Page 61 - Drumul_socialismului_1987_02
P. 61
v
3 iíl-
PROLETARI DIN TARILE. UNIŢI-VA! Rezultatele în producţie —eu fiecare
lună tot mai bune
:
.. .■ - • ' ' \ •' ••
:
în anii actualului cinci pede a cercetărilor şi în dar el poate (şi va fi) res
jmoaui HUMtootPA nal, în care ţara noastră ceperea exploatării pro- pectat. De fapt, aici mai
şi-a propus să atingă noi priu-zisc a minereurilor trebuie să încheiem cerce
1
cote de dezvoltare ecorto- de către beneficiari. tarea zonei de la orizontul
(mico-spcială, oamenilor — Ce rezultate s-au în .plus 200. Prin măsurile
muncii de pe frontul pros registrat, în perioada tre luate vizînd mai ales or
pectării şi explorării geo cută din 1987 ? ganizarea muncii şi îmbu
logice le revin sarcini deo Cu toate greutăţile nătăţirea aprovizionării cu
sebit de importante. Ei datorate iernii aspre" din •materiale, vor creşte rit
ORBAHI flL COMITETULUI JUDEŢEAN* HUNEDOARA Al P.C. acest început de an gru murile de avansare la 100
sînt chemaţi să-.şi intensi
fice eforturile şi preocu pele noastre s-au mobilizat mî pe front şi lună.
pările pentru a pune în şi au reuşit să obţină plu La Măgura Tobei, lucră
evidenţă, intr-un timp cit suri la indicatorii de bază. rile miniere dc cercetare
mai scurt, noi zone mine De pildă, la galerii, de la sînt coordonate de mais
ralizate şi a le preda pen începutul anului, s-au să trul Cornel Pădureanu, iar
Anul XXXIX, nr. 9 100 JOI, 19 FEBRUARIE 1987 4 pagini — 50 bani tru valorificare beneficia pat în plus aproape 40 cele de foraj de maistru 1
rilor. ml, iar la foraj s-au rea Grigore Plopeanu. De no
Xn acest context se în lizat suplimentar prevede tat că .minerii din cadrul
grupei nu obţinut cele mai
rilor circa 200 ml. Aceste
In lumina Decretului privind raţionalizarea scriu şi strădaniile colec depăşiri reflectă preocu bune ' rezultate în produc
tivului de muncă al Bri
ţie pe anul 1986. Cerceta
găzii geologice complexe pările sistematice ale în rea zonei pentru punerea
consumului de gaze naturale şi energie electrică B-rad, din cadrul I.P.E.G. tregului colectiv do mun în evidenţă a minereuri
că al brigăzii, ale cadre
Deva. De mai mulţi ani,
această brigadă acţionea lor tehnice de la toate ni lor cuprifere şi complexe
ză în zona Brad cu bune
rezultate în producţie, con
tribuind substanţial tLa suc
cesele întreprinderii, re
purtate în întrecerea so
cialistă cu unităţile simi
lare din ţară. Un exemplu
convingător îl constituie velele, pentru aproviziona se race prin galerii de
rezultatele .obţinute în a- rea ritmică cu materiale coastă şi foraje.
nul 1986, despre care ne-a le necesare, sprijinul dc Preşedintele comitetului
îndatorire primordială a fiecărui vorbit, ’ succint, inginerul care am beneficiat în per sindical al brigăzii, teh
Florin Todea, şeful bri manenţă din partea con nicianul Miliai Pogan, a-
găzii : ducerii întreprinderii. răta, referindu-se la acti
om al muncii, a fiecărui cetăţean — Primul an al celui în acest an, activitatea vitatea grupei de la Căză-
de-al optulea cincinal l-am brigăzii geologice din Brad neşti:
încheiat cu depăşiri la toţi a fost concentrată la trei — în acest ' perimetru,
indicatorii de plan. Ast obiective principale.' Cî le cercetările se desfăşoară
Acţiuni ferme, eforturi conjugate pentru fel, la galerii am obţinut va detalii despre fiecare. prin trei galerii de coastă
un spor de 285 mii, la fo Grupa dc la Troiţa, con şi foraje executate de la
raj de 945 ml, la puţuri dusă de ing. Nicolae Bog suprafaţă. Aici se preconi
prevenirea oricăror forme de risipă de cercetare 30 ml, la sui dan, adjunct şef de briga zează săparea unui puţ de
tori de 20 metri. De ase
explorare în scopul cer
dă, arc ca sarcină primor
menea, la preţul de cost dială — la acest obiectiv cetării în adîncime a zo
— în prima lună din — în primul rînd la u- I.R.E. Deva; constată că am realizat economii în va s-au terminat lucrările de nei. O atenţie mărită tre
acest an, oraşul Orăşţic ă nele unităţi comerciale, la în loc de 930 kWh s-au loare de 9,4 milioane lei, .cercetare prin galerii şi buie să acorde colectivul
consumat mai multă ener altele ale cooperativei meş consumat 1 267 kWh în- din care cele la cheltuie foraje la orizonturile in acestei grupe,, conduse de
gic electrică decît cota ce teşugăreşti „Viaţă nouă", tr-o lună. Gestionarul lile materiale au fost de ferioare — încheierea ul maistrul Gheorghe Dără-
la consumatorii casnici... 4,4 milioane lei. Am pus timelor activităţi şi pre banţ, extragerii şi predă
i s-a repartizat — ne spu Constantin Greu se anga
ne. tovarăşul Ioan Mun Afirmaţia interlocuto jează ca în luna februa şi punem un accent major, darea în întregime a zo rii pentru valorificare- a
celor 11 000 tone de. mine
nei pentru valorificare la
la toate obiectivele în lu
tean, şeful punctului de rului nostru s-a adeverit rie să se încadreze în li cru, pe intensificarea rit sfîrşitul semestrului în.tîr reu planificate pe 1987. A-
exploatare din Or.ăştie al in bună, măsură pe teren. mitele cotei repartizate. murilor, valorificarea de — Termenul de finaliza veni condiţii bune şi pu-
Este .şi cazul I
r.R.E. Deva.' La magazinul alimen plină a timpului de .mun re a lucrării este presant
Restaurantul „Dacia”,
— Dacă ar fi să ne rc_- tar de pe strada Pricazu- lucrător gestionar Nicolae că disponibil şi a dotării — spunea maistrul Ioan B. CORNEL
fe.ri.in ,1a consumatorii ne lui, lucrătorii Vasile .Ra Şuşman. Notăm mai întîi tehnice existente, în vede Bota, secretarul organiza (Continuare in pag. a 4-a)
ţiei de partid a grupei —,
productivi la care depuşi du şi Ioan Ciuflea. de la o... inovaţie ingenioasă: rea finalizării .cît mai re
lor i v-hii opri ? ■ punctul de exploatare al două baterii, una de 70
alta de 40 amperi, legate
în paralel şi Un redresor, Mai multe produse agroalimentare
furnizează energie electri
MUNCITORI Şl SPECIALIŞTI ! j că pentru '9 beculeţe care contractate si predate la fondul de stat
Acţionaţi ferm, cu întreaga pricepere, ţ pot înlocui şi chiar înlo
pentru promovarea în producţie a celor mai \ cuiesc becurile mari. rii în anul trecut gospoda dintre cei mai statornici sînt cîţiva dintre cei mai
—
Amintiţi pe cîţiva
Restaurantul
„Mioriţa",
satele
din
vrednici gospodari ai co
compnei
moderne soluţii tehnice, tehnologice şi orga- \ condus de Remus Dara : Certej au vîndut la fon contractanţi cu statul, care munei, situîndu-se mereu
nizatorice, pentru a asigura realizarea inte- \ — Am scos o sobă cu dul de stat, pe bază de predau în fiecare an can în fruntea cetăţenilor noş
contract, 162 tone de car tităţi însemnate de carne, tri la livrările de produse
gralâ a producţiei planificate cu consumuri \ plită din priză, nu mai ne, 773 hl lapte de vacă lapte, alte produse agri agroalimentare la fondul
de energie electrica şi gaze naturale cît mai \ folosim maşina electrică şi de oaie, 2 200 kg lînă, cole. de stat şi cel de auto-
reduse ! \ de curăţat cartofi, îi cu alte produse agroalknen- — De regulă, cei care aprovizionare teritorială.
răţăm manual, am redus tare. cresc în gospodăria lor De fapt, din cantităţile
numărul de becuri, folo — Pentru ea şi în acest contractate pe acest an, au
an acţiunea de contractări fost deja predate 35 de
sim mai bîne lumina na bovine, în greutate de
să se desfăşoare în con COMUNA CERTEJ
turală. Dacă în luna ia diţii bune — arăta Ioan 18 tone şi peste 100 hl
nuarie am depăşit puţin Moise, vicepreşedintele bi de lapte.
— Cum sprijină consiliul
consumul, luna aceasta roului executiv al consi un număr mare de ani popular pe cetăţenii care
vom înregistra economii. liului popular comunal — male şi păsări se dovedesc cresc animale şi cultivă
am acţionat cu perseve şi buni contractanţi, ei
La restaurantul „Rapid“, pămîntuî? Ne referim şi
renţă în fiecare sat, reu obţinînd în fiecare an ve
gestionat de Stan Năboiu, lă cei care locuiesc în
şind astfel ca pînă în nituri frumoase de pe blocurile din satul de re
în luna ianuarie s-au con prezent să încheiem con urma animalelor pe care şedinţă.
sumat 8 200 kWh în loc tracte pentru 340 bovine, le vînd statului. Astfel — Am organizat acţiuni
de 3 400 kWh repartiţie. adică la nivelul, planului, Gheorghe Stan, Micloş Mi- de curăţare şi fertilizare
peste 280 porcine, mai mult traşca, Gheorghe Ormin-
G. IGNAT de 100 ovine, 5 200 hl dean din satul Nojag, 'Pe MIRCEA LEPĂDATU
lapte.de vacă şi 77 hl de tru Popa, Ioan Podean, din
(Continuare în pag. a 3-a) oaie, 1 700 kg' lînă ş.a. satul Vărmaga şi alţii, (Continuare in pag. a 3-a)
calitate. Copiii n u felici roanelor Ia copacii şi ar
tat feroviarii de ziua lor, borii ornamentali de pe TN ZIARUL DE AZI :
le-au oferit flori şi căr|i, aliniamentele străzilor, din
iar şeful staţiei, Petru parcuri şi spaţiile ce în
Semeu şi„ impiegatul Petru cadrează unele construc • ADUNĂRI GENERALE
Mălalştean au răspuns nu ţii. Este una dintre nume
meroaselor întrebări puse roasele acţiuni de prime PENTRU DĂRI DE
■ SIMroZION. La Blă- tle copii. nire a veşmintelor şl de
Jeni a avut loc simpozio înfrumuseţare a localităţi SEAMĂ Şl ALEGERI IN
nul pe tema „Pagini de ■ EXPOZIŢIE DE ARTA lor, ce se vor organiza
muncă şi luptă eroică sub PLASTICA. La Clubul ce în continuare, pe măsura ORGANIZAŢIILE DE
conducerea partidului, pen feriştilor din Simeria so apropierii primăverii.
tru triumful idealurilor so află deschisă expoziţia de PARTID
cialismului“. în cadrul ma artă plastică sub generi ■ BUNA SERVIRE. Co
nifestării, organizate cu cul „Omagiu ceferiştilor“, lectivul unităţii nr. 5’ n (pag. a ll-a)
sprijinul Bibliotecii jude realizată de membrii cer I.C.S. Alimentara Hune
ţene, au fost prezentate cului de specialitate din doara a depăşit planul la
aspecte ale activităţii des cadrul şcolii generale nr. 2 zl cu 135 000 Iei, in para • O sarcină de mare
făşurată de organizaţia de din localitate, conduşi <]o lel recuperînd sticle şl
tineret din patria noastră prof. Adrian Mateescu. borcane în valoare de pe actualitate: Instruirea
în cei G5 de ani do la Expun elevii Râul Adam, ste 15 000 lei. Sînt rezul
crearea sa. Darius IJozan, luliu Re tate ale. unei activităţi co şi perfecţionarea per
dea, Ligia lacob, viaţi merciale bine organizate,
■ ÎNTÎLNIRE CU FERO Morcovescu, Adriana Mar- ale unei serviri operative. sonalului muncitor
VIARI. Detaşamentul cla cliiş, Adrian Biriş ş.a.
sei a ni-a A de Ia Şcoa
Fabrica de încălţăminte din Hunedoara, atelierul cu la generală nr. 2 Haţeg ■ GOSPODĂREŞTI. în • Vinovaţii să-şi primeas
sut. In privinţa hărniciei, a calităjii lucrului, cît şl a eco (înv. Ancta Batizan) a municipiile şl oraşele ju
deţului s-a declanşat în
nomisirii materialelor, Zoriţa stan se numără printre pri avut o instructivă şi plă aceste zile ampla acţiune «ga™ că pedeapsa !
mii din atelier. în anul care a trecut a ocupat locul doi cută întîlnlre cu feroviari
în întrecerea socialistă la nivelul atelierului. din staţia C.F.R. din io- de tăieri de corecţie a co- (pag, a lll-a)
• -----------------------• - •
