Page 54 - Drumul_socialismului_1987_02

rag. 2 DRUMUL SOCIALISMUÍ

Adunările generale ale oamenilor muncii-expresie a democraţiei şi autoconducerii revoluţionare

anului trecut activitatea în vederea funcţionării seamă şi vorbitorii au a- formaţii. Vina este însă 20,00
de producţie s-a derulat continue a maşinilor de rătat că la orz şi grîu nu şi a unor cooperatori care 20,20
A fi la înălţimea sarcinilor sub posibilităţile existen­ însăcuit. Propuneri de îm­ s-a asigurat întreaga can­ n-au venit la lucru, n-atl 20,35 I
te, din cauza neasigurării bunătăţire a activităţii de titate de sămînţă de cali­ executat lucrările de în­
treţinere pe suprafeţele re­
necesarului de resurse e-
încredinţate — hotărîrea fermă nergetice şi de combusti­ producţie, a condiţiilor de tate corespunzătoare, den­ partizate sau le-au făcut 21,50
muncă,
sitatea la semănat în mai
transportului
a
bil. Acest fapt s-a răs- C.F.R. de la Deva la Chiş- multe parcele (I-Ialmu, de slabă calitate. în da­
a energeticienilor frînt asupra producţiei fi­ cădaga şi auto (gară — Conţoaie, Zidor etc.) n-a rea de scamă şi în cuvîn­
zice de ciment, la care s-a „Micro 15") au făcut şi fost respectată, iar la re­ tul participanţilor s-au
înregistrat o restanţă des­ Ioan Cănija, Cornel Că- coltare, din cauza întîr- dat suficiente exemple de
Darea de seamă pre­ mic de apă. în ouvîntul tul de mare, influenţînd răbeţ şi Voichiţa Vancea. zierii lucrării, s-au înre­ astfel de cooperatori. BUC
zentată la recenta adunare său, maistrul Aurel Her- negativ ceilalţi indicatori Necesitatea întăririi dis­ gistrat pierderi mari prin Dînd răspuns la între­ (liopr
generală a reprezentanţi­ ţa (secţia termomecanică) de plan: producţiile mar­ ciplinei de producţie — scuturare. La culturile barea „De c e ? " adufîarea Bulct
lor oamenilor muncii din a subliniat necesitatea in­ fă şi netă, cheltuielile to­ ca factor determinant în prăşitoarc (porumb, car­ generală a făcut apel la La o
cultu
ÎNTREPRINDEREA ELEC- tensificării ritmului de in­ tale, beneficiul. realizarea unor produse tofi, sfeclă de zahăr) re­ toţi cooperatorii din Gcoa- 7.30
TROCENTRALE DEVA a troducere a noilor'mori de în darea de seamă s-a de calitate, obţinerea unor coltele sub posibilităţi se giu să-şi mobilizeze for­ Rcvjs
analizat activitatea des­ cărbune. „O altă problemă făcut o analiză critică a economii de materiale, datoresc, îndeosebi, neexe- ţele, să pună la baza în­ ricrul
făşurată în 1986 de pe po­ — arăta vorbitorul — este bilanţului anual, subli- piese de schimb, energie cutării lucrărilor de între­ tregii activităţi din acest Bulct
Răspi
ziţiile unei autoexigenţe poluarea oraşului Deva. niindu-se că se puteau electrică şi combustibil, ţinere de către coopera­ an preţioasele indicaţii şi lor;
ferme, aşa cum a indicat Avem electrofiltrc şi venti­ obţine realizări mai bune, în creşterea productivită­ tori. în legumicultură, re­ orientări formulate de se­ nleri!
secretarul general al latoare de gaze arse, cu chiar 'şi în aceste condiţii ţii muncii — a fost subli­ partizarea culturilor pen­ cretarul general al parti­ de m
Fubli
partidului, t o v a r ă ş u l uzură avansată. Să le în­ do funcţionare, dacă efor­ niată de către toţi parti­ tru întreţinere pe mem­ dului, tovarăşul Nicolae sítate
Nicolae Ccauşescu, în cu- locuim, corclînd aceste o- turile colectivelor din a- cipanţii la dezbateri. bri cooperatori nu s-a Ccauşescu, la plenara lăr­ ta ir
vîntarea rostită la şedinţa peraţii cu lucrările de teliere, disciplina tehno­ S-au desprins, de ase­ făcut la toate sortimente­ gită a Consiliului Naţio­ Din
lui;
Comitetului Politic Exe­ reparaţii capitale ale con­ logică, preocuparea pen­ menea, idei importante le, iar mobilizarea la nal al Agriculturii şi să Rădic
cutiv al C. C. al P.C.R. din ductelor de înaltă pre­ tru efectuarea reviziilor pentru bunul mers al pro­ prăşit şi la alte lucrări obţină recolte cu care să prem
30 ianuarie 1987. Neajun­ siune". şi reparaţiilor de calitate, ducţiei, propuneri valoroa­ a fost slabă. în sectorul se poată mîndri. în adu­ Recit;
renţii
surile manifestate în do­ Un adevărat set de pro­ utilizarea la capacitate a se caro ou completat pro­ zootehnic, producţia de nare, unii vorbitori, spu­ nou
meniul producţiei de ener­ puneri interesante a fost utilajelor erau mai mari. gramul de măsuri menite lapte, principalul indica­ neau că în acest an, coo­ ei“;
10.30
gie electrică în anul tre­ adus în adunarea genera­ De fapt. în acelaşi ton să asigure realizarea pre­ tor, n-a fost realizată din perativa din Geoagiu are zică
cut au fost prezente şi lă de sing. Ioan Isai, din au- apreciat activitatea de vederilor pe 1987. Princi­ cauza conducerii fermei condiţii să aspire chiar la gazel
la C.T.E. Mintia, fapt care atelierul PRAM, ing. Par- producţie din anul trecut, palele direcţii de acţiune care, o perioadă îndelun­ o distincţie pe plan na­ Orele
a condus la nercalizarea tenie Sîrbu, şef secţie majoritatea vorbitorilor, a cimentiştilor deveni pen­ gată, n-a urmărit desfă­ ţional. „Să trezim în fie­ form.
Spori
sarcinilor de plan, a an­ C.E.T. Gurabarza, maistrul înainte de a face referiri tru acest an şi în per­ şurarea programului de care dintre noi mândria 20,15
gajamentelor asumate în Octavian Negru, din ca­ la sarcinile mobilizatoare spectivă trebuie să fie grajd, furajarea raţională, de-a fi în rîndul frunta­ lui r
întrecerea socialistă. A drul atelierului mecanic din 1987, participanţii la modernizarea fluxurilor modul cum se face mulsul. şilor — spuneau ei — am­ suge;
intr-(
fost — cum subliniau vor­ al C.T.E. Mintia, alţi vor­ dezbateri, între care Mir­ tehnologice de fabricaţie Toate aceste lipsuri au biţia de a obţine recolte nai ;
bitorii şi darea de seamă bitori. Policalificarea oa­ cea Bobora, Ion Iancu, Io­ a cimentului şi varului, fost criticate cu asprime, bogate. Dacă vom reuşi tic ;
— primul an în care mi­ menilor, înfiinţarea unui nel Bălaj, Marcel Pavel, îmbunătăţirea programării iar consiliul do condu­ acest lucru, cu siguranţă zi ca l;
nusul productiv a atins o oficiu de calcul, aprovizio­ Dumitru Chimirel, Mircea tehnice, a lansării şi ur­ cere al cooperativei, biroul vom putea spune din toa­ lctin
cifră atît de mare (circa narea cu S.D.V.-uri speci­ Florea, au analizat cu te­ măririi producţiei, a or­ său executiv, au fost fă­ tă inima că şi noi, aici,
G00 milioane kWh) şi cînd fice activităţii electricie­ meinicie factorii princi­ ganizării activităţii în an­ cute răspunzătoare, alături înfăptuim noua revoluţie
producţia realizată a fost nilor automatişti, creşte­ pali care au condus la samblul său, îndeplinirea de cadrele de specialişti, agrară".
mai mică decît în ^anul rea productivităţii muncii, restanţe,, preclzînd că a- ritmică a sarcinilor de do brigadieri si şefii de GH. PAVEL
anterior. Electricianul A- specializarea umor forma­ coastă stare de lucruri nu plan, onorarea cu priori­
DE
drian Gatca, din cadrul ţii în lucrări de izolaţii mai poate fi tolerată în tate a contractelor înche­ nu
U fi
secţiei electrice, sublinia sau do debitări blindaje continuare. „Trebuie in­ iate cu partenerii de peste Unui an bun trebuie sa-i depâi
în adunarea generală că o mori şi alte asemenea idei sistat — arăta în cuvîntul hotare. DO A
mare parte din ncrcalizări au fost expuse în aduna­ său Ion Iancu, de la ate­ în spiritul sarcinilor tra­ (Mod
Vlasi
au drept cauză neefectua- rea generală şi reţinute în lierul mori făină — pe sate de secretarul general urmeze altul mai bun! B);
rca la timp a reparaţiilor programele de acţiune a- realizarea indicilor inten­ al partidului, tovarăşul ‘ (Fiat
(Casi
şi reviziilor planificate la probate pentru activita­ sivi planificaţi la utilaje". Nicolae Ceau.şescu, la re­ încrc
instalaţiile energetice. „Şi tea viitoare. Alţi vorbitori La rîndul său, Marcel Pa­ centa şedinţă a Comitetu­ (Urmare din pag. 1) dera Marcel Zbîrcea, de Lanţ)
în prezent — arăta vorbi­ — ing. Mircea Bădărău, vel, de la atelierul mori lui Politic Executiv al C.C. la S.I.L. Vaţa. în ceea ce riile
torul — trebuie să se exe­ directorul comercial al ciment arăta necesitatea al P.C.R., colectivul de menţionate şi alte fapte ne priveşte, ne vom face Lupi.
cute revizii tehnice sau întreprinderii, ec. Constan­ îmbunătăţirii activităţii de muncă al I.L. Deva şi-a de muncă lăudabile şi re­ exemplar datoria". „îm­ LUPJ
rilo"
reparaţii de mai mare tin Moga, contabil şef, ing. revizii şi reparaţii la asumat angajamentul do zultate pozitive, care au preună cu colectivul pe CA«
amploare la staţia do 400 Eugen Mărculeţ, directorul mori şi a întăririi disci­ a ridica ia cote valorice încununat o activitate sus­ care-1 conduc în cadrul rioas;
kV, la instalaţiile electri­ U. E. Paroşeni, inginer Ioan plinei în muncă, iar An­ superioare activitatea de ţinută la nivelul majori­ S.F.E. Hunedoara, ne vom NEA
(Mim
ce din gospodăria de căr­ Irhnie, — s-au oprit înde­ drei Szabo, şeful atelie'ru- producţie în anul 1987. de tăţii colectivelor, un an do îndeplini, ca şi în 1986, Cîine
bune ş.a. Un transforma­ lung asupra calităţii şi lui expediţie insista pe a realiza suplimentar pre­ producţie bun, fructuos. planul anual în 11 luni şi citon
tor „aşteaptă" aprobarea cantităţilor de cărbune e- asigurarea ritmică a va­ vederilor o producţie mar­ Este dovada faptului că, vom da în plus 300 mc nătoi
tezat
să fie reparat de aproape nergetic primite de la mi­ goanelor UCES şi trecerea fă în valoare de 2 milioa­ prin buna organizare, dă­ masă lemnoasă" — se an­ gat (
un an". nerii şi preparatorii din elevatorului de G0 tone/ ne lei. ruire şi responsabilitate, gaja Moise Ciuculescu. roşie;
şan si
Problema aprobărilor ne­ Valea Jiului, asupra spri­ oră pe covor de cauciuc. L. BRAICA se pot obţine rezultate su­ „Vom acţiona şi noi mai Furti
cesare pentru efectuarea jinului ce trebuie acordat perioare şi în munca ferm, vom pune ordine OAG
opririlor şi a intervenţii­ întreprinderii de către forestierilor. în organizarea lucrului, în rolul
lor tehnice la utilajele centrala de specialitate, Să trezim in noi ambiţia Cei care au luat cuvîntul conlucrarea cu sectoarele HAT
ci»);
energetice de bază a re­ îndeosebi în privinţa res­ rr au discutat însă într-un şi în comportamentul unor r *&L,
venit destul de des în pectării termenelor de o- profund spirit critic şi conducători auto, îneît să B
discuţiile purtate în adu­ prire pentru repararea -a obţine recolte bogate' autocritic — aşa cum cere asigurăm un transport tură)
soan-
narea generală. S-a cris­ grupurilor energetice, a democraţia noastră munci­ mai operativ şi mai efi­ (Mur
talizat concluzia că toate altor instalaţii importante torească, revoluţionară —, cient al masei lemnoase cui
reparaţiile aprobate prin de pe fluxul oroducţiei de COOPERATIVA AGRI­ deosebit, elevii liceului nu s-au declarat deplin din parchete în centrele CHEI
planul anual trebuie să energie electrică. COLA DE PRODUCŢIE agroindustrial şi ai şcolii mulţumiţi cu ceea ce au de sortare şi preindustria- ni cil
fie executate la timp. De De la un capăt la altul DIN GEOAGIU a încheiat generale, adunarea gene­ realizat, considerând că se lizare" — sublinia Marin
asemenea, în graficele de al adunării generale s-a anul 1986 cu un bilanţ rală a dezvăluit cauzele putea lucra mai bine, • că Băltăţeanu, de la U.M.T.C.F.
reparaţii să se prevadă făcut prezentă hotărîrea care nu constituie prilej nerealizărilor, a criticat există încă destule re­ în acelaşi spirit de re­
ca opririle să aibă loc întregului colectiv de de mulţumire nici pentru vinovaţii şi a făcut pro­ surse nevalorificate, pri­ cunoaştere a lipsurilor şi
vara, cînd nevoile de ener­ muncă al I. E. Deva de consiliul de conclucere, puneri pentru ca în acest vind îndeosebi organiza­ neajunsurilor pe care le Nu
gie sînt mai mici. Directo­ a-şi realiza sarcinile de nici pentru fiecare coope­ an situaţia să se îndrepte, rea producţiei în parchete, mai au în muncă, de an­ trage
rul tehnic al întreprinde­ plan pe 1987, de a acţiona rator în parte. Aceasta iar cooperativa din Geoa­ în centrele de sortare ' şi gajare pentru perfecţio­ 1987:
rii, ing. Nicolae Gheor- cu cea mai înaltă" respon­ pentru că prevederile pla­ giu să obţină producţiile în secţiile de industriali­ narea producţiei, realiza­ Ext
ghe, a propus executarea sabilitate şi abnegaţie pa­ nului n-au fost realizate planificate, chiar să le de­ zare a . lemnului, folosi­ rea integrală a planului şi 27, 3
unor studii în legătură cu triotică pentru micşorarea nici la producţia de ce­ păşească. rea dotării tehnice, pro­ conferirea unei efieienţe Exi
apa rîului Mureş, care are continuă a consumurilor reale, nici la legume. în O întrebare, firească, movarea tehnologiilor mo­ ridicate întregii activităţi 20, 2
în prezent un procent ri­ specifice, pentru creşte­ zootehnie, de asemenea, cu a răzbătut, chiar dacă n-a derne de exploatare, dis­ — au discutat şi Nicolae Exi
dicat de săruri. La C-T.E. rea producţiei de energie excepţia indicatorilor car­ fost întotdeauna rostită, ciplina muncii în general. Bădică — de la U.F.E.T. li), 3
Mintia s-a construit şi a electrică pe bază de căr­ ne de bovină, de ovină şi din cuvîntul celor ce au „Deşi am obţinut rezul­ Petroşani, Emil Nicola — Ext
cincea linie de deminera- bune, pentru a-şi merita lînă, ceilalţi n-au fost în­ vorbit şi din conţinutul tate bune (S.F.E. Ilaţeg — de la S.F.E. Dobra, Gheor- 25, :
Ex
lizare a apei, însă nici pe deplin, prin toate re­ depliniţi. Doar în secto­ dării de scamă: „De c e ? " sector situat pe primul loc ghe Mihăilă — de la S.F.E. 11. 2
Exi
aşa nu se poate face faţă zultatele obţinute, calita­ rul pomicol producţia de Adică, de ce o cooperativă în întrecerea socialistă pe Baru, Traian Codreanu 27, r
pe deplin concentraţiei de tea de energeticieni ai mere a fost depăşită cu cum este cea din Geoa­ întreprindere şi în anul — de la S.F.E. Baia de Ex
săruri care a sporit şi din „Stelei de pe Mureş". şapte procente. giu, cu terenuri fertile, a- 1986 — n.n.), avem loc Criş. în cîteva direcţii se 15, !
Ex
cauza secetei, a debitului MARIN NEGOIŢĂ Adunarea generală a şezate, cele mai multe, pe pentru mai mult şi mai cere acţionat cu perseve­ 14, '
membrilor cooperatori, care Valea Mureşului, a ob­ bine .— releva Aron Pe- renţă şi maximă responsa­
a avut loc de curînd, a ţinut recolte de grîu, orz, tric. Printr-o aprovizio­ bilitate şi anume : exploa­ — Al
nare mai bună cu piese de
Angajare responsabilă, unanimă examinat cu exigenţă acti­ porumb, sfeclă de zahăr schimb şi ulei pentru uti­ tarea integrală a masei
planificate
şi
lemnoase
vitatea cooperativei în a-
cartofi, sub nivelul plani­
nul trecut. Darea de sea­ ficat, mai mici decît alte laje, prin executarea dru­ valorificarea ei la nive­
irea mă, dar şi cei oare au cooperative din zonă ? De murilor planificate şi buna luri cît mai înalte de ca­ PCI
luat cuvîntul au arătat că ce în loc de 4 050 kg grîu lor întreţinere, printr-o litate, creşterea producti­ fi în
în 1986 s-au depus unele la hectar s-au realizat mai temeinică organizare a vităţii muncii şi folosirea cerii
an eforturi pentru ca lucră­ numai 2 720 kg ? De ce la lucrului pe întregul pro­ la maximum, raţională, a Vor
rile de semănat, de între­ porumb s-a recoltat cu ces de producţie". „Avem utilajelor, mijloacelor de local
ploai
ţinere şi recoltare să se 100 tone mai puţin decît toate condiţiile să ne în­ transport şi forţei de m va ;
Sintetizînd cuvîntul mai însemnate la producţia fi­ efectueze potrivit tehno­ fusese planificat, iar la deplinim sarcinile mobili­ că, diminuarea accentuată scctc
multor vorbitori din ca­ zică sortimentală: la ci­ logiilor fiecărei culturi în cartofi 'cu 5 000 de kg la zatoare din acest an, ară­ a costurilor de producţie pera
cupr
drul adunării generale a ment cu 242 000 tone, la parte, atît la cultura mare, ha mai puţin ? De ce la ta Nicolae Todor, de la (încă ridicate) şi onorarea grad
oamenilor muncii de la var cu 35 300 tone,, la ex­ cît şi în legumicultura. în sfecla ele zahăr nu s-a U.F.E.T. Orăştie. Preocu­ exemplară a planului la între
ÎNTREPRINDEREA PEN­ port s-a livrat mai mult acelaşi timp, în zooteh­ obţinut nici jumătate din parea noastră principală export. Anul bun, 1986. ceaţi
La
TRU LIANŢI D E V A , cu 105 600 tone ciment — nie s-a acţionat pentru recolta preconizată ? va trebui să fie exploa­ din activitatea I.F.E.T. fi îr
cît şi ideile principa­ producţii realizate în con­ realizarea efectivelor şi a întrebarea aceasta • pe tarea integrală a masei Deva, trebuie urmat de perii
le cuprinse în darea de diţiile reducerii consumu­ producţiilor, pentru asigu­ care şi-au pus-o, cu sigu­ lemnoase planificate şi altul, 1987, mai bun, mai pi taţ
seamă prezentată cu acest lui specific de energie e- rarea furajelor. ranţă, toţi cooperatorii din valorificarea cît mai bună bogat în realizări. Con­ de
Vînt
prilej, putem spune că bi­ lectriră cu 6,68 MWh la Evidenţiind eforturile ce Geoagiu a primit, în adu­ a acesteia". „îndeplinirea cluzia adunării generale, cu
lanţul realizărilor obţinu­ 1000 tone. s-au depus, sprijinul pe nare, răspunsul cuvenit. planului va fi condiţio­ ca şi angajamentul asu­ rare
te în anul 1986 nu mulţu­ Cu toate preocupările şi care l-au dat cooperativei nată şi în acest an de a- din
meşte acest colectiv, deşi, eforturile depuse de între­ în perioada recoltărilor Departe de a pune vina sigurarea necesarului de mat dovedesc că se poate, coaţ
chic
comparativ cu anul 1985, gul colectiv al întreprin­ unităţile economico-sociale pe condiţiile climatice ale vagoane pentru expedie­ că există aproape toate
s-au înregistrat creşteri derii, în trimestrul IV al din comună şi, în mod anului trecut, darea de rea produselor — consi­ condiţiile pentru aceasta.