Page 50 - Drumul_socialismului_1987_02
P. 50
• -í DRUMUL SOCIALISMULUI
..1
Luna cărfii la sate“
• Băcia. „Chipul pa blema „Glasul României, ideal milenar al poporu
triei- oglindit în literatu glas de pace". Despre lui român, împlinire a
ra română contempora contribuţia secretarului luptei sale eroice" a fost 11,30 1
nă"' a fost genericul ma general al partidului, tema serii literare, orga 11,33 L
nifestării organizate la t o v a r ă ş u l Nicolae nizate aici, şi care a be
Băcia de consiliul comu Ceauşescu , la îmbogăţi neficiat de intervenţiile • 1
g
nal de educaţie politică rea literaturii social-po- tovarăşelor Doina Biriş, E
şi cultură socialistă. Ge litice şi despre prestigi Maria Bodea şi Dorica 12.10 E
nericul a cîştigat consis oasele sale iniţiative în Goran. O expoziţie de c
tenţă prin expunerea şi
3 Peisajul din natură, materialul ilustrativ pre favoarea păcii a vorbit carte la temă a întregit
Ionel Codreanu, director
manifestarea.
Foto - Sal Bl impresionează prin zentat de Rodica Lazăr, adjunct al Cabinetului • Ilia. La • Căminul 13.00 A
redat color sau în alb-
O IV
negru,
modul in care au fost de Ia Biblioteca judeţea judeţean pentru activi cultural dc aici, mani (I
j Comitetul judeţean de tografia cu nuanţe sati surprinse grandoarea şi- nă. Elevi de la şcoala tatea ideologică şi poli- festarea dedicată „Lunii 11.50 C
S cultură şi educaţie so- rice. frumuseţea inegalabile generală din localitate au tico-educativă. La reuşi cărţii la sate" a fost rea ti
j cialistă şi Centrul de în- Inedită ni se pare în ale naturii, mai ales susţinut recitalul de poe ta acţiunii au colaborat lizată cu aportul biblio 15.00 îl
‘ drumare a mişcării artis- acest sens ideea fotogra toamna, de către adevă zie patriotică „Omagiu Florica Sîrbu, directorul tecarelor Mya Goschler IT
j tice de masă oferă pu fiei lui Dorel Mergea raţi profesionişti ai ima preşedintelui iubit", şcolii, şi Olimpia Bogdan şi Maria .Goţiu. în cadrul 10.00 T
blicului, la Galeriile de „Elaborarea şarjei", în ginii, ce se numesc Ni- « Ohaba (Lăpugiu). rubricii „Prezenţe hune 19.20 Ţ
artă din Deva, o primă care este adus în prim colae Gheorghiu („Armo „Luna cărţii la sate" a de la Biblioteca jude dorene în cărţile anului lc
şi amplă expoziţie de fo plan, chipul oamenilor, nii dc toamnă", „Caii în fost marcată aici printr-o ţeană. 1986“, Dumitru Hurubă 19.10 C
tografii artistice, alb-ne- bucuria ori încordai’ea ce noapte", lucrare excelen apreciată manifestare ca • Rapoltu Mare. „In şi Stelian Dena au citit (<
gru şi color, realizate de deopotrivă le luminează tă, ce se cere neapărat re s-a desfăşurat sub em dependenţa naţională — din creaţiile proprii. 20.20 F
creatori din judeţ. Ex feţele, pentru lucrul fă văzută), Mihai Moisiuc r¡
ponatele nu produc doar cut cu deplină responsa („Cascadorii"), Elisabeta 21.50 T
o plăcută impresie asu bilitate. In aceeaşi măsu şi Petre Petaru („Flora 22.00 li
pra ochiului, ci vădesc ră reţin atenţia portretul lă", „Reflexe"), Marius ni
deopotrivă experienţa a- de furnalist, peisajele in Munteanu („Spre lumi Nestemate folclorice
cumulată, profesionalis dustriale („Ritm", „Side nă"), Râul Herlea („Ca-n
rurgică"), semnate dc peşteră"). Fotografia sa
mul unora dintre expo Constantin Găină, „Por Expoziţia de artă popu.- geometrice şi florale spe tradiţia satului le-a oierii 20.00 T
zanţi. ' Unghiurile sînt tret dc miner" de Petri- tirică este prezentă mo lară organizată la Şoimuş cifice zonei Văii Mureşu- certificatul de autenticita 20,20 Ol
căutate cu asiduitate, că Neng, „Constructor" dest. Deocamdată doar cu prilejul desfăşurării e- şuiul. Maria Haneş, acum te, le-a verii ic at şi impus Ir
fotografia exprimă o de Nicolac lovescu, „Oa două „flori" — TU- tapei pe C.U.A.S.C. Deva în virsiă de 55 de ani, de de-a lungul anilor. La 20.35 T
idee, are ceva de spus, menii pădurii" de Vladi dor Toma („Şedinţarii"), a Festivalului naţional loc din Hărfăganî, dar fel a reuşit să se impună Jo
chiar dacă acel ceva se mir Vintilă. Interesant e Vladimir Brilinsky („Prea „Cintarea României" a pri căsătorită in Şoimuş; de Otilia Moga. Pentru lu 20.35 O
numeşte portret, sub for tirziu"). lejuit cunoaşterea crea 30 de ani, ne mărturiseşte crul Ieşit din miinile lor, n.
tratat portretul şi peisa Iu
ma chipului de copil sau jul din viaţa satului : în ansamblu, o expo ţiei a două femei ale sa că „meşteşugul ţesut-cusuî astăzi ele sint stimate şi • 54
vîrstnic, miner sau oţe- „Recoltă" (omul înconju ziţie amplă, izbutită din tului — Maria Haneş şl tulul l-am moştenit de la apreciate de comunitatea rl
lar, reportaj, fotografie rat de o splendidă aureo toate punctele de vedere, Otilia Moga. Din mlinile mama, renumită meşteră satului Şoimuş şi vor reuşi ni
document ce relevă chi lă de lumină şi spice) dc care, sperăm, nu va ră- lor au Ieşit minunate co prin părţile locului, dar cu certitudine să se impu m
pul noului în localităţile Petre Petaru, „Cosaş" dc mine o „floare" prea voare ţesute în casă, tin- eu am reuşit, pe fondul nă în ampla manifestare ut
| hunedorene, peisaj indus Dorel Mergea, „Peisaj rară. dee şi ştergare brodate, motivelor tradiţionale, să — Festivalul, naţional „Ciri 21,10 R.
trial sau din natură, ori, cu căpiţă dc fîn" de Lu ornamentate cu motive creez motive noi", cărora tarea României".
j in ultimă instanţă, fo- cian Socaci. MINEL BODEA ,1
21,50 Ti
'IRONICA FILMULUI 22.00 Iii
Scena şi
„Un oaspete la cină“
oamenii ei
Pelicula semnată de re dentă la Institutul de ar
gizorul Mihai Constanti- hitectură; fire Voluntară, învăţătorul Doinei Şotîngă
aescu — autorul unor dis- hotărîtă să ia viaţa pe (le Ia Şcoala generală ur. 2
.■rcte filme dc actualitate cont propriu. Va reuşi — Slmeria este un îndrăgit om DEV.
(„Singurătatea florilor", sînt toate indiciile — nu nl catedrei, atît de către co cină (
legi, dar mai ales de elevii
...Tată de duminică", „Pre fără greutăţi şi chia.r dez săi. Simpatiei cu care este — sţr
miera") — are puncte de amăgiri, dar nici fără tan privit îl răspund un bun IIUNTs
seriile
convergenţă cu „Declara dreţe si bucurie. Mihai simţ înnăscut, multă can A);
doare, dublate de o frumu
ţie de dragoste" sau cu Iliescu — specialist dc seţe morală şi fizică aparte. (Modei
„Ghici cine vine la cină", înaltă calificare la o în Acest lucru îl simt în primul tren d
căra);
unde, aparent, problemele treprindere optică indus-< rînd copiii şî nu întîmplător fie, *
rezultatele acestora Ia învă
iiferă dar, în fapt, sche Irială, băiat modest, plin ţătură sint foarte bune, fiind (Castel
ma e aceeaşi. dc calităţi morale şi pro o caldă răsplată pentru mun Robert
mantu
Doi tineri se iubesc dar fesionale, reţinut, sensibil, ca învăţătorului lor. O do B.D. îl
vadă — la faza zonală a o-
Irngostea lor trebuie să cultivat, mîndru, urmărin- limpiadel de română şl ma bric);
înfrunte prejudecăţile, ob du-şi eficient şi cu perse tematică, şase dintre elevii ardelei
PENI:
tuzitatea, răutatea, uscă- verenţă idealul de viaţă. clasei au realizat lucrări deo ral);
sebit de apreciate.
iunea sufletească a . uno Un film simplu si agrea Dubuşii di ii Pojoga. Cu aceeaşi pasiune, învăţă aminti
(Lucec
ra din cei din jur, pentru bil, cu un aer de prospe „Serile de romanţă şi torul Doinei Şotîngă îi con Bătălii
care e de neînţeles ca fii ţime tinerească datorat ce umor" organizate de Clu Foto N. GHEORGHIU duce pe elevii săi pe scena norul)
Festivalului naţional „Cinta
ca unui profesor universi lor doi eroi principali, de bul ceferiştilor din Sime- rca României“, unde, la ul- cui, p
(Munc
tar să facă un mariaj cu butanţi în film — Ruxan- ria au ajuns la cifra 25. SA :
un muncitor fără studii şi dra Bucescu (actriţa înno Tradiţionala şi îndrăgita (Munc
orfan. Tinerii se iubesc in bilează portretul cu fru manifestare, mereu aş Gen a c 1 u Şapte
ciuda părinţilor ei, care museţe şi farmec) şi Glieor- teptată de publicul spec gări ţă
socotesc alegerea fetei ca ghe Csnpo. Filmul benefi tator, o reunit la ediţia -TJ ,
pe o mezalianţă. Oare oa ciază, do asemenea, de sa jubiliară un mare nu Cenaclul literar „Lucian a maturităţii lor stau cele RAL 4
menii trebuie judecaţi du prestaţiile unor binecunos măr de interpreţi. In a- Blaga" îşi desfăşoară ac 28 de premii de prestigiu, ţistul
pă aparenţă şi etichetaţi cuţi actori: Constantin Co- companiamentul forma tivitatea săptămînal, la expresie a talentului în TIE :
— sc
fără a-d cunoaşte ? Pînă la drescu — în rolul Ale ţiei instrumentale, con Casa municipală de cul poezie sau proză, obţinute Ora
ce punct poate merge imix xandru Pandrea, tatăl Ile duse de ing. luliu Verni- tură din Hunedoara, con- Ia concursurile „Nicolae CEO A
tiunea părinţilor în viaţa nei — mare actor al filmu chescu, au evoluat solfşţii stituindu-se într-o pepi Labiş" (Suceava), „Zaha- multă
lui românesc: Adela Măr- de romanţă: Troian Cră- ria Stancu" (Salcia), „Mi- cultui
copiilor şi în. ce măsură culescu construieşte în ro nieră autentică ' pentru necar
exemplul adulţilor poate ciuneac, Mariana Blăna- creatori. Prin activitatea hu Dragomir" (Brăila), Pilot
lul mamei, cu o intuiţie CALA
fi însuşit ca normă de exemplară, un personaj sa, prin însufleţită comu „Tradem" (Craiova), „în- drago
tură)
viaţă de către cei tineri ? dificil, de mare comple niune întru frumos a fie tîlnirea tineretului cu is re şl
Eroii noştri se recoman xitate. căruia îri parte, cenaclul toria" (Costeşti), dar şi la seriile
dă: Ileana Pandrea, stu- VERONICA PALADE ,,Seară de romanţe a atras tineri din licee, festivalurile interjudeţene Il.IA:
tiîncţ
de la Tg. Jiu, Satu Mare,
instituţii şi întreprinderi tlntieJe trei ediţii, a obţinut LARI
CRON1CA DISCULUI „Rigoletto“ şi umor" aflaţi la momentul şovăi Bistriţa, Cicîrlău, Petro tot atiteu titluri de laureat (Mint
cu formaţii de dansuri popu
tor al primilor, paşi în ale şani, Mediaş, Timişoara lare mixte, aparţinînd atît cla
Personalitate puternică, ţa destinului", „Don Car- scrisului. Prin diversitatea ş.a. Numele lor circulă în selor I—IV cit şi V—VIII. Re
însufleţită de cele mai los", „Aida", „Othello", formelor de manifestare reviste de specialitate. A- zultatele dezvăluie o preocu
înalte idealuri ale artei „Falstaff" vor rămîne în ru, Livia Olaru, Octavian cu care membrii cenaclu mintim pe Liliana Petruş, pare statornică pentru cerce
tarea folclorului local, care,
■ umaniste, Giuseppe Verdi totdeauna exemple ale ce Alic, Ana Irimie, Elisabe Virgiliu Vera, Dumitru cu migală şi pricepere, este
(1813—1901) s-a format în lor mai frumoase tradiţii ta Munteanu din locali lui vin în contact — în Burduja, Nuţa Crăciun, valorificat scenic. Pentru ac Pen
contact cu arta cîntăreţi- de operă italiană. tate. Au fost călduros a- truniri de analiză a tex Eugen Bobar, Dorina Bal- tuala ediţie, propriile preten fi în
ţii au crescut, copiii aducînd
lor populari italieni si, de Magazinele de speciali plaudaţi Zoltan Piroş (O- telor originale, „Antologia în scenă un obicei folcloric cerul
acope
-
aceea, întreaga sa creaţie tate ne recomandă înregis răştie), Avram Deoancă de poezie universală", la, Dumitru Spătaru, Că de iarnă, care cu certitudine dea ]
va purta pecetea cîntecu- trarea integrală în limba (Alba Iu li a), Romulus Pe „Amfiteatrul artelor", me lin Hera, Nicolae Sergiu- va atrage din nou aprecierile mă c
specialiştilor şi ale publicu
iui spontan, a melodiilor italiană a operei „Rigolet reni (Călan). Invitaţi' de dalioane ale poeţilor con Vintilă, Alex. Podea, care lui. Cercetiml folclorul core sufla
slflcă
străbătute de unduiri di to", scrisă în 1851, pe un onoare au fost, de a- temporani ş.a. — s-au con semnează în „România li grafic din Valea Mureşului, km/h
verse sau izbucniri păti libret de Francesco Maria ceastă dată, Mona Scoţi statat numeroase cazuri terară", „Luceafărul", „Fa Doinei Şotîngă a pregătit for Tor
maţii de dansuri populare la
maşe. Ca nimeni al Piare, după drama „Le şi Nicolae Niţescu din milia", „Orizont", „Flacă Rapoltu Mare şl in satul său vor
tul a .ştiut să contureze roi s-amuse" (Regele pe Bucureşti. Parcea umoris de evoluţie şi maturizare ra", „Ramuri", „Transilva natal, Tîmpa. Este, în acelaşi şl 5
variatele trăiri sufleteşti trece) a lui Victor Hugo, tică a fost susţinută de a scrisului multor creatori nia". timp, un foarte bun Interpret xime
ale personajelor operelor frescă socială a epocii ne medicul Nicolae Ghiţes- aflaţi în stadiul „ştiut" al dansator în ansamblul de cîn- La
tcce şi dansuri judeţean „He-
sale, prin melodii de o statornicului rege al Fran cu; publicistul Gabriel unor „caiete de creaţii pro Iată, aşadar, argumente tusn“. Locul său s-a aflat, fl in
frumuseţe uluitoare. El a ţei, Francois I. „Rigolet Teodorescu (Bucureşti), prii". Este ştiut că doar pentru cei ce, simţind sin de fiecare dată, in linia I dc cerul
dansatori unde, alături de co
tălmăcit la fel de convin to", întîia operă de matu Păun Petru Jura (Sime- cenaclul este în măsură cer chemarea spre creaţia legi, a convins publicul din rit.
gător şi emoţionant forţa ritate a lui Verdi, şi-a cu ria), Zeno Turdeanu (Cluj- cu adevărat să verifice literară, găsesc, prin ce ţară, precum şi din multe taţii
soare
pasiunii, intensitatea du cerit o popularitate uni Napoca). Tradiţionalele valoarea şi aptitudinile naclu, calea deloc facilă, ţări ale lumii despre frumu mode
seţea dansului popular hu-
rerii, decepţia înfrîngerii, versală graţie adîncului ei concursuri - „Recunoas- reale ale creatorului în dar singura îndelung pro nedorean, a folclorului româ dc 6t
Josnicia trădării, avîntul dramatism. Personajul cen , teţi romanţa ?" şi de ca bată, viabilă, spre desco nesc în general. Prin pres torul
tral — Rigoletto, interpre trene şl epigrame au tr-o atare ipostază. Prin tanţa de care se bucură în
eroic. Din cele 26 lucrări tat de Nicolae Herlea, ne perirea' de sine, spre con cadrul ansamblului, şi-a atras Loc
pentru scena lirică, „Na- lost cîştigate de Livia îndrumarea, sprijinul cc lucrare sub acelaşi ardent respectul celorlalţi, contri nerc
captivează prin limbajul Olaru şi, respectiv, loan buind la crearea unul elimal teoro
bucco", „Ernani", „Rigo- muzical abordat, bogat în Muntoiu. le-a fost acordat, tinerii senin al Artei. de prietenie şl muncă puse Prim
letto", „Trubadurul", „Tra- nuanţe şi colorit. au reuşit să se impună, în slujba frumosului artistic.
viata", „Bal mascat", „For- Prof. ELENA TĂMĂŞAN să atragă atenţia. Dovadă EUGEN EVU B. CĂTĂLIN