Page 49 - Drumul_socialismului_1987_02
P. 49
în lumina Decretului privind raţionalizarea
consumului de gaze naturale şi energie electrică
: 'îndatorire primordială a fiecărui
om al muncii, a fiecărui cetăţean
V: ' «*♦ . .v •• • .••>•••. ••••••• • • ..... • •■••••
Anul XXXIX, nr. 9 097 DUMINICĂ, 15 FEBRUARIE 1957 Z2Z& pagini — 50 bani Măsuri obişnuite, generatoare de economii
Colectivul de muncă al dărească, că numai pe a- partiţia aprobată 98 la su
VIZITA BE LUCIU A TOVARĂŞULUI Fabricii de producţie in eoastlj cale ne putem des tă. Economiile sînt mici,
importante
făşura munca în condiţii
pentru
dar
dustrială şi prestări ser
vicii Brad acţionează cu optime. Prin urmare, a.m noi.
răspundere, în spiritul căutat (şi am găsit) unele Inginerul Adrian Copca,
NICOLAE CEAUSESCU LA INSTITUTUL prevederilor recentului De soluţii de reducere a con şeful biroului P.P.U.P., a
cret al Consiliului de Stat,
sumurilor energetice.
completat:
Eficienţa
—
măsurilor
ia măsuri concrete pentru
întronarea unei riguroase va. — Să ne oprim la cîte- despre care s-a vorbit este
— Ele nu sînt, cum s-ar
BE MASW AGRICOLE discipline pe întregul flux spune, deosebite. Dimpo convingătoare. Ne-om în
deplinit sarcinile de plan
de producţie, care să con
pe perioada trecută din
trivă, sînt obişnuite. Ast
ducă la folosirea- judicioa
să, cu maximă eficienţă, fel, iluminatul secţiilor de an la producţia marfă în
T o v a r ă ş,u 1 Nicolae binte patriotism, progre fasole intercalată şi mo- a fiecărui lcilowatt-oră. producţie a fost sectorizat, proporţie de 100,73 la su
Ceauşescu, secretar gene sului multilateral al pa ciulul experimental al. com Subinginerul îoan Niţă, în spaţiile mai întunecoa tă, iar pe sortimente cele
ral al Partidului Comunist triei: binei multifuncţionale mo responsabilul mecano-e- se arde din loc în loc cîto mai mari sporuri, ş-au rea
Român, preşedintele Re In cadrul unei expoziţii dulată pentru recoltarea nergetic al fabricii, sub un bec. pentru evitarea lizat la confecţii metalice,
publicii Socialisto Româ special amenajate, au fast cerealelor — porumb, floa linia : accidentelor de muncă. Dc bunuri metalice de uz cas
nia, a analizat, sâmbătă, prezentate o serie de ma rea soarelui, păi oase şi al — Conducerea unităţii asemenea, s-a stat de nic, tinichigeric. Aces
cu cadre do conducere şi şini agricole perfecţiona te culturi. - noastre şi comisia energe vorbă cu fiecare om în te depăşiri au fost ob
specialişti din domeniul te, în spiritul indicaţiilor In timpul vizitei, tova tică acordă cea mai mare parte pentru a i se atra ţinute în condiţiile înca
mecanizării agriculturii şi date de tovarăşul Nicolae răşul Nicolae Ceauşescu a importanţă utilizării ener ge atenţia să folosească la drării în cota de energie
construcţiei de maşini sta Ceauşescu, astfel ca agri apreciat că au fost obţi giei electrice, în aşa- fel capacitate instalaţia sau electrică, chiar ou unele
diul îndeplinirii sarcinilor cultura ţării să dispună de nute unele rezultate bune îneît să- se asigure o des maşina pe care lucrează, mici economii. Tată şi cî-
privind realizarea unor utilaje şi agregate de mare în conceperea şi realiza făşurare normală a proce iar acestea să nu funcţio teva dintre cele mai re
maşini agricole moderne, randament şi eficienţă rea de maşini şi utilaje sului de producţie. Noi nu neze în gol. Nc-am revă cente măsuri luate în di
de mare randament, oare sporită. în acest cadru, moderne, de înaltă pro sî-ntem un mare consuma zut toţi... marii noştri con recţia diminuării consu
să asigure aplicarea celor au fost examinaţe soluţii ductivitate, care să satis tor de energie electrică — sumatori: cuptoarele de murilor: cuptoarele de tra
mai eficiente tehnologii privind reglarea semănă facă cerinţele mereu cres avem o cotă lunară în jur tratament termic, maşina tament termic, care func
de cultură, în vederea ob torilor, care vor fi utili cânde alo agriculturii de 30 MWh —, dar am în de injectat mase plastice, ţionau patru zile pe lună,
ţinerii unor producţii a- zate în apropiata campa-, noastre. ţeles cu toţii, mai ales în presele, compresorul şi acum sînt utilizate o sin
gricole ridicate, în confor nie agricolă do. primăvară, Exaininîncl cu atenţie această perioadă de iarnă am stabilit, pe fiecare în gură zi (în afara orelor
mitate cu obiectivele noii în conformitate cu noile soluţiile propuse, secreta grea, cînd producţia de e- parte, în ce condiţii şi cînd de vîrf de sarcină), cînd
revoluţii agrare în ţara tehnologii stabilite la cul rul general al partidului a nergie electrică decurge trebuie să funcţioneze, este pregătită întreaga
noastră, cu sarcinile stabi turile de cereale şi plan subliniat necesitatea dc a mai anevoie, că este ne — Cum v-aţi încadrat producţie a fabricii. Răs
lite de Congresul al X I I I - te tehnice. De asemenea, se acţiona pentru îmbu cesar să manifestăm cum în rota de energie aloca punde de folosirea acesto
lca al partidului. au fost expuse o serie de u- nătăţirea continuă a în pătare, maximă chibzuin tă pe luna ianuarie ? ra maistrul principal Tra-
Acest nou dialog de lu tiiaje adaptate pentru dis tregii sisteme dc maşini ţă în folosirea ei gospo — Am consumat din re- ian Miclău.ş. Cele trei a-
cru a avut loc la Institu tribuirea îngrăşămintelor agricole, astfel ca la fie parate de sudură prin
tul de cercetare ştiinţifică chimice lichide, precum şi care lucrare şi cultură să puncte sînt puse în func
şi inginerie tehnologică variante îmbunătăţite ale se poată aplica tehnologii OAMENI Al MUNCII ! ţiune numai după ce este
pentru maşini şi utilaje instalaţiilor pentru irigat. eficiente, de mare randa pregătit integral materia
agricole. în cadrul expoziţiei au ment. în acest sens, s-a CETĂŢENI Al JUDEŢULUI HUNEDOARA ! lul. Maşina de injectat
La sosire, secretarul ge fost înfăţişate noi tipuri arătat că se impune să Economisirea energiei electrice şi a gazelor mase plastice a fost scoa
neral al partidului a fost dc maşini agricole, cum fie adoptate variante con să din funcţiune pe aceas
întîmpinnt eu multă căl sînt semănătoarea de ma structive, cît mai puţin naturale, folosirea raţională, cu maximum de tă perioadă. Presele de 68
dură dc numeroşi oameni re productivitate, care a- costisitoare, cu consumuri randament în producţie a oricărei forme de şi 40 tone forţă sînt Utili
ai muncii din institut şi sigură şi distribuirea în reduse de metal, combus zate raţional, ele condiţio-
din unităţile apropiate, cu grăşămintelor, combina tibil şi energie. energie este o problemă de importanţă vitală nînd şi funcţionarea com
puternice uralo şi ovaţii. tractată de recoltat po în dialogul purtat cu pentru economia naţională. presorului. Electricianul
S-a aclamat îndelung rumb în ştiuloţi depănu- cadrele de conducere, cu Luptaţi cu toate mijloacele împotriva risipei Stelian Medrea, la intra
„Ceauşescu — P.C.K. !". şaţi, maşini de adminis specialiştii, secretarul ge rea şi la ieşirea din
„Ceauşescu şi poporul I", trat amendamente, îngră neral al partidului a cerut de orice fel ! schimb, citeşte contorul şi
„Stima noastră şi mîndrin. şăminte organice, echipa ca noile maşini să fie ast La locurile dumneavoastră de muncă, în comunică factorilor inte
Ceauşescu România !", mente pentru afînarca a- fel concepute îneît să se resaţi consumurile reali
prin aceste manifestări cei dînoă a solului, pentru asigure densitatea optimă gospodăria dumneavoastră există încă resurse zate.
prezenţi dînd glas gîndu- pregătirea patului germi pentru fiecare cultură, e- de economisire. F.P.I.P.S. Brad funcţio
rilor si sentimentelor de nativ. precum şi setul de xecutarea lucrărilor din nează, zi de zi, în mod co
dragoste .şi recunoştinţă maşini folosite de tracto campaniile agricole în cel Nu uitaţi ! Cea mai ieftină sursă de energie respunzător, în limitele
faţă de secretarul general rul U .102 (26 CP). Totoda mai scurt timp şi la un este economisirea, evitarea oricărui consum cotei de energie şî puteri
al partidului pentru acti tă, au fost prezentate a- înalt nivel calitativ. lor aprobate. ,
vitatea sa neobosită con gregatul pentru semănat inutil ! LIVIU BRAICA
sacrată, cu dăruire şi fier porumb concomitent cu (Continuare in pag. a 4-a)
Rapoltu Mare-comună puternic angrenată
in înfăptuirea noii revoluţii agrare
Comună de frunte a ju treaptă pe drumul ascen 50 ha teren arabil, 30 ca Deşi nu au ajuns cu rea
deţului nostru, Rapoltu dent al dezvoltării lor şl al pete de bovine, cîteva plu lizările la nivelul vecini
Mare şi-a extras şi conti comunei in ansamblul el, guri, căruţe şi... cam atît. lor din Rapolt, coopera
nuă să-şi extragă seva de nu este cazul s-o demon Nu mai mult de 200 000 torii din satul Bobîlna şi-au
venirii sale din agricultu străm acum. O ştiu cel lei. Astăzi, cei 270 coo sporit continuu producţiile
ră. Munca pămîntuhii şi mai bine chiar ei, locui peratori deţinem 680 ha agricole — şî prin ele a-
creşterea animalelor a con torii celor cinci sate ale teren arabil, numeroase verea obştească —, ajun-
stituit dintotdeauna pentru utilaje şi maşini agricole, gînd în aceşti ani la re
locuitorii acesteia princi Rapoltului, cei care, prin o fermă zootehnică bine colte pe care cu un sfert
pala preocupare, rostul munca rodnică de la un pusă la punct, cu 603 bo de secol în urmă nici nu
lor de fiecare zi. Un rost capăt la altul al fiecărui vine şl 1 240 ovine, averea le puteau visa. Tot în a-
care s-a înscris pe un nou an, au ridicat cooperative- obştească a unităţii atin- ceşti ani, în satul Bobîlna
şi trainic făgaş o dată cu a luat fiinţă o asociaţie
înfiinţarea celor două coo economică intercooperatis-
perative agricole de pro 25 DE ANI DE LA ÎNCHEIEREA tă, care deţine un puter
ducţie — C.A.P. Rapoltu COOPERATIVIZĂRII AGRICULTURII nic sector de creştere a
Mare şl C.A.P. Bobîlna. animalelor. în modernul
Odată aleasă calea so complex zootehnic de aici
cialistă a agriculturii, ţă le agricole la ceea ce re gind aproape 20 milioane sînt acum 1 500 bovine.
ranii din satele Rapoltului prezintă ele astăzi. lei. Fireşte, toate aceste
şi-au unit eforturile, mun — Un exemplu edificator Cum spuneam, coopera realizări -au dus la creş
cind cu hărnicie şi price este chiar cooperativa torii din Rapolt sînt cunos terea bunăstării, a nive
pere an de an, pentru a- noastră — arăta Cornel cuţi prin hărnicia şi pri lului de trai în familiile
tingerea ţelului comun : Tărăpoancă, de mulţi ani ceperea cu care muncesc cooperatorilor, la progres
sporirea producţiilor vege inginer şef al C.A.P. Ra pămîntul, unitatea situîn- şi dezvoltare pe toate pla
tale şi animaliere şi prin poltu Mare, care împreu du-se constant — prin pro nurile in satele comunei,
ele sporirea şi consolida nă cu ceilalţi membri coo ducţiile frumoase obţinute „Poate vedea oricine că
rea averii obşteşti, creşte peratori şi-a adus, de bu la orz, grîu, cartofi, sfe astăzi, la 25 de ani de la
rea bunăstării colective. nă seamă, o contribuţie clă, dar, mai ales, la po încheierea cooperativizării,
Că fiecare an, din cele însemnată la producţiile rumb, cultură în care s-au satele noastre şi-au schim-
peste trei decenii trecute mari obţinute de unitate, dovedit de fiecare dată • j
de la înfiinţarea unităţilor la dezvoltarea ei. în 1954, mari specialişti — în rîn- MIRCEA LEPĂDATU Staţia C.F.R. Sîmcria călători. „Drum bun . 265“ parc
agricole cooperatiste amin la înfiinţare, averea coo dul celor fruntaşe din ju să spună impiegatul Iii« Con durache, înmfnîndu-1 — pen
tite, a reprezentat cîte o perativei noastre consta in deţ, (Continuare în pag. o 3-a) tru a cita oară ? — foile de parcurs mecanicului Petru
Dan ci u.