Page 43 - Drumul_socialismului_1987_02
P. 43
r 096 @ StMBATĂ, 14 FEBRUARIE 1987 T'ag. a
În numele oamenilor, Datoria părintească de a ne creşte copiii in demnitate
HURIE
La Hunedoara, 780 de noapte, de fiecare zi. Pină rcscu, din Petroşani, stra părăsit de mamă, a fost
do săp- familii s-au întemeiat în ajung măricei, la 3—1 ani da Aurel Vlaicu, nr. 46, adus la Leagănul de copii.
(coior) -* al hărniciei lor
pe la noi anul de curînd încheiat. şori şi pleacă la casele l-au abandonat pe fiul — Băiatul meu are cinci,
senului a- Au venit pe lume 1851 dc preşcolari, apoi mai lor Dorin, care a crescut luni, este frumos şi sănă
„OcrotU' i de copii, băieţi şi fetiţe. departe, în viaţă... aici, la Leagănul de copii
urna“, i (Urmare din pag. 1) cultură s-a înscris cu 21 Desfacerile de căsătorii au tos, pentru' că aici se o-
0 melodic formaţii artistice cuprin- Dar cine sint acei ne din Hunedoara, iar în cupă cineva de ol.
audiţie * zind peste 400 artişti ama fost puţine. Pentru că demni taţi şi mame ? toamna anului trecut a — Mama ?
>la ci ren- vente sint in acest sens cele mai multe familii au Ana şi Gheorghc Lacă plecat la Casa de copii — L-a părăsit, am
1 înregis- deplasările celor trei bri tori prezenţi in numeroa la bază un fundament să sint oameni în toată firea. preşcolari de la Bretea
festivaiuri găzi ştiinţifice, cursurile se spectacole ce au loc plecat militar. Cînd a M
cile * Cin sâptâminal pe scena ca nătos, trainic, de iubire, Ea este infirmieră (I?) la Română. Odată şi odată mă las la vatră îl iau. 11
at elor. Mo pe această temă ale uni- respect şi înţelegere re spitalul din Hunedoara, el o să vă judece Dorin... iubesc. E feciorul meu...
lie * Ma verşi tăţil cult urni-ştiinţifi sei de cultură, in diferite ciprocă. Dar mai sint şi muncitor. Ştefan, fiul lor, Adriana şi Anca sint
sonii; ale ce". localităţi ale judeţului şi I A-O TU ! BA IA-O TU!.-
* Tclc- De o atenţie deosebită in afara sa. Activitatea ar excepţii. O să vă pre are 2 ani şi o lună. Cînd fetiţele Danielei Zangari, Dănilă Muzur, mecanic
Autograf tistică permanetntă condu zentăm citeva. a fost bolnăvior, la două din Hunedoara, strada Mu-
se bucură activitatea ar la aglomeratorul I, de la
i politică tistică de amatori desfăşu ce la performanţă. Dova C. S. Hunedoara şi Dorina
i progra- dă stau cele opt , titluri de PĂRINŢI CE NU AU
rată in cadrul Festivalu DREPTUL LA ACEASTA Lăcătuş s-au căsătorit în
lui naţional „Cintarea laureat obţinute in ediţia CALITATE anul 1979. în anul urmă
opedia României" in care sint an a V-a a „Cintării Româ tor s-a născut Dora-Danie-
grenaţi cu precădere oa niei". ,;0 mamă, dulce mamă, la. în 1982 se porneşte
Ui (color)
Iul- concurs' meni ai muncii de la Com BeneUciind i de condiţii din negura de vremi/ Pe : CADRU DE MANIFESTARE A UNOR acţiunea de divorţ, cerută
ăi uşoară binatul siderurgic „Victo materiale optime pe care freamătul de frunze la de soţ, pentru că soţia...
tu*. „Topi- tine tu mă chemi"... După divorţ, fetiţa ră-
zLlor“ (co- ria", alte categorii de lo Io oferă casa de cultură, Înalte responsabilităţi soc ale
ueţie a stu cuitori ai oraşului. Vor anual, in luna septembrie Fetiţa cunoaşte şi mai mînc la mamă, de fapt,
diu bind de un astfel de do are loc o cotfrplexă mani . departe versurile luceafă nu la mamă, ci la cea care
meniu de activitate cu ca festare cunoscută sub ge rului poeziei noastre româ luni de la naştere, l-au reşului, blocul G 2, ap. 88. a adus-o pe lume. O cere
I. •
re casa de cultură se mîn- nericul „Sub arcuri de lu neşti, dar doctoriţa Ileana adus la pediatrie şi l-au... Prima abandonată. Adria apoi tata. Apoi o refuză.
dreşte, dovadă locul frun mini", dedicată „Zilei me Dan, directoarea Leagă uitat acolo. De aproape na, a crescut la Lea Apoi nu o mai vor nici-
taş ocupat în întrecerea talurgistului". In cadrul nului de copii din Hune doi ani este băieţelul la găn, apoi a plecat la Casa unul. Se judecă. „Eu nu
cu celelalte instituţii hune- său sint incluse apreciatul doara, ii spune că e „foar Leagănul de copii. Mama de fete din Orăştic. Su vreau s-o iau" — zice cea
dorene, nu se poate să mu concurs „Potcoava de ar te bine, că nenea nu arc lucrează în vecini, la spi rioara, Anca, tot abando care a născut-o. „Eu nu
lie amintite numele unor gint", unicat in judeţ, des timp să asculte, dar o să tal. Trece zilnic pe lingă nată, creşte aici. Mama, o mai ţin" — zice tatăl.
I: 6,OU Ra- activişti culturali care au chis brigăzilor artistice, vină la serbarea noastră casa în care trăieşte şi iresponsabilă, îşi face dc ■— Un caz nemaiîntâlnit
dini in elH; mobilizat oamenii către grupurilor de satiră şi u- şi atunci va asculta toate creşte băiatul ci. Dar în cap în continuare. Mamă — ne spune Ioan Albuţiu,
(icului; 6,30 poeziile..." doi ani n-a fost nicioda am zis ? Nu se cuvine s-o preşedintele Judecătoriei
lor în i Uíri- actul de cultură, atit in mor din întreaga ţară, în — Avem 157 de copii — din Hunedoara. Am văzut
.'adio jurnal; calitatea de beneficiari, treceri interjudeţene de tă să-l vadă... Ce inimă numim astfel. Niciodată
râ; 8,00 Rc- cit, mai ales de realiza muzică populară, recita continuă doctoriţa Ileana de mamă o fi bătând în n-a fost să-şi vadă fetiţele fetiţa. îţi este mai mare
.8,10 Curie- tori ai acestuia. Pot fi a- luri de poezie patriotică, Dan. Toţi sănătoşi, fru pieptul ci ? abandonate... mila de ea. Nu are tată,
; i 9,oo Bll- moşi, bine îngrijiţi. — Mama, muma — o nu are mamă. Se va în
; 9,05 Au- mintiţi aici George Călu- expoziţii de caricatură ş.a., Rodica şi Elena, două griji statul do viaţa ei.
10,00 B ule- găru, Cristian Dumitrache, organizate cu participarea — Copii părăsiţi, aban fetiţe gemene. Au doi ani. strigă micuţa Anca pe
10,05 Din Elena llie, Neli Oaidă, unor cunoscute personali donaţi de părinţii lor... Părinţii — să-i numim doctoriţa Carmen Şaliiu, Dar aceşti oameni care
rului; 10,25 pe care o iubeşte în mod au adus-o pe iunie, dacă-i
ară radio ; Mariana Anghel, Eugen tăţi ale vieţii culturale na — Abandonaţi de nişte aşa ? — au lucrat o vreme putem numi asa. au suflet
de ştiri ; Irimescu, Alexandru Gruia, ţionale. oameni care nu au dreptul în Valea Jiului. Apoi au deosebit.
le socialis- Alexandru Radu, Leontin să se numească părinţi... plecat în judeţul Iaşi. Pe La noi în braţe Anca în ci V
alion com- Totul făcut in numele nu vrea să vină. ...Marnă ! De ci te ori
lu şerban ; Petroiescu, Marcel Negru, locuitorilor oraşului Călan, Văzîndu-i pe aceşti dră ele le-au părăsit în Lea spunem cuvîntu.l acesta în-
de ştiri ; Petru Bora, Elena Cerbi- al harnicilor siderurglşti, gălaşi pui de om, îţi dau gănul de copii... — Hai la mama — îi
atu. ’0 ceanu, Ernest Uskar, Eme- constructori, al tuturor oa lacrimile. Ei privesc orice Să ai copii gemeni, să zice şi o mîngîie doctoriţa, tr-o viaţă de om! Tată!
•a “Jx.%. a îi dă şi un biscuit, şi se Cît de puternici ne simţim
5 la 1 la 3; ric Hummel, Dorina Itul, menilor muncii de aici, om cu ochii mari, cu oare nătoşi, frumoşi, să-i pă cînd este tata Ungă noi,
mieră ru Victoria Bătnncea. creatori de bunuri materia care teamă. Iubesc numai răseşti, să uiţi de ei !? îmbrăţişează ainînd o u ă...
şi agă re dc oamenii în halate albe. Cum se poate califica o ocrotitor şi bun. Dar cum
15,30 Din- In actuala ediţie a Fes le, la riadul lor creatori TATA A VENIT. am putea să le- atribuim
•ale; 16,00 tivalului naţional „Cinta şi beneficiari ai actului de Aceştia sint părinţii lor. asemenea faptă ! MAMA ? ... aceste calităţi omeneşti a-
16,15 Homâ- rea României", casa de cultură. Tata şi mama de zi şi Marin şi Ghcorghiţa Flo- Militar în termen, în oelora care îşi părăsesc
industrial
. 1G,30 Se- ţinută exemplară, cu un copiii ? Calificaţi-ie dum
petreta „Fii- pacheţel în mîini, Viorei neavoastră faptele., stimaţi
i major“ de iNVĂŢĂMîNTUL AGRQZQOTEHNIC DE MASĂ Ţuli a venit să-şi vadă cititori.
7,00 Buletin
. Muzică pe feciorul, pe Atialbert, care. GH. I. NEGREA
18,00 Orele
tin ăc Ştiri Dezbateri de calitate, la obiect,
T'ulitică in-
»rnaţională ;
de ştiri * cu eficienţă mobilizatoare Anul bun se cunoaşte
cincinalului
Conferinţei
partidului ; Primul lucru demn de indicaţiilor cuprinse în nul trecut -la fertilizarea după rezultatele obţinute
mal; 2T,oo remarcat ia dezbaterile de cuvântările tovarăşului terenului, pregătirea pa
dv. ; 22,00 tului germinativ, planta
22,10 Sport; joi, 12 februarie a.c., ale Ntcolae Ceauşescu,- secre (Urmare din pag. 1) i .luuâ modeiC. sau îtnbu-
muzicale ; cursului do învăţământ a- tarul general al partidu rea, întreţinerea şi recol
it poetic ; grozootehnic de la C.A.P. lui, la plenara lărgită a tarea cartofilor, s-au nu bu nătăţirea parametrilor
de dans ; mărat cooperatorii Iosif funcţionali ai ştanţei cu
buletin de Pc.ştişu Mare (cercul de Consiliului Naţional al A- Mircea Florea, ing. Car celule fotoele^trice de la
cultură vegetală) a fost griculturii şi la şedinţa Bucur, Clara Onrgă, La- men Vlasici, creatoarele atelierul de '-roit.
prezenţa foarte bună. Din Comitetului Politic Exe dislau Nagy, Cornel Ţoţo- de modele Aurelia Aţana-
Şu2£S335!8§2s£S 30 de cursanţi înscrişi la cutiv al C.C. al P.C.R. din nea, Ladislau Dometcr şi soaie, Arabella Bilei ş.a. Alte numeroase exempli
fl A: acest cerc, au participat 30 ianuarie a.c. Ioan Poienaru. Trăgînd au conelucrat la aplica ficări ale modului respon
sabil în care întregul co
la dezbateri 28. Remarcăm Fireşte, atit modul în învăţăminte din neajunsu rea în producţie a nume lectiv al fabricii- se află
apoi modul în care lec care a fost abordată tema rile semnalate în anul
• oas*,. a precedent, toţi cei pre roase soluţii tehnice ca antrenat la realizarea sar
; Spai torul cursului — Ioan Fur -respectivă, cu referiri con pabile să ducă la reduce cinilor de producţie pot
II (Arta); ca, inginerul şef al coope crete la activitatea coope zenţi la dezbateri au fost rea consumurilor de ma
Păcală — de acord că în acest an, oferi în orice moment
(Modern — rativei — a ştiut să pre ratorilor în anul prece printr-o muncă bine or terii prime şi materiale, io muncitoarele Lucia An
nul Floria n zinte tema programată dent, cit şi faptul că a- mecanizarea unor operaţii, ei ronache, de ia atelierul
B); Ultimul pentru acea dată: tehnolo ceştia din urmă s-au do ganizată, respectarea în la sensibila îmbunătăţire ştanţe. Tudorito Mardare,
<n 11111 (Fia- gia culturii cartofului. Bi tocmai a tehnologiilor de
ii din Paci- vedit direct interesaţi lucru, prin hărnicie şi a parametrilor calitativi ai croit. Rodica Descaru, cu
a' comorilor ne pregătit, acesta a reu să-şi însuşească cît mai încălţămintei fabricate aici. sut, colegele lor de la
»ETROŞANI î şit să evidenţieze princi temeinic tehnologia de responsabilitate din par Aşa au reuşit adaptarea
•ids şi dia- palele elemente ale tehno cultivare a cartofului, a tea mecanizatorilor şi a maşinii de îndoit margi tras-tălpuit-finisat. Iar de
i (Paring) ; fiecărui cooperator, prin- păşirile însemnate ale
ăi (7 Noiem- logici de cultivare a car suscitat numeroase inter nile feţelor cu termociment planului de producţie din
■al dolarii şi tofului, in contextul si venţii din partea partici tr-o largă participare la pentru operaţia de îndoit
nirca); LU- tuaţiei specifice din uni lucrările cîmpului, atunci ianuarie a.c. confirmă din
'nii (Cultu- panţilor. Astfel, printre cînd este nevoie, se pot barete cap la cap, sau
AN; Lanţul tate. Bineînţeles, în timpul cei care au pus întrebări obţine producţiile plani confecţionarea unei maşini plin rodnicia acestor pre
- seriile I-1I dezbaterilor au fost rele de tăiat şi rulat feţe din ocupări, 1987 cunoscîndu-
LONFA : vate sarcinile ce revin co la obiect sau au relevat o ficate atit la cartofi cît şi se ca un an bun după re
umbră (Mi- operatorilor din Peştişu seamă de aspecte pozitive la celelalte culturi. Verticale devene. înlocuitori, sau aplicarea
tfQASA: Ma- cu bune rezultate a me zultatele obţinute în chiar
(Mu ncito- Mare în acest an, toate şi negative legate dc felul Foto N. GHEORGHIU prima sa lună.
’ANI : Şapte în lumina orientărilor şi în care s-a acţionat în a- MIRCEA LEPĂDATU todei de croire combinată-
> ştrengărită
;RÂD: Aver-
serifle I-II
1
e); ORAŞ- mult timp pentru reame ® Verificind situaţia pe
torii de aur ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI najare. In prezent unita care aţi prezentat-o, tova
-II (Patria);
(Flacăra): ® Maria Moţa — Geoa- că se poate dispensa de CITITORII tea funcţionează în condi răşă Csiko Rozalia, str.
Al: Din prea ţii corespunzătoare desfă Trandafirilor, nr. 15/26 -
ste (Casa de giu. Dacă aţi întrerupt ac serviciul dv. şurării unei bune activi Hunedoara, Consiliui popu
\ŢEG: Intu tivitatea pentru creşterea © Costicâ Mestecan —
ia) ; BRAZI : şi îngrijirea copiilor, în Hunedoara, a) Sporul de tăţi comerciale. lar al municipiului Hune
irmula unu ; doara ne informează că
;cla raţie dc condiţiile articolului 9, a- reţea la care vă referiţi naţii şi deci sint raporta consiliului popular de ta ® D.J.P.Tc. Hunedoara —
asa de cul- lineatul 2 din Legea nr. face parte din retribuţia tele la masa succesorală, ultimul domiciliu cri nă Deva ne comunică, refe numitul Trifaş Doru nu a
■RIA: O flon- 1/1970, puteţi să nu vă tarifară şi, deci, se are în depus la întreprinderea de
grădlnari — încadraţi în muncă pină la astfel că prin înţelegerea rlnţilor pentru întocmirea ritor la scrisoarea pe care
(Mureşul) ; vedere la stabilirea şi pla moştenitorilor terenul cu sesizării de deschidere o ne-aţi expediot-o, tovarăşe morărit şi panificaţie De
eţc fără bă- împlinirea de către cel de ta alocaţiei de stat pentru care unul dintre copii a succesiunii, care să fie Nicolae Ştefan din Brad, va. imediat duoă transfer,
mi na) ; GIIK- al doilea copil a vîrstei copii. Unitatea a procedai
:*să infernală de 7 ani. legal, modificînd cuantu fost înzestrat poate să ră- înaintată la Notariatul de că s-a efectuat reorienta- actele necesare pentru a
stat, unde urmează să fiţi
rea circuitelor telefonice.
mînă în continuare la a-
Pentru a vă păstra be- mul alocaţiei, b). Fiind tre cesta, urmînd a primi mai citată împreună cu sora primi alocaţia de stat pen
tru copilul aflat în îngri
. neficiul vechimii neîntre cut pentru motiv de boală puţin din restul bunurilor dv. şî să se definitiveze @ Din cercetările între jirea dv. in orezent, do
rupte în aceeaşi unitate, in alt loc de muncă, ca ce formează’ obiectul suc situaţia, in caz de neîn prinse, s-a constatat că
va trebui să vă încadraţi muncitor necalificat, uni cesiunii. Pentru lămurirea ţelegere, aveţi dreptul să sesizarea dv., tovarăşe Za- sarul nu este complet,
tatea avea obligaţia să vă fiind necesară declaraţia
ia : vremea în muncă, în termen de completă a situaţiei, este vă adresaţi instanţei de harie Işter din satul Ca-
Isă, cu cerul 90 de zile de la data cînd acorde două trepte, pen necesar să vă adresaţi judecată. raci, este întemeiată. Lu dv., autentificată de Nota
noros. Vor tru a vă apropia de re crătorii de la Oficiul Baia riatul de stat, din care să
ipitaţii locale cel de-al doilea copil îm tribuţia avută. de Criş -- după cum re
de burniţă şi plineşte 7 ani, în cadrul SESIZĂRI - SOLUŢII rezulte că nu primiţi din
a tul va sufla ® Lina Jurca - sat Mi- iese din răspunsul Direc altă parte alocaţie pentru
\ moderat din unităţii de la care aţi în hăileni, nr. 12, comuna © La sesizarea făcută, nr. 12 a fost mutată într-un ţiei judeţene de poştă şi
Temperaturile trerupt activitatea. Vă pu Buceş. înzestrările făcute spaţiu nou, raioanele de telecomunicaţii cei c- acest copil, declaraţie pe
r fi cuprinse tovarăşe Constantin Sela- care trebuie s-o orezen-
1 şi 6 grade, teţi încadra şi la altă uni de părinţi copiilor sint re gea, din Hunedoara, I.C.S. mezeluri şl dulciuri fiind se fac vinovaţi do nere tati întreprinderii de mo
:axime între tate, dacă unitatea la care cunoscute în legislaţie, ele Alimentara Hunedoara răs separate de sala de auto gula semnalată, au fost
1 grade. (Mo sancţionaţi disciplina: rărit si oanificatie Deva.
de serviciu ati lucrat confirmă în scris avînd caracterul unor do- punde : „intrucît unitatea servire, a fost necesar mai
iriga).