Page 45 - Drumul_socialismului_1987_02
P. 45
Dezvoltarea României anul 1986
I (Ir* Dinamica retribuţiei medii Dinamica veniturilor ţărănimii
nominale a personalului muncitor pe o persoană activă
@
SOCIALISMUL
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. =yo jjî_
SI AL C O AI SI LI U LUI P O P U L A R J U D E Ţ E A N
4985 1986 1985 1986
Anul XXXIX, nr. 9 095 VINERI, 13 FEBRUARIE 1987 4 pagini - 50 bani
ÎN SPIRITUL EXIGENŢELOR FORMULATE DE TOVARĂŞUL NICOLAS CEAUŞESCU
Reducerea cheltuielilor de producţie -
obiectiv esenţial pentru colectivul I.M.C. Deva
Cu o depăşire la pro locuirii unor sortimente şul este mai bun, iar chel
ducţia marfă de peste 20 de materiale — prevăzute tuielile de transport sînt
milioane lei, cu un plus în -planul de fabricaţie — minime. La secţia BCA,
de 2,99 la sută la produc cu uncie materii prime şi unor greutăţi asemănătoa
îndatorire primordială a fiecărui tivitatea muncii, cu 4,5 materiale mai scumpe. Şi re li s-a adăugat în 1986
km de tuburi PREMO rea acum, după prima lună o lipsă acută de vagoane
om al muncii, a fiecărui cetăţean lizaţi suplimentar, cu un din 1987, se constată că pentru transportul produ
încă nu avem uncie sor-
selor la beneficiari. Apoi
spor de peste 12 000 mc
B.C.A. — rezultate înscri cheltuielile materiale au
se în bilanţul anului 1986 fost depăşite şi datorită
faptului că în procesul de
Kilowaţii — numai —, producătorii de mate Adunârile generale fabricaţie s-a folosit nisip
riale de construcţii din
ale oamenilor
I.M.C.
Deva
au
cadrul
motive temeinice să se muncii — expresie cu preţ dublu faţă de cel
prevăzut. „Pentru 1987 —
în folosul producţiei! mîndrească. în acelaşi şi autoconducerii arăta ing. Gheorghe Flo-
a democraţiei
timp, aşa cum a rezultat
rian, şeful secţiei B.C.A.
şi din lucrările recentei revoluţionare — vom avea greutăţi cu
adunări generale a repre executarea unor reparaţii
Sin tem la dispeceratul care vorbim, că sînt pe becurile ard numai acolo
energetic al întreprinderi deplin conştienţi de faptul unde este strict necesar zentanţilor oamenilor mun curente, întrucît s-au pre
chimice Orăştie. Discutăm că fiecare kilowatt tre pentru evitarea accidente cii, trebuie făcută o ana turi de oţel beton nece văzut sume mai mici de-
cu Nicolae Bîldea, dispe buie să capete o destina lor de muncă • Contorul liză cu maximă exigenţă sare producţiei. Trebuie cît cele reale. De exemplu,
cerul de serviciu. ţie precisă. — numai ş> este citit la intrarea şi la a indicatorilor nerealizaţi îmbunătăţit sistemul de numai schimbarea blinda
— Este ora 10. Vă ru numai în folosul produc ieşirea din Schimb o Ma în anul trecut, aşa cum aprovizionare". în aceeaşi jelor la mori costă circa
găm să ne spuneţi dacă ţiei. şinile de injecţie care au fost sarcinile fizice la ordine de idei, maistrul 4 milioane lei, însă prin
vă încadraţi în cota de Secţia a Il-a mase prezentau pierderi în re vată minerală sau preve Silviu Angliei, şeful ate plan Srau prevăzut fon
energie repartizată pe u- plastice-ambalaje. Practic, ţelele de aer comprimat derile de plan la cheltu lierului di'alit, s-a referit duri pe jumătate. Foru
nitate şi cum respectă cel mai mare consumator au fost dotate cu robi ielile totale şi materiale la „necesitatea aprovizio rile competente trebuie să
secţiile de producţie pu al întreprinderii. Şeful de nete noi • La sfîrşitul Aceste neîmpliniri, deşi nării cu rumeguş (ca ma facă o fundamentare co
terile de funcţionare apro schimbului, şefii dc echi puţine la număr, au con terie -primă) dc mai bună rectă a sarcinilor".
bate pe palierul 7—12 ? pă, maiştrii şi cadrele tch- stituit „ţinta nr. 1" în cri- calitate şi mai de aproa Vorbitorul a făcut şi o
— Ne încadrăm în con l.M. Orăştie nico-inginereşti analizea ticile formulate dc cei ca pe I". propunere demnă de re
sumurile stabilite» Func ză modul de încadrare în re au luat cuvintul în a- Despre ce este' vorba ? ţinut: centrala, ca for tu
ţionăm cu o putere de cota de energie reparti dunarea generală. Astfel, în loc să fie adus tocmai telar, să organizeze în
3 520 kWh şi avem apro echipă Alfred Szegcdy, zată, stabilesc măsuri pen- ing. Vaier Munteanu, şe de la Bîrzava, rumeguşul mod optim dotarea cu u-
bare pentru 4100. Toate responsabilul energetic al ful 'secţiei prefabricate, a- necesar pentru r.M.C. De nclc maşini, utilaje sau
secţiile realizează consu secţiei, a precizat: LIVIU BRAICA răta: „Anul trecut, costu va să fie repartizat de la MARIN NEGOIŢA
muri diminuate, de regu — în baza programului rile de producţie au fost unităţile de profil din O-
lă sub limitele prevăzute. depăşite şi din cauza în răştie. Avantaje: rumegu (Continuare în pag. a 2-a)
de măsuri întocmit la ni
— Dar se mai întîmplă vel de întreprindere ne-am (Continuare în pag. a 3-a)
şi să nu se încadreze ? străduit să asigurăm, pe
i
— în acest an n-am întreaga perioadă de iar maţii l-a ocupai magazinul a Prevederile programului de
avut asemenea cazuri. Se nă, condiţii optime de nr. 81 „Diana“, condus de
acţionează cu răspundere funcţionare a secţiei noas tînâra Eugenia Mocuţ. l’e I
şi seriozitate în secţii, la tre, să reducem consu locurile 2 şi 3 s-au situat a dezvoltare a pomi culturii-realizate
magazinele nr. 52 şl 17, .
toate locurile de muncă, mul energetic fără a a- conduse de Eleno Cîrstonlu I
pentru utilizarea eficien fecta producţia sortimen ţg PREZENTARE DE CAR- şi, respectiv, Elena Spana- |_
tă a energiei electrice şi tală. Astfel am înţeles a- • TE. Ea Orăştloara de Sus, che. în totalitate în fiecare unitate!
La Individual, primele trei ®
evitarea oricărei risipe de pelurile frecvente adresa | în prezenta autorului, a £ost locuri au fost ocupate în |
recenzat romanul Istoric
Prin programul judeţean
kilowaţi. te prin intermediul presei, • „Sceptrul lui Decebal“ de ordine de : Dorica Papuc _ de dezvoltare a pomicultu- A.E.S.C.H. Deva, C.A.P.
(unitatea nr. 80), Viorica
| Gllgor Haşa. O manifestare
însoţiţi de inginerul televiziunii şi radioului, _ emoflonantă desfăşurată în Brustur (unitatea 9) şl Ele- | rii, sarcini deosebite re Pui şi Nădăştie, unde este
Doru I. Braia, şeful bi nouă, în calitate de oa • preajma cetăţilor dacice din na Moldovan (unitatea 91). ţ vin în acest cincinal ma prevăzut să se execute
plantări pe 150 ha încă în
roului mecano-energetic- meni ai muncii, dar şi de | Munţii Orăştlei. ES SPECTACOL PENTRU .
automatizare şi subingine- cetăţeni, şi am căutat so • O întîlniro cu acelaşi FRUNTAŞI. La Casa de cui- 1 jorităţii unităţilor agrico această primăvară), tre
rul Marin Deimondo, res luţii de gospodărire a e- I scriitor a avut loc Ia Sta- tură din Haţeg a avut loc • le cooperatiste şi de stat. buie să se procure din
ţlunoa de cercetare şl pro-
spectacolul „Laudă omului, ,
ponsabilul energetic al nergiei. • Pe întreaga ^ ducţle pomicolă Geoagiu in cinstire muncii“ dedicat 1 Astfel, actualul patrimo timp materialul săditor —
întreprinderii, am fost perioadă de iarnă s-au cadrul căreia redactorul E- fruntaşilor în producţie din • niu pomicol al judeţului care este, de altfel, asigu
diturll „Eminoscu“ din Bu-
unităţile economice ale o- j
prin cîteva secţii. mari scos din funcţiune perde • I curoştl, Bogdan Băduloscu, raşulul. Au evoluat forma- nostru — 5 406 ha planta rat în întregime la Staţiu
consumatoare de energie lele de aer caid. Lunar se , a prezentat „Cartea Mure- ţii muzicale promovate în • te cu pomi fructiferi, din nea de cercetare şi pro
electrică. Se poate spune economisesc pe această > şului“. etapa judeţeană a Festlvalu- | care '4 340 ha sînt pe rod ducţie pomicolă Geoagiu
că aici, la „Chimica", oa cale 18 MWh. • în timp • ■ TNTILNIRE CU SCRII- lui naţional „ C i n U r c a — trebuie să se dezvolte —, să transporte întreaga
TOM. Ea Berlu a avut loc
menii au înţeles necesita ce matriţele sînt schim | o interesantă întîlniro a pu- României". Spectacolul a * în continuare. De aceea, cantitate de îngrăşăminte
fost organizat de consiliul |
tea gospodăririi chibzuite bate, maşinile de injecţie • Micului cu Dumitru Hurubă, orăşenesc al sindicatelor şi g în toate unităţile care de organice pe terenurile des
ţin livezi sau suprafeţe
a preţioasei resurse despre sînt oprite • In secţie, | Dorina Brânduşa şl Ioan casa do cultură. plantate cu pomi fructi tinate viitoarelor livezi, să
.
organizeze echipele de lu
Vaslu. Cu acest prilej au
■I SEARA LITERARA. La *
• fost prezentate scrierile lor Biblioteca din Hărău a avut ® feri este necesar să se ac crători pentru executarea
• aflate în volumele „Călăto- loc seara literară organizată |
_ rle spro Izvoare“ şl „Debut sub genericul „Indepo-adcn- . ţioneze în aceste zile cu pichetajului şi săparea
• *86“. cea mai mare răspundere gropilor, în aşa fel îneît
ţa naţională — ideal milenar *
I ■ CEI MAI HARNICE al' poporului român“. In • pentru realizarea lucrări acestea să treacă la lucru
• Dosomnindu-şl fruntaşii în continuare au fost prezon- i lor menite să ducă la creş imediat ce vremea o per
. întrecere pe anul trecut, tale recitalul de versuri pa
1 adunarea generală a oame- triotice „Te slăvim, patrie • terea patrimoniului pomi mite. Dacă la A.E.S.C.H.
• nilor muncii do Ia I.A.S. socialistă“ şi o expoziţie "de i col, la sporirea producţii Deva şi C.A.P. Pui au fost
■ Ilateg a adus laude lucră carto soclal-pollllcă. lor de fructe. transportate în viitoarele
torilor Margbit Păştllă, în- ® EXTINDERE. La Sec- '
• grijltoaro de animale la torul forestier Bara al • Este vorba în primul plantaţii cantităţi mari de
| ferma din Sălaş, Ştefan I.F.E.T. s-a construit un , rînd de lucrările pregăti gunoi de grajd, la cele
Cita, mecanizator la ferma punct de prelndustrializa- 1 toare pentru înfiinţarea lalte unităţi nu s-a între
• Chltid, şl Teodor Lăcătuş, re. Astfel, prin valorificarea •
| îngrijitor de animalo la for- superioară a lemnului, nu- i de noi livezi. In acest an, prins nimic în această
ma Călan, cărora II s-au mal la acest punct se pre de pildă, este prevăzut să direcţie.
• acordat şl stimulentele ma- conizează a se ajunge la o • se planteze cu pomi fruc înlocuirea golurilor din
| teriale cuvenite. producţie marfă lunară de | livezi este o altă lucrare
• E3 FRUNTAŞI ÎN CREŞ- aproximativ 800 000 Iei. tiferi 150 ha (la S.C.P.P. importantă care urmează
Geoagiu — 85 ha şi la
| TEREA ANIMALELOR. In ®î DIALOG PE ACEEAŞI *
comuna Răchltova sînt nu- SCENA. Formaţiile artistice I C.A.P. Bîrsău — 65 ha). a fi executată în această
• mero.şl gospodari harnici şi din satele Curechlu şl Bu- ţ Dar la această suprafaţă primăvară. Făcînd preci
| pricepuţi, care se ocupă cureşcl s-au întîlnlt, dumi zarea că există asigurat
cu dragoste do creşterea nică, într-un apreciat „Dla- ' se mai adaugă încă apro
• animalelor. Intre el se a- log pe aceeaşi scenă“. L-au • ximativ 250 ha rămase, materialul săditor pentru
| flă Gheorghe Petriş, Petru realizat cu expresivitatea . datorită unor cauze mai completarea a 11 000 go
Popa, Gheorghe Berlea, Ma- artei formaţiile de dansuri ' luri, este necesar ca uni
" rloara Paveionl, Aurel Pe- populare mixte, grunurlle • mult sau mai puţin obiec
1 trosc. Ion Vlălconl, Moise vocale, căluşerll (douh ge- , tive, neplantate din anul tăţile interesate (C.A.P.
a Drăgan, Ion Vlălconl Bir- neraţil), taraful şl soliştii 1 trecut la C.A.P. Nădăştie, Ohaba, Burjuc, Densuş,
tar, Mtron Petriş şi alţii, Elena \Uacl, Dorin Ivlnlş, • Cigmău, pui şi l A.E.S.C.H.
I care au in gospodării cîte Eleonora Vlad şi Llliana i a Unirea, Răduleşti ş.a.) să
| 5—9 bovine sau 30—80 ovine, Bexa. 1 Deva. Deci, în a.nul 1987 Ing. IOAN BARBU,
porci şl păsuri. 9 unităţile amintite au sar şef sector
Termocentraia Paroşenl. Laborantele Iozefina Stoienescu, . ea I.C.S.M.I. HUNEDOARA cina să-şi înfiinţeze noi coordonare horticolă
Elena Ştarcz şl Blanca Bota, prin analize speciale Ia pro 1 şi-a desemnat cîştigătorll livezi. Pentru ca planta al S.C.P.P. Geoagiu
bele de ape, urmăresc asigurarea calităţii corespunzătoare • în întrecerea socialistă pe rea pomilor fructiferi să
a apei din cazane. Foto NICOLAE GHEORGHIU . anul 198G. Locul I pe for- se finalizeze in perioada
optimă (îndeosebi la (Continuare în pag. a 3-a)
