Page 53 - Drumul_socialismului_1987_02
P. 53
M&i m isqfe'
65 DE ANI DE LA CREAREA UNIUNII TINERETULUI COMUNIST
PROLÎtflSf DfN TOATE TĂftlCE. UNIŢI-VA!
ŞI 30 DE ANI DE LA ÎNFIINŢAREA U.A.S.C.R.
Făurirea U.T.C. — moment de mare
însemnătate în istoria mişcării revoluţionare
JUDiţUl HUNfDOtKK
S O C IA L IS M U L tui an, într-o puternică proces de clarificare ideo suflet cauzei clasei mun
si democratice de tineret din România
că şi socialistă, la amplul
In luna martie a aces
citoare, poporului, clin ria
atmosferă
ţ
nară. '-
creatoare, tânăra generaţie
sonalitatea proeminentă a
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUMEDOABA AL P C. . de emulaţie logică, de călire revoluţio dul căruia s-a ridicat per
Puternica pătrundere a
aniversează
celui care astăzi conduce
împlinirea
a
N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N 65 de ani de la crearea ideilor revoluţionare în destinele patriei noastre, to
Uniunii Tineretului Comu mişcarea muncitorească în varăşul Nicolae Ceauşescu.
nist — moment hotărîtor, anii ce au urmat primului în anii care au urmat
de uriaşă importanţă în război mondial, marile în Conferinţei Generale a Ti
istoria' mişcării revoluţio cleştări de clasă ale ma neretului Socialist din 19—
Anul XXXIX, nr. 9 098 MARŢI, 17 FEBRUARIE 1987 4 pagini — 50 bani nare de tineret din patria selor muncitoreşti de la 20 martie 1922, organizaţia
noastră. oraşe şi sate — o adevă de tineret, sub conduce
Rod nemijlocit al mun rată şcoală de educaţie rea Partidului Comunist
în lumina Decretului privind raţionalizarea cii politice şi organizato pentru ' tinerelul socialist ritul revoluţionar de luptă
Român, întărindu-şi spi
— a avut o amplă înrâu
rice desfăşurate de Parti
dul Comunist Român în rire asupra evoluţiei miş şi ridicîndu-.şi necontenit,
consumului de gaze naturale şi energie electrică rândurile tineretului, crea cării revoluţionare şi de pe noi trepte, superioare,
rea organizaţiei comuniste, mocratice de tineret din tenţialului revoluţionar al
eforturile de unire, mobi
întreaga ţară, imprknînd
lizare ş> organizare a po
marxist-leniniste de tine
organizaţiilor sale spiritul
ret din România a cores
E C O U II» E l U E 1 puns unei necesităţi obiec nou al vremii, spiritul re nepieritoare pagini de e-
tinerei generaţii, a înscris
voluţionar, comunist. Cu
tive, determinată de sta
ajutorul şi sub îndruma
diul de dezvoltare econo
în
bătălii
marile
roism
rea partidului comunist,
mică, socială şi politică a
purtate de clasa munci
tineretul revoluţionar şi-a
societăţii noastre, de afir
acest
climat
marea tot mai pregnantă
tice progresiste, pentru o
favorabil,
a mişcării comuniste în creat, în organizaţia sa toare, de -forţele democra
lume mai bună şi ' mai
viaţa social-politică a ţă comunistă, care a situat la dreaptă, pentru o Româ
rii, de creştere continuă baza activităţii ideologia nie liberă, independentă şi
îndatorire primordiala a fiecărui a gradului de maturizare marxist-leninistă a parti suverană. „în marile bătă
politică şi a conştiinţei de dului clasei muncitoare. lii revoluţionare duse dc
om al muncii, a fiecărui cetăţean clasă a tineretului. Uniunea Tinerelului Co clasa muncitoare — forţa
Crearea Uniunii Tinere munist a apărut şi s-a socială cea mai înaintată
tului Comunist a . fost, în dezvoltat ca una dintre a societăţii contemporane
acelaşi timp, urinarea fi cele mai importante orga — în alianţă cu ţărănimea,
Spirit gospodăresc, iniţiative eficiente rească a experienţei acu nizaţii de masă ale -parti cu intelectualitatea, cu toţi
dului, care trebuia să con
mulate de mişcarea revo
oamenii muncii, împotriva
luţionară şi democratică stituie principala sa rezer exploatării burghezo-mo-
La Haţeg — ne spune ale industriei mici, co ţesătorie, confecţii II, bro de tineret din România, vă şi izvor de cadre. în şiereşti, pentru drepturi şi
Maria Medrea, primarul merciale, ale C.P.A.D.M. derie manuală şi meca timp de aproape- un secol, rîndurile sale şi-au-făcut, libertăţi democratice, pen-
oraşului — au fost consti şi I.A.S. Haţeg şi unele nică. în care timp organizaţiile de-a lungul anilor,. uceni
tuite patru colective, for C.A.P. din zonă care au în atelierele şi birourile sale au fost atrase şi au cia politică numeroase ca Dr. M1RCEA VALEA
mate din mai mulţi mem consumat excesiv. Măsu cooperativei „Retezatul" participat, alături dc miş dre de bază ale partidului
bri, care, cu sprijinul unor ra aceasta se va menţine prin care am intrat am carea noastră muncitoreas nostru, devotate trup şi (Continuare in pag. a 4-a)
specialişti de la Centrul pînă la încadrarea acesto constatat, de asemenea,
de distribuţie a energiei ra în cotele de repartiţie. preocupare pentru buna
electrice, au efectuat nu In continuare, am efec gospodărire a energiei,
pentru folosirea cît mai
meroase controale în uni tuat un raid prin unităţi cu eficienţă a luminii na Unui an bun trebuie să-i urmeze altul mai bun!
tăţile economice, institu meşteşugăreşti, însoţiţi de
ţii şi locuinţe, în scopul Romeo Creţu, tehnician în turale. Dar în scopul ur
întronării unei discipline cadrul C.D.E. în ateliere măririi cît mai îndea Pentru activitatea des şi altele. De asemenea, depăşit cu aproape 13 La
riguroase privind elimi le complexului meşteşugă proape a consumului şi făşurată în anul 1986 şi activitatea de preindustria- sută, toate unităţile şi
narea risipei, pentru folo resc „Haţegana" ca şi în încadrării fiecărei secţii pentru rezultatele obţinute, lizare a lemnului s-a re sectoarele înregistrînd plu
sirea cu chibzuinţă a fie birourile sediului Coope în repartiţia dată, este oamenii muncii de la flectat în gradul ridicat suri la acest important
cărui kW de energie elec rativei de artă populară necesară montarea supli ÎNTREPRINDEREA FO de valorificare a masei indicator. Şi încă un fapt
trică. Astfel, numai în şi meşteşuguri artistice, mentară de contoare, cele RESTIERĂ DE EXPLOA lemnoase exploatate şi ca notabil: pentru prima
cinci zile, consumul pe n-am găsit prize sau becuri 20 existente fiind insufi TARE ŞI TRANSPORT litatea superioară a pro dată, în decursul existen
oraş a scăzut de la- 43 MW în funcţiune, fiecare om ciente faţă de numărul DEVA au multe motive de duselor, îndeosebi a che- ţei sale, I.F.E.T. Deva şi-a
zilnic, la 28 MW. al muncii înţelegînd înda secţiilor care este 42. satisfacţie şi mulţumire. în realizat volumul planifi
Despre unele măsuri torirea patriotică de a După oum ne explica Ovi- bilanţul realizărilor sînt cat de exploatare a ma
privind raţionalizarea con manifesta maximă atenţie diu Haraga, mecanic şef înscrise, între altele: de Adunările generale sei lemnoase. Rezultate mai
sumului de energie elec ■în privinţa economisirii energetic, .pe cooperativă păşirea producţiei marfă bune decât în anii ante
trică, Dumitru Leach şe riguroase a energiei. unităţile s-au încadrat cu 20,6 milioane lei (a- ale oamenilor riori a obţinut şi colecti
ful C.D.E. a precizat: — Am repartizat cota pînă acum în repartiţia port însemnat avînd S.F.E. muncii — expresie vul U.M.T.C.F, Deva, de
— Cu prilejul controa alocată lunar, de 3,5 MW, de energie. Haţeg, S.F.E. Hunedoara, a democraţiei activitatea căruia a depins
lelor pe care le-am efec pe secţii — precizează La restaurantul „Gale U.F.E.T. Petroşani, S.I.L. şi autoconducerii în bună măsură realiza
tuat, am înlăturat radia Ionel Drăgănescu, tehni şul", al C.P.A.D.M. am Vaţa), a productivităţii revoluţionare rea şi depăşirea prevede
toarele din diferite birouri cian în cadrul comisiei găsit în funcţiune în bu muncii cu 932 lei pe lu rilor de către unităţile şi
şi am aplicat amenzi energetice pe unitate, ast cătărie doar o plită din crător (în condiţiile în sectoarele întreprinderii.
contravenţionale celor care fel că ne revin 60 kW zil cele două existente şi un care planul pe 1986 la a- restelei de fag şi man în darea de seamă pre
le-au folosit. Au fost re nic. Ieri, spre exemplu, singur boyler. cest indicator a fost supe galului de bocşă, în ob zentată în cadrul' adună
duse corpurile de iluminat aim consumat 40 kW iar — Pentru a ne încadra rior realizărilor din 1985 rii generale a reprezen
în incintele unităţilor la înainte cu o zi 32 kW. în cofa de energie re cu 1149 lei pe lucrător), ţinerea unor plusuri de tanţilor oamenilor muncii
numărul strict necesar şi Deci, am obţinut unele partizată — subliniază precum şi a producţiei fi producţie la cherestea total şi în cuvântul participan
s-au sigilat prizele în bi economii. Aş vrea să a- Adam Ilioni, responsa- zice la o serie de sorti şi cherestea colaterală, ţilor la dezbateri au fost
rourile funcţionale ale daug că electricianul nos mente, cum sînt buştenii diferite repere şi semifa
unităţilor economice. De tru urmăreşte consumul VAU ARDELEANU de fag şi de stejar, bilele bricate, ambalaje şi pa G. DINU
asemenea, am luat măsura zilnic şi la capitolul eco manele, lemnul pentru lete etc.
întreruperii furnizării e- nomii pot fi citate colec construcţii, pentru PFL şi De menţionat, totodată,
nergiei — la unele unităţi tivele secţiilor confecţii I, (Continuare in pag. a 3-a) de foc, mangalul de bocşă că planul la export a fost (Continuare în pag. a 2-a)
în întîmpinarea „Zilei ceferiştilor“
Lucrătorii feroviari, alături de ceilalţi oameni care—descărcare a vagoa
ai muncii, au păşit în cel de-al doilea an al cinci- nelor a fost redusă cu
naiului VIII cu hotărîrea de a se mobiliza exemplar 2,4 la sută. Cei mai har
în producţie şi a materia liza neabătut sarcinile tra- nici dintre lucrătorii
sate de secretarul general al partidului, tovarăşul noştri sînt Petru Far caş,
Nicolae Ceauşescu, de a obţine lună de lună suc- Rada Bogdan, Petru Câ
cese în muncă. în cinstea apropiatei sărbători a ni ja, Petru Manga şi
ceferiştilor din întreaga ţară, tot mai multe colec- alţii.
tive de 'muncă de pe raza Regulatoarelor de circu- BB STAŢIA C.F.R. BlR-
laţie şi mişcare Deva şi Pctroşani raportează în- CEA MICĂ. Colectivul
semnate realizări suplimen tare. staţiei C.F.R. Bîrcea Mică
a reaşit, în perioada tre
0 R.C.M. PETROŞANI. cărcare a vagoanelor cu cută din 1987, să-şi de
Printr-o folosire cît mai 0,9 la sută. păşească prevederile la
eficientă a dotării tehni tone expediate cu 2 la
ce de care dispun, lucră H STAŢIA C, F. R. sută, iar sarcina sta
torii din cadrul R.C.M. DEVA. Ceferiştii din tică cu 12,5 la sută, să
Petroşani, au transportat municipiul reşedinţă de reducă staţionarea la în
suplimentar prevederilor, judeţ, au obţinut, pe cărcare—descărcare a va
de la începutul anului şi perioada trecută din an, goanelor cu 4 la sută.
pînă în prezent, circa importante depăşiri l-a între fruntaşii acestei
principalii indicatori de
16 000 tone cărbune pen plan. staţii se numără, de mai
mulţi ani la rând, mane-,
tru Centrala termoelectri — La tone expediate — vrantul Ioan Tot, maga
că Mintia, au îmbunătă arăta ing. Gheorghe Niţă, zinerul Iulian Bulz, im
ţit viteză medie comer şeful staţiei C.F.R. De piegatul de mişcare Staţia C.F.R. Simerla-călâtori. Ultimele detalii ale plecării unul nou tren de caia- 1
va — ne-am îndeplinit
cială a trenurilor cu 3 Nicolae Ci-oclanu. lori sînt definitivate de impiegatul Iile Condurache, şeful de tren Virgil Tudosin, lâ- 4
prevederile „la zi" în Grupaj realizat de •cătuşul Gheorghe Duca, electricianul Emil Ra'do.vlci şl mecanicul Florian Fodoca, tn /
la sută, au redus staţio proporţie de 110 la sută, IOAN JURA, fapt cîţiva dintre cei care contribuie la desfăşurarea traficului în această staţie. j
narea la încărcare—des- iar staţionarea la încăr corespondent Foto NICOLAE GHEORGHIU |
