Page 47 - Drumul_socialismului_1987_02
P. 47
9 095 • VINERI, 13 FEBRUARIE 1987 Fag. 3
UN NEDEZMINŢIT SUFLU AL VALORII COMPETIŢIEI ţilc locale de cale fera
tă; concursul „Cine ştie,
cîşligă" pe tema: „Eroi
riZIUNE Peste 70 de formaţii ar nuta vestimentară s-au în tor aşezări să fie reve Dobra. în satele comunei cele lupte ale ceferiştilor
tistice -şi interpret indi cadrat în nota compctiţio- latoare în actuala ediţie. Dobra, folclorul, care din- şi petroliştilor din fe
5
viduali din opt comune nală! Dar „din cîţi au In nota obişnuită a pre totdeauna a contribuit la • Săptămâni cultural- bruarie ’33, lupte eu a-
s-iau întâlnit în întreceri fost aseară, au rămas zenţei merituoase au evo educaţia estetică şi patrio educativă „Glasul roţilor dînci rezonanţe în con
iul le etapei pe C.U.A.S.C. doar...". luat dubaşii din ALma.ş tică a oamenilor de aici, de tren". Clubul ceferiş
conoimft . Ilia, competiţie organiza Comuna Ilia a ţinut să Sălişte, cei din Godineşti a fost readus, în nota cu temporaneitate".
omânea&cft. tilor din Simeria organi
te de versuri tă în două centre — Ilia fie gazdă şi ca prezenţă şi Pojoga, grupurile voca noscută, de dubaşii din zează în • această perioa a Masă rotundă. Re
L'U şi Dobra. scenică. Cu 12 puncte în le din Zam şi Aknaş Să Stînceşti-Ohaba-Răduleşti dă o suită de acţiuni in
cent, la T.A.G.C.M. —
ni o ml iul (co- Consiliul comunal de e~ scrise în competiţie, mul lişte, solistul Trandafir şi Lăpuşnic, de lăudabi cluse tradiţionalei Săp- secţia A.S.I.M. Deva —
iliinţiXic (co- ducaţie politică şi cultură te dintre ele cu competen Socolan. Au fost revela lul grup vocal din Stîn- tămîni cultural-educative a avut loc masa rotundă
,Din tainele socialistă Ilia a oferit, prin- ţă .şi grijă pregătite — e toare cîteva secvenţe clirj ceşti-Ohaba (instr. Aurora „Glasul roţilor de tren". pe tema „Viitorul cu o
5
. Episodul 10 tr-o temeinică pregătire, ca cazul grupului vocal al brigada artistică „Oglinda Mihoc), iar laureaţi din
ul familiei. Pot fi menţionate în a- clipă mai devreme", ma
Ieri drul ambiant necesar desfă cadrelor didact-ice (instruc faptelor" (Zam) ca şi din Pane s-au impus prin tea ccst sens expoziţia de nifestare realizată cu
tal şurării întrecerii, căminul tor Vădim Chiseev), tara piesa „Soacra cu trei nu trul nescris „Comisia de fotografii „Cinste hărni sprijinul Bibliotecii ju
•ea progra- cultural de aici fiind o ful condus de Horică Bă- rori" (Tămăşeşti). Ineditul judecată n-a avut loc" ciei", dedicată fruntaşi deţene. Cu acest prilej,
bună gazdă. Cinci comune ţălan, formaţia do muzică l-a conferit formaţia de (instr. înv. Marioara Istra- lor în producţie, realiza în faţa constructorilor
şi-au prezentat, aici, for uşoară (instr. Marius Ma- turcaşi din Godineşti cu tc). Prezenţele merituoase tă de membri ai cercu nu fost prezentate „Sur
maţiile artistice promova ris), solista vocală Dana un moment folcloric deo- ale Lăpugiului au fost du lui foto din cadrul clu se si instrumente de in
te pentru această fază de başii din Fintoag, forma bului — Ovidiu Mun formare tehnico-ştiinţifi-
întrecere. Şi fiecare a scos ţia de dansuri din Lăpu teanu, Gheorghe Tucaru, că" pe care le oferă bi
din lada cu zestre a artei giu de Sus, rapsodul popu Kaknann Strharski, Kon bliotecile şi cărţile de
populare obiecte de mare 3* lar Miron Goleşie, toţi re rad Gyulary, Csaba La- specialitate. Au fost pre
valoare (prin autenticita cunoscuţi în ediţiile pre dislau Kolumban; întâl zentate ultimele noutăţi
XII: 0,00 Hu cedente ale „Cîntării Ro
li dimineţii; tea lor) şi meşteşugite lu nirea tinerilor cu cadre editoriale apărute la
•îdicului; 0,30 crări de artă plastică (ce mâniei" iar comuna Vor de conducere din unită- „Cartea tehnică".
;llei în agri- ramică şi pictură) pe care ÎNTRECERI ARTISTICE ÎN C.U.A.S.C. ILIA ţa a făcut în această în
Radiojurnal; le-au prezentat într-o su trecere dovada unei pre
ară; 8,00 Re- e - e — o — a - o — o — a — a — — o — £
8,10 Curie- gestivii expoziţie din care gătiri responsabile, de ca ® — o —
irţ 9,00 15u- juriul a selecţionat nume Uscat, poetul popular Ioan sebit, ca şi solista din litate, pentru calitatea ar Asociaţiile de locatari, |
i; 9,05 Ras- roase piese pentru • fazele tei. Diversitate în unitate.
cultâtorilor ; Buştea, soliştii Ionel Ră- Cerbia, Ana Banciu — ale insă, se ocupă mai pu-
i de ştiri ; superioare ale întrecerii. dulescu, Virgil Lupea ş.a. cărei calităţi vocale au Iată dominanta prezenţei ţin sau deloc de acest
.vers într-un Şapte din cele 11 sate — comuna şi-a relevat cu fost puse în valoare mai Vorţei în concurs. Grupu aspect. Iată un „cimp de
,35 Sub fai- componente ale comunei rile vocale folclorice- din
Cîntece os- succes potenţialul artistic. ales prin „Balada lui Ho- acţiune" pentru presta-®
Publicitntc; Gurasada şi-au trimis solii Revelaţia a constituit-o e- ria". Atenţia acordată va Vorţa şi Visca, teatrul fol rea a o parte din obli
n; de ştiri ; artei în întrecere, facto voluţia Căminului cultural lorificării tradiţiei locale, cloric „La pădure" din ClMI’ DE ACŢIUNE
iu pitoreas- rii educaţionali locali do Visca, „Şezătoarea" din PENTRU ASOCIAŢIILE gaţiile la Legea nr. 1/
irspozitori de din Bacea prin măiestria mobilizării tuturor forţelor DE LOCATARI 1985 privind contribuţia
iră: Temis- vedind răspundere şi com cu care dubaşii şi-au sus artistice ale satelor comu Coaja, taraful din Valea in muncă.
12.00 Buletinpetenţă în organizarea ac ţinut străvechiul obicei în nei Burjuc s-au concreti Poienii, solista Jenica An- Trotuarele din Deva
î,05 Din co tualei ediţii. Caracterul ghelina au demonstrat că — şi nu numai din De
ntului ; 12,10 tr-un ritm rar întâlnit, ca zat în evoluţiile aprecia învăţătorii, profesorii, di va — sînt, acum, pe NICI O MIŞCARE
»rule; 13,00 autentic al folclorului, o- şi suita de dansuri din a- te ale grupurilor vocale LA „MIŞCARE"
; 15,00 Avan- ferit de dubaşii din Boiu eelaşi sat (formaţii instrui din Glodghileşti şi Tătă- rectorii căminelor cultura timp de iarnă şi îngheţ,
ILo-tv.; 15,15 de Sus a fost eu vigoare te de Bujorel Marcu şi răşti, ale dubaşilor din le de aici au înţeles ros alternanţe de siguranţă
mielot“ de relevat în această ediţie tul real al festivalului şi nesiguranţă pentru La rubrica de faţă a
•ţiuni); 15,30 Asincfta Mica). A făcut Glodghileşti, dansurile re apărut, în urmă cu mai
asâ, cinste atît de prezenţa merituoa notă discordantă ţinuta unite din Tisa şi Burjuc, muncii şi creaţiei şi au paşii pietonilor. Porţiu
ts; 1G,00 Ka- să a acestora, cât şi de vestimentară a formaţiilor taraf şi solişti — toate înţeles,' de asemenea, să-l nile de pe arterele prin bine de o lună, o notă
G45 rublici- „Şezătoarea ca la Boiu" onoreze cu fruntea sus. cipale unde sînt unităţi prin care se „trăgea sem
reaţii corale; de la Bretea Mureşană dovedind grijă în alegerea nalul" în staţia C.F.R.
al Mihaela (instructor Vasile Costea), (prin numeroasele costume repertoriului şi a ţinutei Excluzând unele... sur comerciale sau de servi Petroşani, pentru ca gos
Ldrian Rom- grupul vocal feminin (Căr- populare lucrate pe nai vestimentare. Şi aici valo prize (şi unele stridenţe în cii la parter îţi îngăduie
Pentr* >a- măzăneşti, Cîmpuri Sur- ţinuta vestimentară care siguranţa asfaltului cu podarii ei să creeze o
iVtett . i- lon), ca şi influenţa altor rificarea obiceiului de iar încearcă să polueze auten rat sub tălpi, în schimb, ambianţă civilizată în
Orele . . ii; duc, Gurasada), instruit zone în muzica din aceas nă „Cerbul" din Brădăţel
101 al cinci- de prof. I. Naglii, forma tă parte a locului. a fost momentul folcloric ticitatea costumului popu porţiunile pe care nu sala de aşteptare clasa I.
anul Confe- ţia de dansuri populare lar), întrecerea artistică există asemenea unităţi A trecut luna, a venit *
lale a parti- A ¡impresionat efortul inedit. pe C.U.A.S.C. Ilia a' adus sînt adevărate capcane şi Anul Nou, dar nimeni
,¡Buletin de din Cîmpuri de Sus (instr. pe care consiliile comuna ■într-o bună organizare
port — sem- Viorica Cozma), toate rea le de educaţie politică şi au evoluat, ia Căminul un nedezminţit suflu al de gheaţă. Explicaţia e n-a întreprins ceva pen-«
ional; • 20,00 lizate cu grijă pentru va cultură socialistă Zam şi valorii competiţiei, al me simplă. Consiliul popu tru a schimba decorul
21.00 Ea su- cultural Dobra, formaţiile sajului şi frumuseţii ci. lar se ocupă susţinut ca dezolant al încăperii cu«
22,00 O zi loarea tezaurului cultural Burjuc l-au făcut pentru artistice din comunele
>31,00 Moment naţional, atît în reperto ca viaţa spirituală a accs- Vorţa, Lăpugiu de Jos si LUCIA LICIU personalul unităţilor să-şi pricina, a-i da o faţă cu
iPublicitate; riu dt şi în costumaţie. facă datoria de a curăţa rată şi a dezmorţi fri
"£v muzicală; la timp zăpada şi ghea gul din ea. Chiar nici o
tMxvetin de Taraful (instr. Iulian Hai
duc), soliştii vocali şi in ţa de pe trotuar. mişcare la... Mişcare ?
strumentişti Ruxandra Po • — © — o - o — o — o
pa, Dorin Costea au do
vedit aceeaşi atenţie pen Prevederile p r o g r a m u l ui
tru conţinut şi formă în
arta populară. Comuna
’SSSBSSBBKM de dezvoltare a pomi cu li urii
Gurasada a fost prezentă
şi cu formaţia de teatru, (Urmare din pag. 1) în cele mai bune condiţii
dar surpriza a constituit-o este necesar ca în toate
i oaspete la
K Spartacus brigada artistică „Se adu şi-l procure din vreme, unităţile care au în plan
-II (Arta); ce la cunoştinţă", cu un pentru a putea efectua crearea unor plantaţii de
V.: Păcală — text bine conceput şi rea
(Modern — plantările în timpul pre arbuşti fructiferi — C.A.P.
nul Floria n lizat scenic. văzut. Romoşel, Brănişca, Sîrbi,
B); Ultimul Au mai fost şi alte... Pe lângă înfiinţarea de Nucşoara ş.a. — să se trea
Ii îmi (Fla- surprize în această fază:
ii din Pacl- noi livezi pomicole şi ex că de pe acum la identi
la comorilor comuna Brănişca. Din ce tinderea celor existente, ficarea terenurilor potrivi
>etrc/ t r le nouă sate componente programul judeţean preve te pentru astfel de cul
dos f>x 3- şi 14 colective artistice
(Pariug) ; de şi înfiinţarea unor plan turi, să se depună din
ă (7 Nolem- (declarate public !), pe sce taţii de arbuşti fructiferi timp proiectele de execu
a, dolarii şi na întrecerii a fost pre (îndeosebi zmeură şi coa ţie, în aşa fel incit plan
nirca); Lu zent doar un grup vocal tările să poată fi efectua
nii (Cultu- Păstrători al unei frumoaso tradiţii populare, dubaşii din Fintoag, conduşi de căz negru) pe încă 170 ha.
MN: Lanţul bărbătesc. E adevărat — învăţătorul Fllimon Munteanu, au oferit un moment artistic de mare sensibilitate. Pentru ca această sarcină te în perioada prevăzută.
seriile I-1I repertoriul şi mai ales ţi să se realizeze integral şi Se ştie că în această pe
;i LONEA ;
umbră (MI rioadă a anului, în toate
NTOASA: Ma- E C O N O M I S I R E A E N E R G I E I livezile trebuie să se des
j (Muncito- făşoare lucrări de între
ANI : Şapte
*; ştrengărlţă ţinere şi fertilizare menite
RAD: Aver- Kilowaţii —“ numai Gospodarii economisesc, risipitorii;.,risipesc ! să ducă la menţinerea şi
seriile I-II în ampla acţiune de e- acelaşi timp, scările blocu sporirea potenţialului pro
o); ORAŞ- adevăr pe care sîntem si ductiv al pomilor. Este
torii de aur în folosul producţiei! conomisire a energici e- rilor D 3 şi D 4 consumă guri că îl cunosc la fel de
f
-II (Patria); lectrice şi gazelor naturale 443 kWh şi, respectiv, 621 bine ca şi noi: cînd e vor vorba de aratul şi săpatul
(Flacăra): ne revin mari răspunderi între .şi în jurul pomilor,
Ml: Din prea (Urmare din pag. 1) semnat la înfăptuirea nea tuturor la locurile noas kWh. Tot o mică dife ba de energia ţării nici
sţte (Casa de bătută, zi de zi, a sarci renţă între gospodarii care o economie nu este prea fertilizarea livezilor cu în
*9PEG: Intu nii exprese trasate de tre de muncă, în casele locuiesc pe scările res mică. Este binevenită ori grăşăminte naturale, exe
ia) ; BRAZI : noastre. Este un lucru pective. cutarea tăierilor de for
emula unu ; tiu încărcarea la capaci conducerea partidului, în bine cunoscut şi în oraşul unde ! (Nicu Sbuchea, co mare şi rodire şi efectua
elaraţie de tate a instalaţiilor. direcţia economisirii e- Noi le vom reaminti un respondent).
asa de cul- nergiei electrice. între ei Haţeg, unde majoritatea rea tratamentelor fitosa-
HIA: O floa- Am reţinut cîteva'din se numără maiştrii prin covîrşitoare a cetăţenilor nitare de iarnă. Cum pînu
grădlnari — tre preocupările colecti la această dată (cu excep
(Mureşul) ; vului acestei secţii. De cipali Nicolae Voj, Petru înţeleg cum se cuvine
oţe fără bă- fapt, ■ ele sînt identice Pitoiu, . Radu Şerban, necesitatea imperioasă dc ţia asociaţiilor horticole
nina); GHE- din Sin tandrei şi Deva şi
să infernală (activitatea fiind asemă Gheorghe Munteanu, Pe a economisi sever energia a fermelor pomicole din
nătoare) cu cele ale altor tru Ivaşcu, Iuliu Boca, electrică. Dar mai sînt © Acasă şi la locurile dumneavoastră de
colective de la I. C. O- şeful de echipă Nicolae şi excepţii, adică risipitori. muncă, manifestaţi maximă cumpătare, maximă Dcnsuş, Peşteana şi Sar-
răştie, cum sînt: secţia a Baltaru, fizicianul princi Ne vom referi la un as chibzuinţă în folosirea gospodărească, economi m izegetusa) s-a acţionat
III-a mase plastice — pal Samoilă Tigu şi alţii. pect — mărunt la prima coasă a energiei electrice şi a gazelor natu în mică măsură la acest
piese auto, sculările, sec Faptul că întreprinderea vedere —, dar impor capitol, trebuie ca în fie
care unitate care deţine
ţia de oxizi de fier ş.a. chimică Orăştie a consu tant : consumul de curent rale !
mat, în perioada trecută livezi să se treacă cu toa
în plus, la ultima, trebuie electric pe casa scărilor @ Nu toleraţi nici un act de risipă a re te forţele şi întreaga răs
să arătăm că utilizează din acest an, din sistemul unor blocuri. pundere la executarea lu
i : vremea va energetic naţional o can surselor energetice !
rul va ii va- cele 10 cuptoare de uscat titate de energie electri Factura ne arată că pe crărilor de întreţinere a
orar noros. materii prime numai în ultimele trei luni, 'scara 0 Acţionaţi cu toată fermitatea pentru apli pomilor. în acest sens,
vor semnala afara orelor de vîrf de că mai mică decît cea A a blocului P 29 a con conducerile unităţilor, fac
în a doua stabilită prin repartiţie carea şi respectarea întocmai a prevederilor
rvalului. Vîn- sarcină. Iar la sculărie, sumat 274 kVVh. în ace torii responsabili de la ni
moderat din cuptoarele de tratament este, indiscutabil, meritul eaşi perioadă, pe scara B a Decretului privind măsurile de raţionalizare a velul consiliilor unice sînt
ic, prezentînd tuturor chimiştilor de consumului de energie electrică şi gaze natu chemaţi să se implice cu
îificări locale termic sînt folosite doar aici, _ care fac eforturi blocului respectiv conto
înă la 40—50 în schimburile II şi III, stăruitoare, la fel ca toţi rul a marcat consumul a rale ! s toată responsabilitatea şi
Temperaturile numai 87 kWh. O mică competenţa nentru reali
îl cuprinse în zilele de sîmbăta şi oamenii muncii din în © Contribuiţi în felul acesta la buna desfă zarea lucrărilor menite să
; şi 7 grade, duminica ale fiecărei săp- treaga ţară, pentru a-şi diferenţă... ducă la dezvoltarea pa-
rxime între tămîni. Am reţinut, de îndeplini sarcinile de încă un exemplu: pe şurare a activităţii economico-sociaie, la pros
: grade. (Me- asemenea, şi numele cî- scara blocului D G se con peritatea patriei, a fiecăruia dintre noi ! . trimoniului pomicol, la
,5
serviclu 1*. plan în condiţiile econo creşterea produc ilor de
torva membri ai comisiei misirii severe a kilowaţi sumă, în trei luni, 189 fructe în judeţul nostru.
energetice, cu aport în- lor în producţie. kWh energie electrică. în