Page 51 - Drumul_socialismului_1987_02

. 9 097 • DUMINICA, 15 FEBRUARIE 1987 Pag. 3

Lupta maselor populare hunedorene sub imboldul i • Cep mai harnici

VIZIUNE La Hunedoara • constructori din cadrul
eroicelor bătălii ale petroliştilor şi ceferiştilor nul 1986: brigada nr. 5
T.A.G.C.M. Deva pe a-
a - n f l o r i i l i l i a c u l Orăştie — condusă de
vievicA ing. Gheorghe Buşagă,
din ianuarie-februarie 1933 atelierul de construcţii -
a copii.or : Da, nu-i nici o exage­ i coordonat de llie Stăni-
Imotoca do După marea ridicare la nu s-a revenit asupra a- efectivele posturilor de rare. In plin anotimp alb, } lă, de la A.S.I.M. Deva,
lan — „BenjI“. luptă a proletariatului din cestei măsuri, ameninţînd jandarmi de la comune. in sera de flori w C. S. 1 formaţia de mozaicari a
Iul 2 (color) octombrie 1920, luptele pe­ conducerea atelierelor cu Lupta ţărănimii avea să Hunedoara a-nllorit lilia­ l lui Constantin Dumitru,
cununa cinte- troliştilor şi ceferiştilor declararea grevei. culmineze în prima jumă­ cul. Liliacul ce-a împrumu­ / din cadrul brigăzii nr. 1
românesc (co- din ianuarie—februarie Influenţa luptelor fero­ tate a anului 1933, prin tat albul zăpezii, venin 1 şi zidarul Tudor San-
1933 au constituit cele mai viarilor de la Griviţa a punerea pe meleagurile să \ne înfrumuseţeze zilele, ■ l du — la individual, cfe la
ă populară importante acţiuni ale pătruns, după cum era fi­ hunedorene a bazelor să ne dăruiască gingăşie / A.C.M. Petroşani, situaţi
i duminical clasei muncitoare din ţara resc, şi în rîndurile mine­ Frontului plugarilor. şi candoare. 1 pe locul I în întrecerea
al color) noastră în perioada inter­ rilor din Valea Jiului, a Sub influenţa luptei ce­ — Avem aici, in seră - ţ socialistă pe trust în anul
mporanii noş- belică. Referindu-se la celor din regiunea aurife­ feriştilor şi petroliştilor ne spune economistul Ml- 1 trecut. Felicitări ! © „Po-
. reportaj această perioadă de avînt ră a Bradului şi de la U- s-au desfăşurat o serie de hail Dron, director adjunct / doabe populare româ-
Icrea progra- revoluţionar, tovarăşul zinele de fier din llune- acţiuni ale funcţionarilor, administrativ, peste 700 so- 1 neşti" — aşa este inti-
Nicolae Ceauşescu arăta doara. Situaţia grea a mi­ învăţătorilor şi profesorilor. lurl de Hori. In zilele din l tulată expoziţia de la
irnal că ea s-a caracterizat „prin nerilor — faptul că în zi­ Mişcarea de solidarita­ urmă, peste 300 000 de / Muzeul mineritului din
mea azi (co- puternice mişcări de mase, lele lui februarie 1933, pe te a maselor hunedorene IJorl şi-au scos spre lumi­ 1 Petroşani, deschisă zîl-
demonstraţii, greve, care lingă cele 2 500 de conce­ cu bătăliile din ianuarie- nă firavul trup pentru co, ^ nlc intre orele 9-17, pî-
rea României dieri, direcţia minelor â- o dată cu venirea primă­ ■ nă Ia data de 15 apri­
au cuprins zeci de mii de februarie 1933, puternica
) oameni ai muncii şi au a- meninţa cu lăsarea pe dru­ influenţă pe care acestea verii, să acopere cu covoa­ 1 lie ® Maistrul principal
artistic „In o- tins nivelul cel mai înalt muri a încă 2 000 de oa­ au avut-o pretutindeni s-a re multicolore parcurile şi loan Roşianu, preşedinte­
llnlştlt“ în 1933 prin marile miş­ meni — a produs mari ne­ datorat influenţei politice zonele verzi din Incinta tuturor celor ce vor plan­ le comitetului de sindicat
îrnal cări revoluţionare din Va­ mulţumiri. Astfel, sub in­ şi forţei organizatorice a combinatului, din jurul ta flori, spre a ne înfru­ de la atelierul construc­
icrea progra- fluenţa luptelor de la Gri­ . I ţii metalice din C.S. Hu-
lea Prahovei , din Bucu­ Partidului Comunist Ro­ grădiniţelor, creşelor şi museţa oraşele, fiecărui ţ nedoara, are motive de
reşti — printre care şi Ia viţa, în zilele ce au ur­ mân, care, deşi se afla în căminelor de nelamrlişti om iubitor de frumos care 9
Griviţa — şi în alte cen­ mat, întrunirile minerilor adîncă ilegalitate, a pre­ ale acestuia.
1.UNI de la Petroşani, Petrila, le va ocroti, punind la ră- '
tre importante ale Româ­ gătit şi condus cu fermi­ „Autorii" peisajelor ofe­
trnal niei“. Vulcan, Lupeni, Lonea, A- tate lupta pentru răstur­ rite de liliacul alb, de ver­ dăcina lor o parte din | E C R A N
ît telinlco-ştl- Cu o vigoare impresio­ ninoasa au fost transfor­ narea orânduirii capitalis­ căldura inimii. Spre a ră- '
; (color) nantă s-au afirmat, în a- mate în demonstraţii de te. Luptele ceferiştilor şi dele plăpîndelor răsaduri sări viguroase. Şi un în­ l
ir folcloric (co- cei ani, uriaşul potenţial protest împotriva conce­ petroliştilor din ianuarie—■ sini oamenii echipei con­ demn: să nu le rupem I
revoluţionar al clasei noas­ dierilor în masă, pentru februarie 1933 „au expri­ duse de Agalia Ivanegru. Să le admirăm acolo, in ^ mîndrie: „Am păşit cu
imorabUă pagl- tre muncitoare, abnegaţia eliberarea tuturor revolu­ mat — după cum sublinia El închină acestor frumu­ locurile în> care au fost să­ ( dreptul şi în acest an.
s eroism revo­ şi spiritul de sacrificiu ca­ ţionarilor arestaţi. Reven­ secretarul general al parti­ seţi truda lor zilnică pen­ ? 57 tone utilaje siderur­
lar dicări proprii de luptă au dului nostru, tovarăşul tru ca, la riadul lor, să ne dite, la intersecţii de bu­ i l gice, 291 tone construc-
ani de la ma- re au consacrat-o drept formulat în aceste zile şi Nicolae Ceauşescu — în levarde, în parcuri, in jar­ ţ ţii metalice, 49 tone pie-
upte revoluţlo- cea mai înaintată forţă minerii din zona Bradului, modul cel mai grăitor spi­ răsplătească din• plin. Să diniere.. Ele ne var îmbo­ i se de schimb — sînt pri-
ale muncitori- socială a ţării. cei din Ghelari, precum ritul combativ al clasei ne farmece cu parfumul, găţi sufletele, ne vor face i mele noastre depăşiri de
■omăne din la- Ca rezultat al mun­ şi muncitorii de la Uzine­ noastre muncitoare, afir­ cu culoarea şi catifeaua mai buni, mai senini. ţ plan. Ele vor creşte în
3-februarle 1933 cii asidue desfăşurate le de fier din Hunedoara. marea rolului partidului petalelor, t zilele care vin" O In în-
in-foileton : de Partidul Comunist Ro­ De asemenea, desele re­ comunist, a capacităţii sa­ Uţn gînd curat, asemenea trecerea socialistă între
icca“. Episodul mân în rîndul ceferiştilor fuzuri ale ţărănimii hune­ le dc a organiza şi con­ purităţii liliacului alb, ESTERA SlNA, ) cooperativele de credit
dor) hunedoreni, aceştia au fost dorene de a se supune au­ duce lupta oamenilor să-nchlaăm acestor oameni, ION VLAD, i din judeţ, în anul 1936,
urnal antrenaţi în susţinerea torităţilor erau urmarea muncii". corespondent 1 primele patru locuri au
derea progra- luptei muncitorilor de la luptelor ceferiştilor şi pe­ ) fost ocupate, în ordine,
atelierele Griviţa. La 17 troliştilor din ianuarie- Prof. ION FRÂTILA de cooperativele din
februarie 1933, după cum februarie 1933. Semnifica­ Brad, Haţeg, Deva şi O-
consemnează documentele tiv în acest sens este un răştie ® în fiecare an al
vremii, situaţia la Simc- raport al preturii „Avram Rapoltu Mare cincinalului trecut, forma­
ria era atît de încordată Iancu", în care se arată ţia condusă de minerul
îneît în orice moment pu­ prefectului judeţului Hu­ (Urmare din pag. 1) mulţi ani lumina electrică Avea la îndem.înă prima­ Ferencz Martori, de la
tea izbucni greva. Alături nedoara că: „în ultimul a pătruns în fiecare casă rul din Rapoltu Mare mul­ Mina Coranda-Certej, a
Un oaspete la de cei din Piatra Olţ, Pi­ timp s-au observat agita­ L ocupat primul Ioc în în-
rla); Spartacus bat complet faţa - sub­ de la no! şi o dată cu te alte elemente cu care i trecerea socialistă desfă-
,1-11 (Arta); teşti, Rîmnicu Vîlcea, Lu­ ţiuni la sate. Ele amenin­ ea confortul şi toate ele­ să exemplifice ce a în­
ş-1 A: Păcală — goj etc., muncitorii de la ţă să se lăţească tot mai linia cu mîndrie omul din mentele progresului şi ci­ semnat cooperativizarea în 7 şurată în unitate. Recent,
I (Modern — Atelierele C.F.R. din Si- mult în rîndul populaţiei", fruntea obştii, Augustin ţ acestei formaţii i s-au
litanul Florlan Boticiu, primarul comunei. vilizaţiei. Amintesc doar viaţa comunei. Nu ne-am l înmînat însemnele locu-
- B); Ultimul meria au refuzat să pri­ în acest raport pretorul că în fiecare casă există propus să le consemnăm
Gun HUI (Fla- mească salariul redus, pînă propunea să fie mărite Majoritatea gospodăriilor cel puţin un aparat de pe toate, ci vom aminti I lui întii şi pentru 1986.
raţii din Paci- sînt temeinic închegate, cu 1 Tot aşa, înainte I © Co-
sula comorilor case noi, cu anexe şi nu­ radio, iar tot a doua fa­ doar că vrednicia gospo­ ( fetăria nr. 45, din cartic-
PETROŞANI : milie deţine cîte un tele­ darilor de aici, coopera­
Carlos şi dia- meroase animale în curte. vizor. in satul de centru tori şi necooperatori, a / rul „Micro 5", din Hune-
oz (Parîng) ; Despre unele urmări mai puţin In gospodăriile populaţiei 1 doara, arată ca o afu-
Iertă (7 Noiem- avem la. această dată 654 au fost construite aparta­ dus la situarea comupel mătoare. Dacă intri cu
tista, dolarii şi mente în blocul pentru lor în două rînduri pe lo­ \
(Unirea); LU- bovine, 1 470 ovine, sute specialişti. Numărul aces­ cul doi pe ţară şl deco­ ţ un copil pentru a minea
ceenil (Cuitu- ştiute ale fumatului— de porcine şi zeci de mii tora trebuie să ajungă o prăjitură, acesta este
LCAN: Lanţul de păsări. Zestrea edilita­ rarea cu Ordinul Muncii l obligat să inSpire fumul
r — seriile I-II pînă în .anul 1990 la 70. clasa a ll-a în întrecerea ( gros de ţigară, produs
Ui); LONEA : interferenţa cu medicamentele ră a comunei s-a îmbo­ în fiecare sat avem cămi­
In umbră (Mi- găţit continuu. Cea mai ne culturale, care polari­ cu celelalte localităţi ru­ 1 de fumători de profesie.
ETRILA: Prun­ rale şi de numeroase ori 1 „Aşteptăm aer curat, ser-
dul şi ardelenii In fumul de ţigară au fost probabil tendinţa fumăto­ mare parte din drumurile zează activitatea cultural- ^ vire civilizată şi la cafe-
esc); ANINOA- identificaţi nici mai mult rilor de a consuma canti­ care o străbat sînt asfal­ artistică a comunităţii pe locuri fruntaşe pe ju­
arele premiu nici mal puţin de 3 000 com­ tăţi mal mari de cafea. tate ş! modernizat©. De noastre". deţ. t tăria din frumosul nos-
esc); URICANI: puşi chimici 1 Acest verita­ Multe alte medicamente în­ > tru cartier" - solicită lo-
leţi şi o ştren- bil aerosol care este fumul că, din cele mal cunoscute, ţ cuitoriî de aici • Timp
etezat); BRAD: de ţigară, conţine în pro­ au o eficacitate scăzută la
:n seriile porţie de 00 la sută gaze fumători: fenacetlna (cal­ VERTICAL: 1) Hochelşti, l de 32 de ani, minerul
iua ; GU- (ca oxidul de carbon, acidul mant al durerilor, folosită SPORTURI DE IARNA schiori, boberi, ... — ... şi două Dezlegarea careului ) loan Sprîncenatu a lucrat
l : perpoli- cianhidric, oxizi de azot, de regulă în combinaţii de patinatoare !; 2) Ne-a lăsat apărut în ziarul nr. 9 085 : 1 doar la sectorul III cri
llnerul); OHAŞ- acroleină, aldehidă formlcă, tip antinevralgice). clorde- ORIZONTAL: 1) Probă cla­ poezia „Fulgul“ — Primele ij minei Petrila. In această
utătoril de aur etc.), precum şi particule lazinul, antideprinul, aml- sică de schi alpin — Auto­ cinci participante şi la Jo­ 1) VLAHUŢA — HAN; 2)
> I-H (Patria); solide, unele solubile In triptllina, fenibutazona, for- rul pînzel „Peisaj de iarnă curile Olimpice de iarnă; 3) LABIŞ — CERNA; 3) AVA­ i perioadă a locuit numai
ro (Flacăra); apă, altele solubile în gră­ tralul. La fumători secreţia cu scene de patinaj“; 2) In- LANŞE — GS ; 4) MIL — I la căminul de nefamilişti
r-BAl: Din prea simi. Vom aminti numai acidă a stomacului se du­ cîntătoare evoluţii pe luciul' Localitate în Ungaria — Pa­ REA — AHT ; 9) INTJT — ) al întreprinderii. Un om —
măiestrie
a
tinatoare
cărei
agoste (Casa de cîteva din substanţele chi­ blează în timpul nopţii, ceea gheţil; 3) Elemente fruntaşe artistică este unanim recu­ NNT — EA ; 0) NATURA —
HAŢEG; Intu- mice mal cunoscute, pre­ ce măreşte riscul de apari­ la săniuţe (sing.) — Teren noscută : 4) In fruntea schio­ ILL ; 7) C — ARCTICE — E; l care şi-a făcut din cămin
Jacla); BRAZI : zente în fumul de ţigară : ţie a ulcerului, iar la bol­ special amenajat pentru des­ rilor (pl.) — Calea... lactee 8) K£ — C — IA — MUL; 9) [ o casă, care şi-a dăruit
formula unu ; nicotină şi alţi alcaloizl, navii de ulcer scade capa­ făşurarea probelor de bob, (abr.); 5) Rîu în U.R.S.S. — ETU1 — NINSĂ ; 10) EVU — * cele mal frumoase clipe 1
Declaraţie de numeroşi acizi, alcooli, hi­ citatea de cicatrizare a a- săniuţe etc. ; 4) A participa Sistem de marcare într-o în­ MI CU — ON ; II) DERDKLU- ) din viaţă ortacilor săi şi \
(Casa de cul- drocarburi policiclice (ca cestuia; în condiţiile trata­ la etapa finală a unei... fente ŞURI.
MERIA: O floa- benzpirenul, care este can­ mentului cu medicamente — înscrise la sanie I... — ... în trecere hocheistică — Pe pîr- l mineritului — a ieşit la |
tie 1; 6) La mantinelă I — Dia­
i grădinari — cerigen), gudron, fenoli, ur­ foarte moderne (tagamet, alai 1; 5) Evoluează pe pistele MAT IN 3 MUTĂRI r pensie: La mulţi ani- cu '
•II (Mureşul) ; me de metale (cadmiul de ranitidină), sînt necesare 4 şl 3 I — Autorul poeziei lect chinez — Exces; 7) Nu­
mele egiptean al oraşului Te-
nereţe fără bă- pildă) şi chiar insecticide. doze mal mari decît cele „Săniile“ — In sferturi !; 6) ba — Retezat la cap t — Pe Controlul poziţiei : sănătate şi fericire, loan ’
I.umlna); GHE- Fumătorii constituie un uzuale. Nicotină creşte frec­ Participante la o cursă de zăpadă 1: 8) Cunoscut parc Alb : Ra -1, Dh 6, Ne 4 Sprîncenatu ! • Mai mulţi |
Cursâ infernală grup al populaţiei cu riscul venţa bătăilor inimii, creşte patinaj contra cronometru; 7) al oraşului Nagoya — Conduc r locuitori din asociaţia nr. .
considerabil crescut în com­ tensiunea arterială, la aces­ Ansamblu de coarde — între­ Negru : Rb 6, Cg G, pc 7.
paraţie cu nefumătorii de tea adâugîndu-se scăderea cere clasică de schi cu mai bobul ; 9) Vitrină culinară ) 4, de pe strada Magno-
a se îmbolnăvi de cancer, oxigenului din sînge prin multe probe ; 8) Nelipsit pe cu autoservire — „Concu­ Soluţia problemei clin ţ liei, din Deva, în frunte I
hipertensiune arterială, car­ legarea hemoglobinei de o- traseele de schi fond şi biat­ rent“ la patinaj viteză ; 10) ( cu împuternicitul lor, Ro- |
diopatie ischemica, boli ale xidul de carbon. Am enu­ lon ; 9) Siglă pentru „Comu­ Maeştri al patinajului — ziarul nr. 9 083 : mulus Ştefănescu, şi-au ,
plâmînului etc. In conse­ merat condiţiile favorizante nitatea Economică Europea­ Esenţă de parfum; 11) Mate­
1
cinţa fumătorii vor recurge ale crizelor de anglnă pec­ nă“ — A scris poezia „La rial peutru schiuri — Păcă­ 1. Th2 — hl g4 — g3 curăţat „lună" de ghea-
(pe lingă o eventuală pa­ torală. Fropranololul şi ni- săniuş"; 10) E la înălţime în- leală clasică într-o dispută 2. Ch5 — g7 fi3 - g5 ţă trotuarele din cartier. I
siune suplimentară şi pen­ fedipina sînt Sn parte ani­ tr-o „plecare“ la o probă de hochcîstlcă. 3. Cg7 — f5 mat Dacă pe toţi i-ar carac- ^
azi : Vremea va tru alcool şl cafea) la o se­ hilate de tutun. Nicotină coborire pe schiuri; 11) A Dicţionar: EEC, ATAD, ICIL,
aerai caldă, cu rie de medicamente: cal­ scade şi efectul furoseml- introduce pucul în poartă — ONA, rUE, TPE, AOI. 1.............. h i : g3 teriza acest spirit de buni
li3 — h2
-os, mai mult mante ale durerilor, somni­ dului. Probă a biatlonului, pe Iîngă 2. RgG — £5 gospodari, am călca mai
Local vor că- fere, antibiotice, sedative, Folosirea hormonilor ova- coi 20 iun alergare pe schiuri. M. V. 3. Thl — h2 mat uşor pe drumul civiliza -
ipitaţii sub for- diuretice. Fumul de ţigară, rleni de către fumătoare
loale. Vîntul va prin multiplii săi compo­ creşte riscul trombozelor şi l ţiei • Staţia de telescaun
derat, cu inten- nenţi, intervine în intimita­ emboliilor; fumătoarele de 1 2 3 4 5 6 8 9 10 U \ din Parîng a fost datată
ocale de 40—50 tea reacţiilor chimice care peste 20 de ţigări pe zi ris­ J l cu un grup electrogen,
1
a sud-vest. guvernează metabolismul că un infarct miocardic de ) care-i usigură funcţiona-
aturile minime medicamentelor, putînd, în 23 de ori mai mult decît 2
uprinsi ’¿itre 0 final, să scadă efectul me­ nefumătoarele i La bolna­ ) rea în cazul întreruperii
dicamentelor, prin metabo- 3 l alimentării cu energie e-
e, iar cale ma- lizarea mal rapidă a aces­ vul de diabet care face tra­ M
e 6 şl 11 grade. tament cu tolbutamid, aces­ i lectrică ® Unitatea „Gos-
tora, sau să crească frec­ ta împreună cu nicotină fa­ 4 M
venţa efectelor m gH$i3 m i podina", a LC.S.M. Că-
ite : Vremea va secundare vorizează apariţia de extra­
ficral caldă, cu nedorite, periculoase, ale sistole şi fibrilaţie ventri­ 5 gP \ lan, deschisă de curînd
medicamentelor. culară (oprirea inimii în ul­ EH H l la parterul blocului 48,
ii mult acope- Fumătorul pasionat, tuşi- tima instanţă). 6 EESÎ
cădea precipi- tor permanent, atins de stig­ Fără îndoială că multiple / din oraşul Haţeg, reali-
formă de nin- matul bronşitei cronice, va interacţiuni între tutun şi 7 \ zează zilnic o desfacere
Vîntul va sufla folosi în tratament prepara­ medicamente nu se cunosc H 68 ( de 7 000 iei. Rezultatul
cu intensificări te de tip eufllînă (mlofilin). încă, de unde cel mai bun / are ca suport strădania
fără a şti că medicamentul, 8
PBnM
Itm/h din sec­ lucru este ca bolnavilor- H
administrat în doza obiş­ cronici, obligaţi să ia medi­ 1 colectivului, condus de
ţie. nuită, nu poate atinge ni­ camente timp îndelungat, 9® Ü ^ Maria Walter, de a pre-
ceaţă cu depu- velul necesar în sînge pen­ să li se recomande abţine­ KS&H 1 găti o gamă diversificată
chiclură. (Me­ tru a-şl desfăşura efectul rea de la fumat şi de la 10 l de ciorbe şi mîncăruri, ca
de serviciu : A. aşteptat, şi cofeina este mal alcool. _ ii
repede metabolizată la fu­ ţ şi apreciaţii langoşi.
o). mători, coca ce ar explica Dr. CORNEL STOICA 11 m !
• —