Page 5 - Drumul_socialismului_1987_02
P. 5
i în spiritul exigenţelor formulate
de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C PREGĂTIŢI Ancheta
SI Al C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N DESFĂŞURAŢI economică
REALIZAŢI a ziarului
nostru
Anul XXXIX, nr. 9 086 MARŢI, 3 FEBRUARIE 1987 4 pagini — 50 bani PRODUCŢIA PLANIFICATĂ DE în unităţile
miniere din
CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU CĂRBUNE PE ANUL 1987? Valea Jiului (X)
LA ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C, AL P.C.R.
întreprinderea miniera Bârbâteni
Mobilizator program de muncă şi acţiune
Angajare, dăruire, conlucrare pentru
a întregului popor pentru îndeplinirea
înfăptuirea exemplară a pianului
sarcinilor de plan pe acest an întreprinderea minieră apă, lipsa liniei active sînt în curs de aplicare.
Bărbăteni este una dintre de front la nivelul sar Colectivul este conştient
unităţile carbonifere ti cinilor de plan — ca ur că şi în acest an are
şi pe întregul cincinal nere ale Văii Jiului. Data mare a rămânerilor în sarcini importante, mo
apariţiei ei pe harta in urmă la lucrările de bilizatoare şi se află an
dustrială a municipiului investiţii —, insuficienţa gajat plenar pentru în
„Cincinalul actual trebuie să asigure trecerea ţării noastre la un Petroşani — 1 Mai 1970, forţei de muncă — can făptuirea lor, pentru a-
nou stadiu de dezvoltare, dar, mai cu scamă, modernizarea intensivă ca urmare a îndemnuri titativ, calitativ şi în plicarea în viaţă a orien
a tuturor sectoarelor de activitate, pe baza celor mai noi cuceriri ale lor adresate în repetate structură —, unele nere tărilor, indicaţiilor şi ce
rînduri minerilor ţării dc guli organizatorice şi de rinţelor adresate de se
stiintei si tehnicii din toate domeniile“. către secretarul general disciplină a muncii, ceea cretarul general al parti
NICOLAE CEAUŞESCU al partidului, tovarăşul ce a grevat serios asu dului, tovarăşul Nicolae
Nicolae Cbau.şescu, pen pra realizării producţii Ceauşescu, tuturor mine
Analizând modul în care Nicolae Cdauşescu, relevă de întreţinerea şi repararea tru sporirea producţiei lor planificate. rilor ţării şi în recenta
au fost îndeplinite prevede că „toate aceste ritmuri pot utilajelor şl agregatelor, de de cărbune. . Colectivul Şi totuşi, minerii de la cuvîntare rostită la' şe
rile de pian în 1986 — pri fi apreciate, pe ansamblu, promovarea progresului teh s-a consolidat rapid, din Bărbăteni sînt oameni dinţa Comitetului Politic
mul an al celui de ai optu ca ritmuri bune, deşi ele nic, de înfăptuirea progra mers, şi a reuşit în urmă harnici, muncesc cu dă Executiv al C. C. al
lea cincinal în ţara noastră nu sînt pe deplin la nive melor şi măsurilor stabilite. cu cîţiva ani să ocupe ruire şi abnegaţie, reali .P.C.R. din 30 ianuarie
— şi căile de înfăptuire a lul cerinţelor, al programe Toate acestea au condus la locuri fruntaşe în compe zând lună de lună în a.c.
sarcinilor pe 1987, Comitetul lor pe care le-am stabilit, nereallzarea unor apreciabi tiţia hărniciei între mi semnate cantităţi de căr Vom consemna în pa
Politic Executiv al C. C. al privind modernizarea şi dez le volume de produse fi nerii Văii Jiului şi ai bune cocsificabil. în 1988 gina a II-a fapte de mun
P.C.R. a apreciat — în şe voltarea mai puternică a di zice — îndeosebi cele desti ţării. ei au extras cu 16 000 că şi realizări ale mine
dinţa din. 30- ianuarie a.c., feritelor sectoare de activi nate exportului —, la depă în prezent mina Băr tone mai mult cărbune rilor de la Bărbăteni,
organizată din iniţiativa şi tate". ..Avem realizări im şirea consumurilor materia băteni traversează o pe decît în 1985, deşi au ră preocupări vizînd dezvol
sub preşedinţia tovarăşului portante în 1986, consideră le şi energetice, la nepu- rioadă mai dificilă cau mas restănţieri faţă de tarea capacităţilor de pro
Nicolae Ceauşescu - că, s e c r e t a r u l general al nerea la timp în funcţiune zată de o serie de f ictori plan cu o cantitate cam ducţie, perfecţionarea ac
pe ansamblu, s-au obţinut partidului. însă cu toate a unor obiective Importante de natură obiectivă, clar mare de cărbune. în ul tivităţii productive, as
rezultate pozitive, care. per acestea, nu putem fi mul pentru economia naţională. şi subiectivă : neconfir- timii doi ani. aici au fost pecte din angajarea lor
luate o serie de măsuri
mit să se îndeplinească ho- ţumiţi - şi nu trebuie să fim In majoritatea lor, obser marea unor rezerve, tec de ordin tehnic, economic în abataje pentru a da
tărîriie Congresului al XIII- mulţumiţi — cu felul in care vaţiile critice ale tovarăşu tonica faliată a straie şi organizatoric care în ţării cit mai mult căr
* 1
bune.
lea al partidului. Astfel, rit s-a acţionat in anul trecut lui Nicolae Ceauşescu pri lor de cărbune, cu pre cep să-şi arate roadele.
mul dezvoltării industriale a pentru realizarea planului vind modul în care au fost siuni mari, concentraţii
fost de 7,7 la sută, al agri şi a programelor de dezvol îndeplinite sarcinile de plan de gaze şi infiltraţii de Alte acţiuni şi măsuri (Continuare in pag. a 2-a)
culturii de 12 la sută, în tare economico-socială, de pe anul 1986, ca şi îndem
timp ce venitul naţional a modernizare şi organizare nurile şi recomandările vi- Recensămîntul animalelor domestice
marcat o creştere de 7,3 la mai bună a activităţii din zind modalităţile de acţiu
sută. toate sectoarele, a normării ne, organizare şi angajare ÎN ZIARUL DE AZI :
In magistrala cuvîntare cheltuielilor economico-fi- în acest an vizează deopo Numărul de animale din curte
rostită cu acest prilej, do nanciare". trivă şi colectivele muncito
IMPERATIVUL PROCE atestă vrednicia gospodarului
cument de o excepţională Sînt menţionate, în conti reşti din judeţul nostru, ca • PERFECŢIONAREA
importanţă teoretică şi prac nuare, lipsurile şi neajunsu re, de asemenea, s-au con
tică, ce urmează să fie rile care s-au manifestat în fruntat cu o serie de greu SULUI INSTRUCTIV- Duminică, 1 februarie comuna ca vrednici cres
dezbătut şi însuşit de între 1986, în majoritatea ramu tăţi in anul economic 1986
gul partid, de toţi comu rilor de bază ale economiei şi care au sarcini deosebit EDUCATIV a.c., a început în toate cători de animale şi sta
niştii, de întreaga noastră naţionale — industriile mi de mobilizatoare în anul din localităţile judeţului, ca tornici contractanţi cu sta
clasă muncitoare, spre a fî nieră, a petrolului şi. geo care s-a consumat deja pri „LUNA CĂRŢII LA de altfel în întreaga ţară, tul. Majoritatea dintre ei
materializat pas cu pas în logiei, energetică şi meta ma lună. „Dispunem de toi SATE" recensămîntul animalelor deţin două, trei şi mal
activitatea concretă din toa lurgică, de utilaj greu, chi ce este necesar — sublinia domestice, acţiune de im multe bovine, porci, ol,
te sectoarele producţiei ma mică şi petrochimică —, ţî- ză secretarul general a! SPORT portanţă naţională- pentru păsări ş.a., din acestea
teriale, secretarul general nînd îndeosebi de organi fundamentarea programe predîndu-se anual la fon
al partidului, tovarăşul zarea şi disciplina muncii, (Continuare în pag. a 3-a) lor de dezvoltare a zoo dul de stat şi la cel de
tehniei. autoaprovizionare terito
La prima oră a dimine rială prin reţeaua achizi
ţii, toţi componenţii celor ţiilor însemnate cantităţi
I opt comisii de recenzare de carne, lapte, ouă, lîaă
din comuna Şolmuş erau şi alte produse agroalimen*
CETĂŢENI
I prezenţi la sediul consi tare.
DE LA SATE ! liului popular. După pre Ştefan Gavrilă, cetăţea
f cizarea ultimelor amănun nul care stă la nr. 27 în
Iluminatul gospo te privind modul de lucru Sulighete,-a arătat cu mîn-
drie şi mulţumire comisiei
dăriei pe tot par I în teren, comisiile au ple cele opt bovine pe care
cat în sectoarele stabilite,
cursul nopţii, nu « străduindu-se ca încă din le creşte în gospodăria sa
-V VNSS> r*. -.ns-, ., ..
numai atunci cînd 1 prima zi să recenzeze ani — animale de toată fru
este nevoie de el, îndatorire primordială a fiecărui malele din cît mai multe museţea I —, trei porci şi
peste 20 de păsări. Aceas
este deosebit de pă gospodării. Şi, trebuie să tă familie a predat în a-
subliniem dc la început că
gubitor pentru dum om al muncii, a fiecărui cetăţean recensămîntul s-a desfăşu nul trecut la fondul de
neavoastră şi pentru rat în condiţii bune, veri stat două bovine, 400 litri
ficările făcute de recenzori de lapte, păsări, ouă ş.a.
economie. dovedind că toţi cetăţenii în acest an a încheiat con
Peste 1000 de gos Acţiuni de control care relevă necesitatea unui I au declarat cu sinceritate tract pentru un porc şi
podării din mediul sever... autocontrol pentru combaterea risipei numărul de animale şi pă 1 600 1 de lapte. Tot in Su
sătesc au fost aver I sări pe care îl deţin în lighete, la nr. 13, locuieşte
gospodăriile proprii. Tot familia lui Gaşpar Vasiu.
tizate împotriva a- I odată, s-a evidenţiat fap O familie de oameni har
cestui gen de con Lucşi pe care nu *• de reţele electrice — să care le străbatem cu pro tul că în aproape fiecare nici, care deţin în gospo
ne putem permite... determine o anume ati ducţia de energie elec gospodărie din comună a dăria lor şase bovine, doi
sum. Ştiţi cită ener tudine — economicoasă, trică, mai sînt incinte I
luxul să-i risipim crescut numărul de ani porci, numeroase păsări
gie irosesc aceste raţională — faţă de con iluminate... ca ziua.
Luxul, se ştie, este o sumul de energie electri La Simeria, concursul I male faţă de perioada co ouătoare. Şi ei sînt vred
becuri care ard toa respunzătoare a anului nici contractanţi cu sta
unitate de măsură a in că. Răspunsul l-au aflat, pentru combaterea luxu
tă noaptea ? In 10 tensităţii luminoase. Cu controlând tirup de aproa lui de a risipi lucşi şi I trecut. tul, predând în fiecare an
ore de noapte de iar cită intensitate trebuie pe o săptămînă, ziua şi kilowaţi l-a solicitat con « a O activitate laborioasă însemnate cantităţi de pro
desfăşurat,
duse agroalimentare.
duminică,
Iluminată noaptea incin noaptea, incinte ale unor siliul popular. S-a inter I
nă peste 1000 kilo- ta unei unităţi economi unităţi economice din venit la obiect, prin re comisia de recensământ din Gheorghe Stoica, de la
waţi/oră ! Nu vi se ce pentru a asigura func mai multe localităţi ale ducerea unor corpuri de Sulighete, cei doi recen numărul 157 din Şoimuş,
este cunoscut în toată co
zori — Vlad Ianoş şi Me-
pare mult pentru ţionarea ei normală ? A- judeţului. Cei ce au or lania Podariu — - reuşind muna ca un priceput cres
ceastă întrebare şi-au ganizat şi' efectuat con ION CIOCLEI,
a se risipi într-o să încheie acţiunea la a- cător de oi. El livrează în
pus-o nu demult cei de trolul au constatat ou GH. I. NEGREA
noapte ? semnaţi de lege — lucră surprindere că, in condi- proape 30 la sută din gos
torii de la întreprinderea ţiile destul de dificile pe (Continuare în pag. o 3-a) podăriile satului. De fapt, MIRCEA LEPĂDATU
gospodarii din Sulighete
sînt recunoscuţi în toată (Continuare in pag. a 3-a)
