Page 57 - Drumul_socialismului_1987_02
P. 57
Depăşirea sarcinilor fizice şf
îmbunătăţirea calităţii minereului
extras - obiective esenţiale
ale colectivului
Adunarea generală a re constituit o bună bază de
prezentanţilor oamenilor plecare în îndeplinirea
muncii de la Mina Coran- sarcinilor pe acest an.
da — Certei s-a desfăşurat Astfel, în bilanţul primu
în spiritul îndemnurilor lui an din acest cincinal
si exigenţelor formulate s-a înscris o producţie
de secretarul general al marfă suplimentară de
partidului, t o v a r ă ş u 1 peste 36 milioane lei, un
Nicolae Ccau.şescu, la şe plus la producţia netă în
dinţa Comitetului Politic valoare de 8 530 000 lei,
Executiv al C.C. al P.C.R.. iar la producţia marfă
■ . din 30 ianuarie a.c. Din vândută şi încasată — de
Anul XXXIX, nr. 9 099 ^HIERCURI, 18 FEBRUARIE 1987 4 pagini — 50 bani
ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR
MUNCII - EXPRESIE A DEMOCRAŢIEI
In lumina Decretului privind raţionalizarea SI AUTOCONDUCERI! REVOLUŢIONARE
consumului de gaze naturale şi energie electrică conţinutul dării de seamă, aproape 31 milioane lei. treprinderii de tricotaje
Secţia confecţii a în
Şi la indicatorii fizici (me
prezentată de Adrian Gli-
Hunedoara. Muncitoarea
gor, preşedintele consiliu tale) s-au obţinut depăşiri, Nnstasia Hrlclu lucrînd
lui oamenilor muncii, pre cum sînt: plumb — un cu conştiinciozitate la
cum şi din luările de cu- plus de 200 tone, zinc — fuzn TUIFLOK, a dobîndit
vînt ale participanţilor peste 400 tone, cupru — cu consecvenţă cele mul
bune rezultate.
s-a desprins hotărîrea în 33 tone, sulf — 2 432 tone
tregului colectiv^ de a li în concentrate ş.a. Un
chida în cel mai scurt singur indicator — cel
timp neajunsurile care privitor la cantitatea dc
s-au .manifestat în .1986. minereu complex extrasă ÎN ZIARUL DE AZI :
angajarea fermă a tuturor din cariera Coranda — nu
minerilor şi preparatorilor a fost îndeplinit. „Aceas
îndatorire primordiala a fiecărui de a-.şi îndeplini sarcini ta — arăta în cuvântul său • Servicii prompte, de
t
■
le de plan, angajamentele minerul şef de brigadă calitate, diversificate
om al muncii, a fiecărui cetăţean asumate în întrecerea so Ferencz Marton — tre
w ' cialistă pe acest an. buie să determine, în 1987, • .funii cărţii la sate"
Evidenţiindu-se, în mod acţiuni mai dinamice pen
succint, activitatea desfă tru îndeplinirea integrală • Dialog cu cititorii
Rezultate bune, pe măsura organizării şurată în 1986, s-a arătat MARIN NEGOIŢA • Sport
că la toţi indicatorii prin
cipali s-au obţinut impor
şi spiritului gospodăresc tante depăşiri, fapt ce a (Continuare în pag. a 2-a)
• — • — •------- • — •
In .spiritul prevederilor • Se asigură o schemă frecvenţei, sporeşte randa
recentului.‘Decret al Con optimă de funcţionare a mentul utilajelor, se înlă
siliului de Stat .şi ca ur capacităţilor energetice.' tură pcrturbaţiilc în des Sudura entuziasmului
mare a măsurilor luate de determinîndu-se creşterea făşurarea producţiei.
Comitetul judeţean de producţiei de energic elec Se cere, pri.n urmare, să
• DEZBATEKK. In orga- |
partid, în toate unităţile trică. acţionăm mai departe cu • . nlzarea comitetului U.T.C. ,
economice clin judeţul nos Creşterea frecvenţei (luni, maximă răspundere împo de Ia întreprinderea de ' cu valoarea actului cultural
tru s-au întreprins acţiuni la ora 9 era de 19,1 Tiz) triva oricărei forme de • tricotaje Hunedoara, aici •
ferme în direcţia desfăşu conduce la : risipă, fiecare consumator ■ s-a desfăşurat o reuşită i Colectivul studioului de adresa oricărui membru
dezbatere cu tema „Tînă-
rării normale a activităţii • îmbunătăţirea randa să se încadreze cu stric ® ra generaţie — puternic • teatru „Juvenis" de la al colectivului. Pentru Mira
de producţie, îndeplinirii mentelor instalaţiilor şi c- teţe în cotele de -energie | angajată in transpunerea | Casa de cultură din Deva lordânescu — interpreta de
în viaţă a nobilelor idea-
ritmice a sarcinilor de chipamentelor, concomi electrică planificate. ' lurl ale „Epocii Nicolae • a cuceiit, in ,,Cintarea real talent din recenta
plan, decadă, cu decadă, tent cu diminuarea consu In continuare, iată cîte- • Ceauşescu“. Dedicată ani- | României", un adevărat piesă pusă în scenă de
reducerii consumurilor de murilor tehnologice pro va consideraţii, în lumina . versării a 65 de ani de ia certificat de maturitate ar studioul „Juvenis" — teatrul
1 crearea organizaţiei revo- °
energie electrică şi gaze prii. h o t â r î r i l o r conduce • luţionare a tineretului din | tistică. Se pare că forţa nu este, după cum ne
naturale. Atitudinea gos • Riscul apariţiei unor rii partidului, privind ne i patria noastră, acţiunea a _ reală a acestui colectiv declara, un hobi. ,,Un bobi
podărească a oamenilor avarii la grupurile ener cesitatea creşterii produc 1 fost întregită cu recitări * artistic provine din sudura ii detaşează pe om de lu
muncii din întreprinderi getice este redus. Deci, ţiei de energie în centra- © din poezia patriotică con- I
economice, şantiere de creşte siguranţa în exploa ■ temporană, la care şi-au a organică a entuziasmului me, pe cîtă vreme teatrul
* dat concursul Floarea Ne-
construcţii şi unităţi agri tare. LIVIU BRAICA ® goiţă şl Virglnla urse. • membrilor Iul cu valoarea este o implicare în ea, în
cole, care manifestă exi o I,a consumatorii in I • actului cultural pe care-l cotidian. Dincolo de pro
O EVIDENŢIAŢI. Cele .
genţă in Utilizarea chib dustriali. prin ridicarea (Continuare în pag. o 4-o) • mai bune rezultate în în- 1 realizează, a tinereţii lor dusul social la locurile
zuită a fiecărui kilowatt- | trecerea socialistă desfă- 9 cu spiritul novator aliat noastre de muncă, noi mai
oră, ca şi atitudinea res _ surată între oamenii mun- . intr-o necontenită nevoie dăm ceva oamenilor. Le
ponsabilă a cetăţenilor ca cil din cadrul cooperati- de frumos. El sînt munci, dezvăluim idei şi sentimen
I velor de producţie, ochi- ®
re şi-au redus la strictul 9 zlţli şi desfacerea mărfuri- | tori, tehnicieni, economişti, te înălţătoare, dor şi răul
necesar consumul casnic , lor din localităţile judo- Ingineri, funcţionari, cadre care mai există şi pe
de energie, au condus la ' ţului le-au obţinut : Smith ® didactice - in majoritate care-l combatem. Aşadar,
scăderea consumului de 9 Mlrcea şi Traian Haiduc, ( părinţi —, îndrăgostiţi de nu e o muncă banală,
I tîmplarl Ia atelierul din #
energie electrică şi a pu Dobra, Gbeorghe Tomoş, , teatru, căruia ii consacră pentru o trecere in timp
terii absorbite, la creşte • tîmplar la cooperativa din i o mare parte a timpului şi-n spaţiu, ci o modalita
rea frecvenţei în sistemul | Deva, loan D. Mlhuţ şl ' lor liber. Şi nu sînt puţine te superioară de comuni
energetic naţional. • Glieorghe Jurca, conducă- • zilele — mai. ales în preaj care între oameni. Dialo
tori auto la coloana Ilia, j
Iată care este efectul I Cornel Tcbieş, conducător ma premierelor — cind gul dintre interpret şi
direct al eforturilor siste 9 auto la coloana din Brad, • după-amiezile de repetiţii spectatori, acest pod intre
matice întreprinse în aces . Dumitru Păulescu, Ghc- | se prelungesc pină după suflete, presupune intr-
' rendy Bela şl loan Po- «
te zile. 9 lescu, conducători auto miezul nopţii. Conştient că
Prin reducerea consu . la coloana din Orăştle, I misiunea formativă pe care adevăr artă. implicată de
mului de megawaţi la ni 1 Dragomlr Grosu şl Iucob Q şi-a asumat-o presupune mică in viaţa artistică, in
vel de ţară : 9 Varga, conducători auto multă pregătire şi exigen luminile reflectoarelor, in
i la coloana Deva, loan Be- I
• Sistemul energetic nu lea, lăcătuş-mecanic la g umbrele culiselor şi culo-
mai este suprasolicitat. I atelierul Deva. . ţă, interesul colectivului
faţă de teatru, faţă de
• în centralele electrice Termocentrala Mintia. In camera tle comandă n blo LUCIA LICIU
se pot efectua reviziile şi cului 3-1, operatorul turbine loan Itoşin alături de tova arta adevărată cunoaşte
reparaţiile necesare ex răşii săi de muncă descifrează limbajul acelor indicatoare evoluţii evidente. Şi acest
ploatării corespunzătoare a veghind permanent la „puls ui“ -instalaţiilor. lucru se poate spune la (Continuare in pog. o 3-o)
agregatelor. Foto NICOLAE GHEORGHIU
t Am ajuns la Cîmpu lui A doua zi am semnat )
1 Neag pe la orele inseră- VIITORUL ÎNCEPE ÎN FIECARE ZI pontajul, la ora 7, la se- )
ţ rii. Ningea domol, cu fulgi cretariatul I.M. Cîmpu lui i
l cit palma, peste frumoasa tlnuă, este un baraj şi un documentări în profesia inginerul şef al unităţii, unde trebuie. Acum de Neag. Mă despărţisem tir- I
/ aşezare de oieri din ex- lac de acumulare, de unde de gazetar. Cunoşteam Ovidiu Avramescu, aflat la aici, de la Cimpu lui Neag. ziu, seara de Mihai Opri- i
) tremitatea cea mai de vest bea apă limpede şi bună bine şi prefacerile înnoi şut, în schimbul II. „Aşa Activitatea se desfăşoară şa, şeful coordonator al \
^ a Văii Jiului. Şoferul, nu aproape toată Valea Jiului. toare, socialiste, de care s-a hotărît la nivelul con destul de bine, cu toate secţiei Cîmpu lui Neag, l
l prea vorbăreţ, mă pune la Dar nu prea mai ajunge. s-au , bucurat aşezările ducerii combinatului mi din cadrul S.U.C.T. Petro- i
/ curent, totuşi, cu metamor- Populaţia a crescut. Se Văii Jiului, ca de altfel nier din Petroşani, să fa că e iarnă, e frig, iar uti şani, dar la prima oră 1
1 fozele petrecute în ultimii fac acum alte acumulări, ţara întreagă. cem de serviciu, cei din lajele şi maşinile pornesc a dimineţii următoare era ţ
^ ani în acest splendid colţ pe la Jleţ, am auzit... Pină şi circulă mai greu. Dar la lucru, alături de şo- l
din martie intrăm cu toate
1 de ţară. Nu-I cunoşteam la carieră, la Gmp, mai forţele pe făgaşul cel bun. şeri, ajutîndu-i să-şi por- i
? pe omul de la volan, nu e puţin..." OAMENI, LOCURI, DESTINE nească maşinile, să plece *
I mă cunoştea. „Aici, spune Ştiam. Cunoşteam bine in 1986 am dat în plus în cursă cu cărbunele şi ^
^ el, pe partea dreaptă, s-a locurile. Pe aici, pe la 128 900 tone de cărbune,
roca descopertată. „Se
1 deschis cea mai tînără Cîmpu lui Neag, şi mai în ianuarie a.c. ne-am fă vede, e greu, le ajutăm i i
! mină a Văii Jiului. Locu- departe, pe la cabana Am ajuns la cariera de conducerea întreprinderii, cut planul, iar de la în cu puţin foc să pornească, J
I lui i se spune Valea de Buta, urcam, în drumeţiile cărbune de la Cimpu lui pe schimburi — îmi spune. ceputul lui februarie avem însă oamenii sînt harnici, ţ
^ Brazi. Se zice că va fi una noastre, în Retezat, pe Neag (de la 1 septembrie E bine. Sîntem mereu în un spor de 1 000 tone. Se reuşesc să-şi facă numă- 1
i din cele mai moderne, mai Peleaga şi Vîrful lui Pătru, 1986 — Întreprinderea mi tre oameni. Altfel lucrează va da cărbune mult de rul planificat de curse pe ?
i mecanizate din ţară. Aşa cu popasuri de neuitat Ia nieră Cîmpu lui Neag) şi ei". aici. întreprinderea se dez zi. Sîntem şi noi oameni j
\ am auzit..." ¡1 ascult cu salba de lacuri din inima cam îngheţat de călătoria Ne-am depănat amintiri voltă. Şi pe orizontală, ai cărbunelui". ţ
1 luare aminte. Maşina mer- munţilor - Bucura, Lia, lungă, cu trenul şi cu ma din anii mai de demult, dar şi pe verticală. Am
, ge încet, greu, pe dimbu- Viorica, Ana şi celelalte. şina, de la Deva pină la am discutat despre cu început săparea primelor DUMITRU GHEONEA \
1 rile de gheaţă ale şoselei. Cunoşteam şi oamenii, o- poalele Retezatului. M-a noştinţe comune. „Noi puţuri. Vino miine să vor
^ „Dincoace, pe stingă, con- biceiurile lor, din primele încălzit însă discuţia cu dăm cărbune mereu, De beşti cu oamenii !“ (Continuare în pag. a 2-a)
