Page 46 - Drumul_socialismului_1987_02

Pag. DRUMUL SOCIALISMULUI NR

Adunările generale ale oamenilor muncii-expresie a democraţiei şi autoconducerii revoluţionare

Tele
în ansamblul său, adu­ siderurgîşlilor din Călan
Eforturi susţinute zentanţilor oamenilor mun­ Unanimă angajare pentru de a se înscrie fermi pe 20,0IÍ Telej u
narea generală a repre­
drumul redresării grabni­
20. A Viata
cii din Combinatul side­ ce a producţiei. „Răspun­ 20,35 Iarnă
pentru autodepăşire rurgic „Victoria" Călan recuperarea restanţelor sul concret pe care tre­ şl mu;
Emisii
s-a caracterizat printr-un
buie să-l dăm vibrantelor
pronunţat spirit critic şi chemări cuprinse în ma­ 20.50 Cadrai
lor)
In cadrul larg democra­ lui de utilizare a fondu­ autocritic în care a fost gistrala cuvîntare a secre­ 21,05 Serial
tic pe care î'1 constituie lui de timp, pentru spo­ analizată activitatea de şi îndeplinirea ritmică tarului general al parti­ k lor).
adunarea generală a re­ rirea calităţii produselor producţie desfăşurată pe dului, tovarăşul Nicolac naturii
prezentanţilor oamenilor realizate. parcursul anului trecut. Ceauşescu, rostită la re­ 21,30 Uni vei
Răspui
muncii, constructorii de Notabil în contextul re­ Atît darea de seamă pe a sarcinilor de producţie centa şedinţă lărgită a Co­ 21.50 Telej u
maşini din întreprinderea levării bunelor rezultate bază de bilanţ, cît mai a- mitetului Politic Executiv 22,00 închid
mecanică Orăştie au ana­ obţinute apare faptul că, les participanţii la dez­ miletul judeţean de partid, nalate şi depăşirea consu­ al C.C. al P.C.R., îl con­ inului.
lizat modul în care s-a ac­ în cuvântul lor, toţi parti­ bateri au insistat în mod de ministerul de resort şi mului de cocs nu pot fi stituie realizarea exempla­
ţionat în anul 1986 pen­ cipanţii la dezbateri au deosebit asupra greutăţi­ Centrala industrială side­ puse pe seama niciunei ră a sarcinilor de plan pc
tru realizarea sarcinilor insistat în mod deosebit lor şi neajunsurilor care rurgică Hunedoara. cauze obiective. Stilul de anul 1987 — arăta ing. Io-
de producţie, au stabilit pe evidenţierea rezervelor au grevat obţinerea unor .Ea cauzele care au ge­ muncă al conducerii uzi­ sif Iacob, directorul C.S.V. «AŞ
măsurile tchnico-organi- ce se cer mai bine puse rezultate pe măsura efor­ nerat serioasele minusuri nei şi comitetului nostru Călan. Putem să îndepli­
zatorice care să ducă la în valoare, în cursul a- turilor materiale conside­ ale planului 1986 s-au re­ de partid s-a dovedit a fi, nim planul de producţie,
îndeplinirea exemplară a cestui an, mai cu seamă rabile făcute do partidul ferit toţi cei înscrişi In , în unele cazuri, defecţuos. dacă vom pune în valoa­
prevederilor din pianul în ceea ce priveşte indi­ şi statul nostru pentru cuvînt în cadrul adunării, Am făcut concesii faţă de re toate rezervele de po­ BUCURE?;
dioprogram
pe acest al doilea an al catorul „investiţii", singu­ dezvoltarea combinatului făcîncl totodată şi propu­ anumite abateri de la dis­ tenţial uman şi tehnic e- 0,15 Sfatul>i
cincinalului 1986—1990. rul la care s-au consem­ din Călan. neri pentru redresarea ciplina muncii şi de la xistente în combinatul La ordinea
Darea de seamă, prezen­ nat minusuri in 1986. S-a Comparînd rezultatele producţiei în acest al doi­ tehnologia de lucru, aspec­ nostru. Trebuie să acor­ cultură; 7,0(
7,30 Azi, în
tată de Radu Trufaş, pre­ subliniat că noile obiec­ obţinute în anul 1986 cu lea an al celui de al 8-lea te negative pe care sîn- dăm mai multă atenţie vista prese
şedintele consiliului 'oa­ tive aflate în construcţie cele înregistrate la finele cincinal. „Nefuncţionarea tem ferm hotărâţi să le e- respectării tehnologiilor de rul melodii
menilor muncii, a eviden­ — respectiv turnătoria de ultimului an al cincinalu­ corespunzătoare a instala­ li,minăm cu desăvârşire în lucru, economisirii ener­ letin de şt
pundem ;
ţiat faptul că, urmare a fontă, turnătoria de oţel, lui trecut — se sublinia ţiei de desprăfuire, desele cel mai scurt timp". giei electrice şi combusti­ 10.00 Bulct
eforturilor asidue depuse centrala termică şi ali­ în darea de seamă, colec­ defecţiuni la principalele în această manieră — bilului, utilizării eficiente 10.05 Un ui
de colectivele unităţii, în mentarea cu apă — impun tivul de oameni ai muncii utilaje şi neritmicitatea în cu responsabilitate şi au­ a gîndirii novatoare, ex­ ghiozdan; l J
concentrarea mai puterni­ tinderii mecanizării şi au­ nlc tricolor
anul trecut s-au obţinut că a forţelor în scopul e- din C.S.V. Colan raportea­ aprovizionarea cu cocs au toexigenţă — au partici­ tomatizării proceselor dc tuşeşti; 10,1
importante depăşiri la 1 ¡minării restanţelor acu­ ză creşteri însemnate la dus la înregistrarea unor pat la dezbateri loan Be- producţie. în combinat 11.00 Bule
11.05 Romă
principalii indicatori de mulate şi scurtării terme­ producţia de fontă cenu­ serioase restanţe la pro­ raru, Cornel Ştef, Ion dispunem de forţele ca­ că; 11,30 C
pro lucţie. Tabloul acestor nelor do punere în func­ şie (cu 73 377 tone, aglo­ ducţia dc fontă — remar­ Gheorghc, Trifan Candin, pabile să asigure în 1987 muzică uş<
rea izări este deosebit de merat (151 820 tone), cocs ca ing. Nicolac Vonica, Eugen Muzsik, Dragomir saltul calitativ atît de aş­ tocle Popa;
sug stiv pentru ilustrarea ţiune. Ample referiri au fluidizat (4005 tone), cocs directorul Uzinei nr. 2. , Balintoni, Gheorghc Naom, teptat. Să ne angajăm cu de ştiri; 1
moara foit
preocupărilor susţinute ale făcut vorbitorii şi la nece­ metalurgic (17 629 tone) şi Trebuie să recunoaştem leremia Beldeanu, alţi re­ Formaţii i
sitatea creşterii continue prezentanţi ai celor ce mai multă responsabilita­ De fa l Ia
oamenilor muncii de ta a calităţii produselor, la piese turnate clin fontă deschis că noi, cei ce mun­ te la lucru, să demonstrăm premieră ir
..Mecanica" Orăştie,' pen­ nevoia unei mai bune a- (7 819 tone). Totuşi, aces­ cim în secţiile nr. 1 şi nr. muncesc în secţiile şi u- că şi noi, toţi oamenii Opereta t,i
tru autodepăşire. Astfel, provizionări tehnico-mate- te creşteri nu reflectă în 2 furnale, purtăm întrea­ zincle combinatului. Bo­ muncii din combinat, pu­ Locwe (sel
în 1986 ei au înregistrat rialc a tuturor sectoarelor totalitate eforturile depuse ga vină pentru această gatul program dc masuri tem să ne înscriem în rîn- Carte frum
cui te-a sc
adoptat, la care so adaugă
următoarele rezultate : / de producţie. dc consiliul oamenilor stare de fapt total neco­ propunerile formulate de dul colectivelor cu rezul­ diojurnal;,
comitetul
muncii şi
respunzătoare. Reparaţiile
de
•' producţia globală — Adunarea generală a re­ partid din combinat, nu dc. slabă calitate, lipsa de majoritatea celor înscrişi tate bune din economia tate; 10,25 <
107,8 la sută ; prezentanţilor oamenilor slut pe măsura sprijinului promptitudine în interven­ la cuvînt, exprimă hotă- judeţului şi a ţării !". 16,10 Rec
Oancca şi
® producţia marfă — muncii dc la l.M. Orăştie acordat permanent de Co- ţiile la .defecţiunile sem­ rîrea întregului colectiv al D. MIRCESCU c 17,01
_ ylOr
101,2 la sută ; — atît prin conţinutul ciw-ior; 18,0
© producţia fizică — punctelor de la ordinea Reprezentanţii oameni­ zarea indicatorilor de plan, 18,20 Anul
101 la sută ; de zi, cit mai ales prin lor muncii dc la I.A.S. Rezultatele atestă Însemnate încadrîndu-nă î.n haremu­ naiului 8 -
rinţei Naţie
• producţia netă — cuvintele celor înscrişi la Haţeg au analizat cu exi­ rile de cheltuieli stabilite dului; 10,0'
119,7 la sută ; dezbateri — a evidenţiat genţă în adunarea gene­ pe unitatea de produs". ştiri; 19,20
cu putere o latură esen­ nat compot
• productivitatea mun­ ţială a modului în care rală de dare de seamă rezerve de creştere „Deoarece în anul trecut Iladioju rnal
cii — 100,8 Ia sută; colectivul de aici sc preo­ activitatea economico-fi- realizările fermei din Bre­ gestia dv.
Intr-o oră;
o export total — 207,9 cupă pentru mai bunul nanciară din anul trecut tea Română nu au fost poetic; 23,1
Ia sută; mors al producţiei, pen­ şi au adoptat măsuri-, a producţiei agricole mulţumitoare — spunea 23,15 Not^r
e beneficii — 110,3 la tru găsirea celor mai a- politico-eduoative şi tch- Ion Pascu — a.m tras o 23.55—21, fo
ştiri.
serie de învăţăminte, pier­
sută. dccvatc soluţii în vederea nico-organizatorice menite derile datorîndu-sc cheltu­
Realizări notabile -au creşterii nivelului canti­ să a n g a j e z e mai ferim şi rentabilităţii întreprinderii ielilor făcute pentru pro­
fost înscrise şi în înfăp­ tativ şi calitativ al pro­ colectivul acestei uni­ curarea de furaje. în ve­
tuirea sarcinilor asumate ducţiei, al întregii activi­ tăţi în î n f ă p t u i r e a derea ieşirii din impas, (]|INE
prin angajament: plusuri tăţi desfăşurate. Au fost noii revoluţii agrare, în ne pe im înregistrată pe grijii acordate asigurării pentru producţia de nu­
la producţia globală (32 făcute numeroase propu­ materializarea sarcinilor şi- unitate, au fost' suprafeţe bazei furajere — obţinîn- treţuri din acest an avem
milioane lei), marfă (3,3 neri în acest sens, care au orientărilor date de secre­ de pe care s-au recoltat du-se peste ■ 5 000 unităţi cultivate cu trifoliene 140
milioane lei), netă (41,8 îmbogăţit substanţial pro­ tarul general al partidu­ cîte 35—40 tone tuberculi nutritive la ha, selecţiei şi ha, am desţelenit 35 de DEVA: 1
milioane lei), marfă vân­ gramul de măsuri adop­ lui, tovarăşul Nicolac ia ha, ceea ce pune în e- ameliorării efectivului, cât ha pajişti slab productive cina (Patr
dută şi încasată (2,59 mi­ tat în adunare. Exprima­ Ceauşescu, privind spori­ videnţă necesitatea apli­ .şi reproducţiei, unde la pe care le vom însămânţa — seriile
lioane lei). De asemenea, rea unanimei hotărâri de rea producţiei şi a efi­ cării cu rigurozitate a specia bovine s-au depă­ cu nutreţuri şi avom fer­ hunedoa:
seriile I-Ii
î-au obţinut suplimentar a acţiona cu dăruire şi cienţei fiecărei întreprin­ tehnologiilor înaintate. A- şit prevederile planului tilizate peste 180 ha cu A): capi
) '} milioane lei prin redu- înaltă responsabilitate pen­ deri agricole de stat. Da­ semenea diferenţe au exis­ cu 44 de viţei, producţia îngrăşăminte organice şi (Modern -
< ;rea costurilor de pro- tru transpunerea în prac­ rea de seamă prezentată tat şi. la celelalte culturi, de lapte a /ost depăşită chimice". „Prin folosirea tren din <
căra);
Pir
i ucţic, 879 000 lei la pie­ tică a tuturor prevederi­ de direcforu.1 unităţii, ing. relevîndu-se că în obţine­ cu 2 la suta. Şi pentru cu randament ridicat a tic * In:
se de schimb şi 535 000 lei lor acestui program ilus­ Gheorghe Răileanu, care rea de recolte record sînt acest an sînt create con­ pământului, a bazei tehni- ' a!) ;
(
la recondiţionări, la care trează fidel dorinţa fier­ a avut un pronunţat ton hotărâtoare preocuparea diţii să depăşim producţia co-materiale şi a forţei de r .rto rc
mântui
se adaugă importantele e- binte a întregului colectiv critic şi autocritic, a o- specialiştilor şi mecaniza­ medie de 3 500 1 lapte pe muncă şi ferma din Chi- B.D. in al
conomii realizate la con­ de la „Mecanica" Orăştie rientat şi dezbaterile spre torilor pentru a efectua cap de vacă, în luna ia­ tid — aprecia Dorin I-Ier- brie); . Art
sumurile de metal şi e- de a se autodepăşi, dc a relevarea cauzelor cc au în condiţii de calitate ire­ nuarie avînd realizaţi cîte bei — îşi va îmbunătăţi ardelenii
nergie electrică. răspunde prin fapte dem­ influenţat negativ soarta proşabilă toate lucrările 286 1 de la fiecare vacă". radical activitatea în an.ul PENI: T,l<
rul);
VUI
Bilanţul anului 1986 a ne de muncă orientărilor, din tehnologie, cu accent „Asigurarea furajelor 1987. în acest scop apli­ amintiriloi
scos în evidenţă şi alte indicaţiilor şi cerinţelor producţiei şi spre găsirea pc fertilizare, folosirea de este factorul hotărâtor în căm în cîmp întreaga can­ (Uuceafurt
de soluţii în vederea creş­
aspecte pozitive din acti­ formulate de secretarul seminţe cu potenţial bio­ realizarea sarcinilor de titate de îngrăşăminte or­ uataiia di
nerul): A:
vitatea constructorilor de general al partidului, to­ terii producţiei la fiecare logic ridicat, respectarea plan în zootehnic — afir­ ganice, iar pe mai mult rele preir
maşini din Orăştie, pe ca­ varăşul Nicolac Ccauşcscu, cultură şi în sectorul zoo­ densităţilor stabilite. ma Puiu Badea. Dacă în de 100 ha realizăm lucrări resc): ui
re le-au subliniat cu jus­ în cuvintarca rostită la tehnie, a rentabilităţii fie­ O atenţie deosebită s-a anul trecut am realizat de scarifioare, nivelare şi băieţi şi
(Retezai);
tificată mîndrie numeroşii şedinţa lărgită a Comite­ cărui produs şi a activi­ acordat problemelor zoo­ 5 600 unităţi nutritive la de corectare â acidităţii tismentui
participanţi la dezbateri, tului Politic Executiv al tăţii de ansamblu a în­ tehniei, sector ce deţine o ha, măsurile luate pentru solului". (Steaua i
între care îi amintim pe C.C. al P.C.R. din 30 ia­ treprinderii. pondere de 60 la sută în 1987 ne dau certitudinea în acelaşi spirit anga- TIE : Căi
— 6crlilc
loan Codea, -Silviu Bora, nuarie a.c., avînd deplina Diferenţele de producţie ansamblul producţiei uni­ că, întrucît avem fertili­ jant au vorbit şi alţi lu­ Ora ze
Traian Mihuţ, loan Mun- încredere că în acest fel de la o fermă la alta şi tăţii. Că se puteau obţi­ zate toate suprafeţele des­ crători — Mihai BuLarda, GEOAGITJ
teanu, loan Şamu, Alexan­ îşi vor spori contribuţia chiar în cadrul aceleiaşi ne rezultate superioare în tinate producerii nutreţu- Ştefan Gliioancă, Alexan­ multă dn
dru Muntcanu, Lazăr Oc- la realizarea de către toţi ferme, de la o tarla la privinţa creşterii efective­ lor, vom ajunge la 6 500—■ dru Ardeleanu, Axente cultură);
necare (l
nean, Ovidiu Marian, oamenii muncii din ţara alta, reprezintă cel mai lor şi producţiei, precum 7 000 U.N./ha. Aceasta este Cristea, Rodica Murg — Pilot de
loan Barna. Ei au relevat noastră a măreţelor obiec­ convingător argument a- şi reducerii cheltuielilor o garanţie a îndeplinirii fiecare relevînd ce măsuri CAI, AN:
pe larg preocupările co­ tive prefigurate strălucit supra însemnatelor rezer­ pe unitatea de produs, o sarcinilor de creştere a e- -s-au întreprins -şi cum se dragoste
tură); SI
lectivelor din secţiile şi dc istoricele documente ale ve ce trebuie să fie mai demonstrează rezultatele fectivelor, producţiei şi va acţiona în continuare re şi dr
atelierele întreprinderii celui de al XlIJ-lea Con­ bine puse în valoare în dobîndiite de fermele diin rentabilităţii în sectorul pentru a valorifica efi­ seriile I
' pentru asimilarea în fa­ gres al partidului. acest an. Spre exemplu, Sălaş şi Rîu Alb. „La fer­ zootehnic". „Pornind ,de cient întreg potenţialul II,IA: Ti
trîneţo l
bricaţie a noi produse, la cultura cartofilor, faţă ma din Sălaş — spunea la neajunsurile ce s-au productiv al fermelor şi LARI:
pentru creşterea indice­ MIRCEA DIACONU de media dc peste 22 to- Liviu Bardan — datorită manifestat în asigurarea al întreprinderii. Aplica­ (Minerul:
furajelor, ne-am propus rea măsurilor adoptate de
(Urmare din pag. 1) sociale ca: transportul sporirea ponderii legumi­ adunarea generală, care în
Reducerea cheltuielilor oamenilor la locul de noaselor în structura ba­ esenţă vizează utilizarea
materiale specifice tuturor muncă, sporirea număru­ zei furajere la cel puţin raţională a pământului, a VE
-
secţiilor B.C.A. din ţară. lui de apartamente repar­ 60—70 la sută, concomi­ fondurilor materiale şi bă­
neşti, precum şi a forţei
în acest mod şi costurile buie luate urgent măsuri pere aparţinînd industriei tizate întreprinderii etc. tent cu extinderea cultu­ de muncă, cît şi reducerea
optimizarea
metalurgice,
de producţie vor fi mic­ pentru repararea lor, co­ S-.a conturat puternic ho­ rilor duble — relata loan consumurilor energetice şi Pentru
şorate. Lipsa unor mate­ lectivul nostru fiind hotă- transportului la benefi­ tărârea întregului colectiv Ilea. La ferma din Băţă- a cheltuielilor se consti­ 11 caldă
ciari a produselor 'finite
riale (de exemplu, soluţie rît ca şi în acest an să de muncă de la IJVI.C. De­ lari am desţelenit din tuie într-un concret şi mo­ rlabil, t
pentru ungerea tiparelor, realizeze suplimentar pla­ prin revederea repartiţii­ va de a acţiona şi în 1987 toamnă 30 de ha păşune bilizator program de ac­ Izolat sl
ploi
sîrmă pentru bobinaj etc.) nului peste 4 km de tu­ lor elaborate. eu fermitate pentru a-.şi slab productivă, unde voim parte a
în cantităţile necesare va buri, aşa cum a reuşit în Strungarul Gheorghe menţine întreprinderea în cultiva furaje, iar pe alte ţiune pentru toţi lucrăto­ tul va f
influenţa şi producţia de primul an al cincinalului Păun, de la atelierul me­ care munceşte între uni­ 50 de ha pajişti s-au fă­ rii de la I.A.S. Haţeg, uni­ sectorul
actual". canic, ing. Sabin Mîndruţ cut lucrări de îngrijire, tate. cu mari şi reale po­ unele ii
tuburi „PREMO" — a fost (şeful secţiei panouri tăţile harnice şi fruntaşe sibilităţi de a-şi amplifi­ cu vite:
de părere maistrul Gheor­ Probleme deosebit de pe ţară. Aşa cum îi stă ce vor fi completate cu ca aportul la asigurarea km/oră
minime
ghe Bogdan, şeful acestei interesante şi utile pentru mari), Petru Jurj, secre­ bine unei unităţi oare a fertilizări. în acest mod fondului de - stat cu pro­ intre p
secţii. „în prezent — spu­ producţie a ridicat în cu­ tarul comitetului U.T.C., adresat chemarea la între­ consider .că vom acoperi duse agroali montare, la iar coli
nea vorbitorul —, din cau­ vîntul său ing. Ştefan Şo- Constantin Tameş, şeful cere pe 1987. către toate din producţie proprie ne­ înfăptuirea cerinţelor noii plus 7
teoroloj
za motoarelor electrice de­ varschi, directorul comer­ biroului aprovizionare şi întreprinderile clin indus­ cesarul de nutreţuri. că revoluţii agrare. Dănuţ).
fecte, nu funcţionează cial al întreprinderii: a- alţi vorbitori s-au oprit tria cimentului şi materia­ astfel vom asigura o fu­
două electropalano. Tre- provizionarea cu uncie re­ şi asupra unor probleme lelor de construcţie rajare echilibrată şi reali­ NICOLAE TÎRCOB