilor din Simerla — zlnul de mobilă situate în ® deşt, ne relata tovarăşul anii socialismului, in pa-
• săptămîna cultural-educativă blocul lf, strada Republicii, |
9 „Glasul roţilor de tren“, ambele aparţlnînd I.C.S.M. _ Dfau Puşcaş, director, ca- tria noastră, in oraşul Ca
. dedicată apropiatei Zile a Brad. Lucrările do moder- din zonele sa de cultură a iniţiat şi lan, prin efort propriu, lin
1 ceferiştilor, a programat un nizări şl dotarea sînt rea- I
• atractiv spectacol-concurs Uzate cu sprijinul atelic- g organizat In anul trecut numele unei înalte res-
I cu participarea artiştilor a- rulut de tîmplărle al Coo- 450 de manilestări la ca- ponsabilităfl civice. S-a ac
' matorl, a oamenilor mun- perntlvel „Moţul". I re au participat peste ţionat, deopotrivă, pentru
® cil din unităţile locale do $ necooperativizate 60 000 de oameni al mun- educaţia materlalist-ştlin-
| calo forată. Azi, au Ioc gala
laureaţilor amintitei între cll, adică aproape de filică a cetăţenilor. Eloc*~
ceri artistice şi concursul EH patru ori populaţia oraşu- MINEI BODEA
| de catrene umoristice (în pag. a 4-a) Iul luat'ă la un loc cu cea -------------------------------------
„Schimbă macazul“.
a satelor aparţinătoare. (Continuare in pag. a 3-a)