Page 58 - Drumul_socialismului_1987_02

DRUMUL SGCIALISMULl

In centrul muncii de partid - ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII - EXPRESIE

A DEMOCRAŢIEI Şl AUTOCONDUCERIl REVOLUŢIONARE ii
brigăzile rămase în urmă
Participarea la muncă-factor hotărîtor în
împreună cu tovarăşul îşi îndeplineau sarcinile nizaţiile U.T.C., iar măsu­ 20,00
Aurel Bîrlea, prim-secre- de plan, 24—25 dintre ele rile elaborate au influen­ 20,15
tar al Comitetului orăşe­ aveau realizări inegale, iar ţat în bine toate, sau a- obţinerea unor producţii agricole superioare 20,30
nesc do partid Vulcan, a- 11 brigăzi nu şi-au reali­ proape toate brigăzile.
bordăm o problemă, pe zat sarcinile de plan pe — Ce efect are acest In anul trecut, coopera­ tofi şi porumb, au efec­
cît de actuală, pe atît de anul 1985 şi nici pe o pe­ mod de acţiune ? tiva agricolă de producţie tuat lucrări superficiale, anul trecut — sublinia 20,10 I
complexă. Este vorba de­ rioadă din anul 1986, adi­ Sergiu Zbuchca, inginerul
spre modtil în care se im­ că pînă s-a trecut la une­ — Pînă să mă refer la din Deva a predat la fon­ au venit la acţiunile de şef al cooperativei — tre­
plică membrii comitetului le măsuri mai consistente. eficienţă, vreau să subli­ dul de stat şi la cel de pe ogoare cu întârziere. In buie să tragem maximum
orăşenesc de partid în so­ — înţelegem că aceste niez ideca că biroul co­ autoaprovizionare 655 tone zootehnie — cum au re­ de învăţăminte şi să luăm
mitetului orăşenesc, îm­
grîu, 330 tone orz, 604 to­
luţionarea problemelor cu 11 brigăzi au fost luate în preună cu comitetul de ne cartofi şi alte produse, latat Iosif Avram, loan cele mai eficiente măsuri
pentru a obţine în anul în
Popa şi alţii — nu s-au
care se confruntă colecti­ atenţie în mod excepţio­ partid al minei sînt deci­ depăşindu-şi substanţial îndeplinit sarcinile la pro­ care am păşit de cu rînd
vele muncitoreşti în înde­ nal. Cum ? se să menţină în atenţie sarcinile asumate la grîu ducţia ¡marfă de lapte de rezultate superioare în
plinirea sarcinilor de plan. brigăzile despre care vor­ şi cartofi. în zootehnie, vacă, la reproducţie ş.a. toate domeniile de acti­ 21,00
Dintr-o astfel de proble­ — Exact. Pe lîngă fieca­ beam, şi nu numai pe a- efectivul total, atît la bo­ Acest fapt se datoreşte — vitate.
mă largă ne oprim la un re brigadă a fost repar­ cum au subliniat partici­
Adunarea generală a coo­
singur aspect, anume mo­ tizat cîtc un membru sau cestoa, pînă ne convingem vine cît şi la ovine a fost panţii la dezbateri — ne- peratorilor a evidenţiat
realizat, producţiile anima­
dul în care sînt sprijinite activist al comitetului o- că ele capătă stabilitate
brigăzile rămase în urmă răşenesc, împreună cu un în rezultate cît mai bune. liere cunoscînd o substan­ realizării stocului de fu­ necesitatea de a se acor­ 21,50
în privinţa eficienţei, ţială creştere faţă de anul raje necesar pentru buna da mai multă atenţie or­
O INIŢIATIVĂ REVELATOARE ASUPRA cred că sînt concludente precedent. Măria Aldea, desfăşurare a stabulaţiei ganizării muncii pe ogoa­
în
sectorul
şefa fermei vegetale, în
re şi în zootehnie, mobi­
animalelor.
două lucruri. In primul
STILULUI DE MUNCĂ EFICIENT rînd, că toate cele 11 bri­ cuvîntul rostit în cadrul creşterii animalelor lucrea­ lizării membrilor coope­ !i!
găzi au ieşit la plan, ba adunării generale ce a ză oameni harnici, pri­ ratori, efectuării tuturor
pentru a depăşi greutăţi- cadru dc conducere al mi­ cu ceva depăşiri, nu mari, avut loc recent, sublinia: cepuţi, cu dragoste de a- lucrărilor la timp şi la
e, în vederea îndeplinirii nei. Aceste cupluri au pri­ dar depăşiri. Faptul este — Adevărul este că în nimale, climatul de ¡muncă cel mai înalt nivel calita­ ulm
sarcinilor de plan. mit sarcina ca zilnic să de apreciat prin consecin­ 1986 s-a muncit bine. este bun, conducerea uni­ tiv. în acest cadru s-a diopr
Uulel
— Cu ce aţi început, to­ coboare în abatajele bri­ ţele sale economice şi so­ Marea majoritate a coo­ tăţii şi a fermei are însă exprimat hotărîrea coope­ La o
varăşe prim-secrctar ? găzilor, să vadă ce lacu­ ciale. Se ştie că îndepli­ peratorilor a participat datoria să acorde mai ratorilor, mecanizatorilor cuitu
ne sînt şi să le ajute con­ multă atenţie realizării şi specialiştilor de la Coo­ 7.30
— Cu sprijinul comite- nirea şi depăşirea planu­ la lucrările ce au avut loc Revii
.ului municipal de partid cret în înlăturarea greu­ lui atrage după sine cîş- pe ogoare — factor hotă­ bazei furajere, hrănirii şi perativa agricolă dc pro­ rieru
un întreprins mai multe tăţilor şi a lipsurilor. liguri corespunzătoare. Pe rîtor în obţinerea de re­ îngrijirii animalelor. ducţie din Deva de a ac­ ltăsp
lur ;
ţiona cu cea mai marc
O activitate bună a rea­
inalize asupra mersului în unele brigăzi se sim­ plan economic, dacă îna­ colte bogate la hectar. în lizat în anul trecut sec­ răspundere pentru aplica­ ştiri
îndeplinirii planului la ţea lipsa unei angajări inte de iniţierea acţiunii anul trecut am realizat cea ţia de industrie mică şi rea în viaţă a orientărilor maţii
ot'oducţia de cărbune. Con­ ferme din partea oameni­ mina extrăgea 3 200—3 300 mai mare producţie de de prestări servicii, care şi indicaţiilor tovarăşu­ sate
11,03
statăm de mai multă vre­ lor pentru îndeplinirea tone de cărbune pe zi, s-a cartofi — 26 466 kg cartofi şi-a depăşit substanţial sar­ lui Nicolae Ceauşescu, se­ «ii :
me că în timp ce colec­ planului. Unii lipseau ne­ ajuns la 3 600 de tone, la hectar — am obţinut — cinile ce i-au revenit în cretarul general al parti­ ■nuzi
tivul minei Paroşeni se motivat dC la luci-u, alţii pentru ca acum să dea în ciuda condiţiilor atmo­ 1986. Ioan Roman şi la- dului, cuprinse în cuvîn- molii
corni
i firmă ca un colectiv întîrziau. alţii plecau mai 3 900—4 000 tone. într-o sferice nefavorabile — re­ cob Vesa, în cuvîntul ros­ tărilc -rostite la plenara Dc 1
fruntaş, chiar pe ramură, devreme din abataj. Cu perspectivă imediată se zultate bune şi la alte tit în cadrul adunării lărgită a Consiliului Na­ nai;
nina Vulcan întâmpină u- alte cuvinte, disciplina va ajunge la 4 200 de tone, culturi. De aici trebuie să generale, au reliefat eă ţional al Agriculturii, In­ rădic
10,00
nele greutăţi, la care se muncii era slabă. în alte pentru ca pe la jumătatea tragem concluzia că par­ bunele rezultate ale sec­ dustriei Alimentare, Silvi­ I’ubl
nai adaugă şi unele lip­ brigăzi erau lipsuri in or­ anului mina să producă ticiparea la muncă a coo­ ţiei se datoresc hărniciei culturii şi Gospodăriri poeţi
•ştiri
suri, care o împiedică să-şi ganizarea muncii, în ex­ în jur de 4 500—4 600 to­ peratorilor este imperios oamenilor ce lucrează aici, Apelor din decembrie COMO
ealizeze sarcinile de plan. ploatarea şi întreţinerea ne pe zi. necesară, fiecare om tre­ strădaniei depuse de co­ 1986 şi la şedinţa Comite­ tra
Evident că nu ne-am utilajelor, sau în aprovi­ — Rezultatele sugerea­ buie să-şi realizeze lucră­ lectiv pentru reducerea tului Politic Executiv al „Măi
rile ce îi sînt repartizate.
culţi
putut mulţumi doar cu zionarea cu materiale. ză... continuă a cheltuielilor de C. C. al P.C.R. din 30 ia­ Cluj
constatarea. Repetatele a- Efectiv, lucrurile au fost — Da. aşa este. Biroul Ilie Almăşan, Ladis-lau producţie. nuarie a.c. teze
18,00
nalize au fost însoţite şi luate sistematic, din a- comitetului orăşenesc este Ticiu, Adam Tgna .şi alţi — Din activitatea de TRAIAN BONDOR ta 1
de multe măsuri politico- proape in aproape în fie­ lîotărît ca această expe­ participanţi la dezbateri * Mi
organizatorice şi tehnico- care brigadă, aeordindu- rienţă s-o valorificăm nu au reliefat că pe fondul zică;
economice menite să de­ se, vreme mai îndelunga­ numai în întreprinderile hărniciei membrilor coo­ 20.30
termine schimbarea situa­ tă, ajutorul cuvenit. Unele miniere — deşi atenţia peratori s-au manifestat şi Depăşirea sarcinilor fizice 21,00
22,00
ţiei. Ele ne-au relevat un dintre problemele consta­ noastră principală va fi aspecte negative. Astfel, Radii
poet.
fapt care ne-a reţinut aten­ tate, care aveau caracter orientată spre cele două unii cooperatori nu nu (Urmare din pag 1} nilor de recuperare a tu­ 23,15
turor materialelor ce pot
ţia în mod deosebit, anu­ mai general, au fost dez­ mine —■ ci şi în alte uni­ participat la întreţinerea fi revalorificate. „între 23.
Ştiri
me că din circa 70 de bri­ bătute si în adunările ge­ tăţi şi sectoare de activi­ culturilor, la recoltarea la a indicatorilor. în ce ne acestea — spunea vorbito­
găzi existente la un .mo­ nerale de partid, alo gru­ tate. timp şi fără pierderi a priveşte, mă refer la toţi rul — trebuie enumerate
ment dat, cam jumătate pelor sindicale şi în orga­ CORNEL ARMEANU producţiei de sfeclă, car- ortacii din formaţia mea, şi moviliţele de... minereu
vom acţiona pentru creş­
terea şi mai accentuată a concentrat ce mai pot ii
calităţii lucrărilor pe care văzute prin curtea noas­
le executăm. Mă angajez, tră, îndeosebi în preajma Dl
Valea <ic Brazi. Cîţiva uzinelor de preparare. Să Htt
dintre oamenii brigăzii îrj numele brigăzii, să fi­ le strîngem şi să le aşe­ depi
conduse de minerul la- nalizăm cu o lună mai de­ zăm în silozuri pentru ex­ DO/
(Mo
noş Doboş (al treilea din vreme două lucrări im­
dreapta), brigadă specia­ portante : camera de pom­ pediere la uzinele meta­ Vlaş
lizată în lucrările de să­ lurgice prelucrătoare". ui;
pare şi adlncire a puţu­ pe şi bazinul de colectare (Fia
rilor. Recent, ..această a apelor de la orizontul Sarcinile de plan pe (Ca;
brigadă a realizat în — 200“. acest an sînt pe deplii _T
timp record introduce­ realizabile — a fost con­ nani
rea unor tehnologii noi, Asupra condiţiilor pro­ riile
cum sînt podul mobil şi ductive ce trebuie să cluzia cristalizată şi în Lup
cofragu! pentru betona- existe în acest an, în cuvîntul inginerilor Ioan LUI
re la lucrările de udîn- scopul realizării exempla­ Filipaş, Mariana Bîrsăian, rlloi
cire a pulului de aerai Petru Ianăşi, Constantin CAF
tir. 8. Trln introducerea re a sarcinilor de plan, a rloa:
acestor tehnologii, viteza insistat şi maistrul Ioan Pipoş, Vichente Voica, NE/
de avansare ia săparea Rovinaru, şeful minei Werner Schulleri şi altor (Mii
şi betonarea puţului a oameni ai muncii care au draj
crescut cu 13 Ia sută. Bocşa. „Pentru creşterea analizat cu discernămînt torc
Clin
Foto ŞT. NEMECSEK producţiei — arăta vorbi­ cKo
torul — trebuie executate activitatea unităţii şi au zică
operativ lucrările de dez­ făcut propuneri concrete BR/
voltare a carierei „Leo- pentru atingerea obiecti­ (Ste
pold". In acest sens sînt velor fixate. Din lucrările BAI
Ioni
adunării generale a repre­
Viitorul începe in fiecare zi necesare şi nişte dotări zentanţilor oamenilor mun­ TIE
(Pai
materiale mai bune. Re­
zultatele pozitive pe care cii de la mina Coranda — cari
O cil
le-am obţinut în 1986 aici, Certej s-a desprins nece­ ' dc
(Urmare din pag. 1) ralel pe trei fronturi : la lor negre-untoase de huilă ianuarie a.c. am mai fă­ la Bocşa, se datorează sitatea unor acţiuni mai Pirj
puţul auxiliar nr. 1, cu bri­ şi să le aducă la ziuă, cut vreo 14 ml şi am tre­ rezolvării problemelor de dinamice privind organi­ In si
gada iui Francisc Temeş- intru sporirea forţei ener­ cut la betonarea gulerului zarea mai bună a produc­ BR,
La Cimpu lui Neag se aprovizionare şi disciplinei
dau acum, zilnic, însemna­ vari, la puţul de aeraj nr. getice a ţării. şi la hidroizolaţii. Nimîc în muncă a tuturor oa­ ţiei şi a muncii, realiza­ Rîn
nu ne împiedică să lucrăm
1, unde acţionează forma­
te cantităţi de cărbune. ţia lui Victor Pruteanu şi Cei care sapă acum pu­ bine, să ne facem pianul. menilor". rea indicelui planificat de (Ca
MU
Frumoasa aşezare de mo- la planul înclinat aflat în ţul auxiliar nr. 1 sînt, cum Apoi, eu mai am o con­ La un alt mănunchi de utilizare a maşinilor şi sici
mîrlani este azi centru execuţia oamenilor din spuneam, oamenii din bri­ vingere, pe care am veri- probleme importante s-a instalaţiilor, respectarea în­ şui)
cui
carbonifer roditor, cu ra­ gada lui Francisc Temeş- ficat-o serios în mulţii ani referit maistrul Lazăr La- tocmai a graficelor de re­ GIU
murile puternic îndreptate subordinea lui Constantin vari. Discut cu brigadie­ de muncă pe care-i am za, care răspunde de func­ paraţii, atingerea parame­ nici
spre viitor. Chiar dacă Culea. Se lucrează bine, rul — un bărbat înalt, în minerit şi anume că ţionarea funicularului nr. trilor proiectaţi la obiecti­
aici viitorul nu înseamnă se depăşeşte ritmic planul robust, parcă anume clă­ bătălia nu se cîştigă în- 2. Acest mijloc modern vele date în funcţiune în
la toate obiectivele. Sîn-
in sus, ci... în jos, in sub­ tem conştienţi că "viitorul dit pentru a săpa puţuri demnînd „înainte, ostaşi !", do transport a minereului ultimii ani (exemplu, uzi­
teran. Vocaţia crescăto-, acestei mine se află în miniere. A venit în Va­ ci „După mine, ostaş,! !“. — din cariera Coranda la na de preparare nr. 2),
rilor de oi se schimbă cu lea Jiului, din Banat, cu Şi o aplic zilnic. Iar des­ uzina de preparare nr. 2 înfăptuirea programelor de
vocaţia pentru minerit. „In miinile noastre. Pentru mulţi ani in urmă. A băut pre rezultatele noastre să — are o importanţă vita­ modernizare, creşterea ca­
scopul cercetării, punerii a-1 aduce mai aproape, apă din Jiu, cum spune spună alţii..." lă pentru realizarea sarci­ lităţii minereului extras, I*
în evidenţă şi exploatării trebuie să muncim exem­ el, şi n-a mai plecat. nilor de plan. „Lipsesc respectarea şi chiar micşo­ inci
Cili:
straturilor de cărbune pe plar". Este unul dintre oamenii La Cimpu lui Neag, un unele repere de cablu pen­ rarea consumurilor de or.hr aco
verticală, sub vatra satu­ Frumos şi adevărat. Alt­ de marcă ai Văii Jiului în spaţiu mioritic ia tot mai tru funicular— arăta vor­ ce fel, reducerea stocwr* dea
lui, în luna octombrie fel spus, aici viitorul în­ acest gen de lucrări. „Lo mult chipul unui centru bitorul. Luînd din timp lor,_ utilizarea optimă a suf
der
1986 şi-a început activita­ cepe în fiecare zi, punîn- suprafaţă nu-mi găsesc carbonifer, iar oamenii lo­ măsuri de aprovizionare cu forţei de muncă şi altele. bile
tea, în cadrul I. M. Cimpu du-i-se temelii trainice, din locul. Eu numai în sub­ curilor îşi schimbă înde­ materialele necesare, vom Sînt direcţii de acţiune nin
care vor concentra energii­
tre
lui Neag, o formaţie de oţel, beton şi căldură uma­ teran pot să dau tot ce letnicirile tradiţionale, de reuşi să întreţinem mai ceh
pregătiri şi deschideri, îmi nă. Deocamdată i se ştiu. îmi place foarte veacuri, cu altele, noi, mo­ bine traseul funicularului, le şi forţa colectivului dc 9 t
spune subinginerul Drago- croiesc, pe verticală, vii­ muit meseria asta pe care derne, în tonul vremurilor iar acesta va funcţiona în muncă pentru ca şi bi­ sen
mir Bogdan, şeful brigă­ toarele căi de acces spre o fac. Iar cînd am ortaci luminoase de azi, ce aştern condiţii optime. Ne an­ lanţul pe acest an să fie
zii de investiţii. De atunci inima de cărbune din sub- cum sînt ceî de acum, suc­ de-a lungul şi de-a latul gajăm să transportăm în­ bun, să reflecte înfăptui­ Cili L
rea întocmai a indicaţiilor
lucrările s-au extins, efec­ pămînturi, urmînd ca oa­ cesul este garantat. In de­ ţării însemnele împlinirilor treaga cantitate de mine­ şi sarcinilor concrete for­ fav
tivele au crescut, colecti­ menii să coboare în aba­ cembrie anul trecut am socialiste, ale metamorfo­ reu ce va fi extrasă, din mi:
vul numărind acum mai taje cu tehnica cea mai făcut o avansare, la săpa­ zelor adinei petrecute pe carieră". mulate de conducătorul uni
la
mult de 90 de oameni. nouă în domeniu, să rea puţului, din ciocan harta ei, în munca şi în Electricianul Nicolae Şi- partidului şi statului nos­ lor
In prezent lucrăm in pa-. dea deşteptarea straturi­ de abataj, de 17 ml. In viaţa noastră. mon s-a referit la nece­ tru, tovarăşul Nicolae
sitatea intensificării acţiu­ Ceauşescu.