Page 63 - Drumul_socialismului_1987_02
P. 63
{ULUI NR. 9 100 • JOI, 19 FEBRUARIE 1987 Pag. 3
„Clubul curioşilor“ -
O SARCINĂ DE MARE ACTUALITATE
EVIZIUNE
Instruirea şi perfecţionarea jocul logic al celor mici
:Jurnal
a economică personalului muncitor La Grădiniţa cu program lungit nr. 7 — a avut la „Soarele, prietenul nos
taţle în iiuliou- prelungit nr. 7 din Deva, rîndttl ei activităţi di tru" „Sticletele", de M.
Radh' elevlziu- modul în care se proce joarelor", „Soluţii do re acolo unde peste 200 de verse. La tema „Din tai Sadoveanu au fost alte
(color) La indicaţia conducerii
do luptă crol- partidului, din anul 1985 dează. ducere a consumului spe copii se joacă învăţînd, nele naturii", tovarăşa e- povestiri prin care educa
sub steagul glo- în cadrul Centralei indus — Instructorii filialei în cific de cocs la furnale", cresc şi se pregătesc pen ducatoare Viorica Barbu toarea Felicia Vaida le-a
al partidului, „îmbunătăţirea calităţii la tru clasa I într-o ambian a realizat o acţiune deo desluşit copiilor taine ale
moliile ntuncito- triale siderurgice Hune tocmesc programe, aşa cum
1 ale Epocii doara funcţionează filiala am spus, pe serii şi spe minatelor şi a creşterii ţă de basnt, îndrumaţi şi sebit de reuşită cu „Frun universului, iar „De unde
tlae ceauşescu centrului de perfecţionare cialităţi, pentru ingineri, scoaterii de metal", „în ocrotiţi de educatoare- za" de Emil Gîrleanu. vin anotimpurile" au aflat
i actori, mari a cadrelor tehnice şi de maiştri, tehnicieni şi mun treţinerea şi repararea uti mame, am zăbovit, în a- — Şi eu am înţeles dru cei mici printr-o deose
zori: Jeati Gabii)
'jurnal. conducere (C.P.—M.I.M.), citori specialişti. După lajelor metalurgice" ş.a. ceastă iarnă, cîteva ore, mul frunzei de la înmu bit de inspirată incursiune
căreia îi revin, în anii ac alcătuirea seriilor se trece Iată şi cîţiva dintre auto A fost suficient pentru a gurire pînă la cădere I în succedarea acestora prin
tualului cincinal, sarcini la derularea cursurilor, a rii acestor programe : in pătrunde în lumea copi — Dar tu nu faci parte mijlocirea diapozitivelor.
deosebite în direcţia ridi căror durată oscilează în ginerii instructori, Angela lăriei, pentru că aici — din grupa mare, ci din Prin basmul „Picătura de
DiO cării nivelului de pregă tre 12—18 zile. Gută, loan Pop. Nicolae ca în multe grădiniţe azi cea mijlocie. . • apă", „Povestea mobilei şi
tire profesională a oame — Să aruncăm o privire Dragovici, loan Carp, Flo — fiecare încăpere oferă a hîrtieî", educatoarea
nilor muncii din acest im asupra bilanţului pe 1980. rin Molea, loan l-Iodor. un cadru ambiant deose Stela Felea lc-a demonstrat
EŞTI I: 6,00 Ra portant domeniu de acti — Cursurile de perfec Şi. tot la acest capitol, tre bit desfăşurării activităţi Educaţia copiilor cum „omul stă-
iului dimineţii; pîneşte natura" iar educa
ordinea zilei in vitate. ţionare au fost absolvite buie să-i amintim şi pe lor instructiv-educative a- materiaiist-
râ; 7,00 Kadio- Inginerul loan Cara, în anul trecut de către colaboratorii noştri de la decvate vîrstei preşcolare. ştiinţificâ — şcoala toarea Nicoleta Bran, în
',30 Azi, in ţară i 025 de oameni ai mun C.S. Hunedoara — ingi Şi aici, prin povestiri, cadrul „Curiozităţilor din
»ondenţe din ju- instructor expert al filia cii. Dintre aceştia 252 sînt nerii Dumitru Bobîrnca, jocuri logice, de percep fără vacanţă natură" le-a împărtăşit
u Revista presei; lei, ne-a informat :
ierul melodiilor; ingineri şi subingineri, 523 Constantin Catrinoiu, loan ţie, prin atractive activi copiilor „Ce mi-a poves
in de ştiri ; 9,05 -T- La Institutul de sub- — maiştri, 250 — şefi de Cioroianu, Vasile Lupa ş.a., tăţi se face educaţie ma- tit un greier mic". Valo-
im ascultători- ingineri Hunedoara avem echipă şi de,brigadă. Pro care prin expunerile lor terialist-ştiinţifică pentru Da, dar am fost şi rificînd ştiinţific basmele,
5 Succes cutezâ- trei săli de .cursuri, cu ou la lecţia aceasta — ne
0,45 Publicitate ; dotările corespunzătoare, venienţa lor este urmă de specialitate şi-au adus ca cei mici să înţeleagă, răspunde micuţa Mădălina Maria Mărgineanu le-a
iletin de ştiri ; toarea : 77 la sută sînt o contribuţie însemnată să cunoască de la această dezvăluit cine sînt eroii,
Politica noastră; unde ne desfăşurăm, prac de la C.S. Hunedoara, 12,3 la instruirea .şi perfecţio vîrstă relaţiile dintre obiec Cornelia Hădăreanu.
zică uşoară de tic, activitatea. Cursurile — Şi ne spui şi nouă iar educatoarea Carmen
îteu ; 12,05 Ştlin- de instruire şi perfecţiona la sută — C.S.V. Călan, 7.7 narea lucrătorilor din si tele şi fenomenele naturii. de ce aie nevoie frunza Călin familiarizează copiii
ilui XX ; 12,40 la sută I. M. Aiud şi 3 la derurgie. — La grupele mari de pentru a înmuguri, a
oara folclorului; re a personalului din ca sută — I F. Vlăhiţa. Pentru perioada urmă încă din grupa mijlocie —
la 1 la 3 * Ra- drul centralei noastre si toare ne propunem să lăr ■vîrstă, noi acţionăm siste creşte şi a se dezvolta? cum nc-a mărturisit Mă
; 15,00 Avan- derurgice sînt organizate — Ce tematică abor matic pentru cunoaşterea — Da. Frunza are ne
radio-tv. ; 15,15 dează programele întoc gim tematica programe mediului înconjurător, a voie de căldură, deci de dălina — cu elementele
operete ; 15,40 pe serii şi specialităţi, în mite? lor de perfecţionare, să naturii şi a omului. In din natură.
>ii române; 16,00 afara orelor de producţie, — Strîns legată ele ce fim în pas cu cerinţele soare, de apă, de lumină.
îal; 16,15 Au- iar pentru cursanţii din cadrul „Clubului curioşi Şi după ce Mădălina ne Jocul logic al copiilor
idio; 17,00 lJulc- alte localităţi cu scoatere rinţele producţiei, de în centralei pentru a contri lor" — condus de educa recită ,şi ne cîntă frumos, din cadrul „Clubului cu
iri ; 17,05 Radio- făptuirea sarcinii vizînd bui şi pc această cale la toare sau chiar de pio
îconomică; 17,35 din activitate. în plus. ca îmbunătăţirea calităţii pro rezolvarea cit mai eficien de la colegele ei mai . mari rioşilor" îi conduce spre
şi te cînt pa- drele de specialitate ale nieri — avem o tematică aflăm cît de interesantă cunoaşterea mediului in-
. Program mu- filialei ah sarcina perma duselor siderurgice în ac tă a problemelor de pro bogată şi diversă : „Din a fost „Povestea unui fulg conjurător, făcîndu-i să
,00 Orele serii * tuala etapă. Dintre cele 25 ducţie, la înfăptuirea .cu tainele naturii", „Univer
ie ştiri ; 19,05 nentă de a îndruma şi de programe elaborate, e- succes a sarcinilor impor sul — o carte pentru toţi", de nea", poveste desluşită înţeleagă de pe acum le
ui tinereţii ; controla activitatea de în curtea grădiniţei prin gătura dintre obiecte şi
lio jurnal; 21,00 calificare şi perfecţionare numerăm cîteva : „Redu tante trasate de conduce „Omul stăpine.şte şi trans observarea directă a_ zăpe
tia dv. ; 22,00 O cerea consumului de re rea partidului siderur formă natura", „Curiozităţi zii şi apoi, în sala de gru fenomene — prin obscr»-
oră * Radlojur- a oamenilor muncii din fractare bazice prin tor- gici româneşti. din natură", „Valorifica vare directă, prin expe
0 *uent poe- întreprinderi. cretarea cuptoarelor Sie STELIAN DENA, pă unde ei înşişi au făcut
1 ? »rnă mu- rea ştiinţifică a basmelor". experienţă prin topirea rienţe, pe cît de simple,
1,55- .,00 llulc- — Cîteva detalii despre mens—Martin şi a melan- corespondent Fiecare dintre acestea — pe atît de convingătoare,
tiri. ne spune educatoarea Te bulgărului de nea, prin apropiindu-i do adevăr, ciei
vapori,
din
şi
„ploaie"
rezia Bogdan, directorul nou prin transformarea ştiinţă.
Acţiuni ferme, eforturi conjugate pentru grădiniţei cu program pre apei în gheaţă. L. LARA
prevenirea oricăror forme de risipă
Locotenent liuî- Mai multe
ria); Căutătorii
— seriile 1-11 (Urmare din pag. 1) să reintre cit do cit in rele electrice de prin bi
HUNEDOARA : normal. rouri, au fost înlocuite produse
neagră (Modern,
'^ea Vlaşinilor Cu peste 1 700 kWh au becurile mari cu altele de
ii); Un oaspete Mai mult decît dublu ! consumat în plus în lujna puteri mai mici, iar unde
(Flacăra); Prun Este o situaţie care nu ianuarie a.c. şi unităţile a fost posibil s-au scos de (Urmare din pag 1)
dul şi ardelenii mai poate fi tolerată. Per tot, folosind lumina zilei.
PETROŞANI: complexului „Palia", de
a (Paring); Lan sonalul unităţii, în frunte păşiri asemănătoare în- Acestea ar fi măsurile pe a păşunilor comunale. In
urilor — seriile cu şeful ei, trebuie să în care le-am luat recent. anul precedent, de pildă,
Noiembrie); Fur- veţe mai temeinic lecţia regis.trîndu-se şi la cafe-
Pacific (Unirea); bar, !n alte unităţi. Dar în acelaşi timp, soli au fost igienizate şi ferti
Actorul şi săl- economisirii energiei elec - în spiritul prevederi cităm si o corelare mai ■ lizate cu îngrăşăminte chi
— seriile I-II trice". Ca şi lucrătorii de bună a repartiţiei cu ne mice şi naturale 60 de ha
) ; VULCAN ; ■la „Gospodina", sifonerie, lor Decretului Consiliului cesităţile unităţilor noas
.e se grăbesc de Stat cu privire la ra- păşuni şi fîneţe naturale.
rul) ; LONEA : laborator, care laolaltă au ţionalizarea consumului! de tre*. Spun aceasta deoarece Chiar în această perioadă
I Florian (Mi- consumat intr-o lună 24 000 este ştiut că reţeaua coo se execută lucrările de
PETRILA : O kWh, în loc de 14 800 cit enurgie electrică şi gaze perativei s-a dezvoltat parcelare a unei păşuni
ciudată (Mun- era cota repartizată. naturale ne-am .stabilit un
; URICANI: Mu- plan* do acţiune amplu, mult în ultimii ani, dar din zona satului Vărmago,
'i vieţi (Rete O situaţie de risipă care corelarea cu necesarul pentru a se asigura ua
ll? • Căsătorie nu mai poate fi admisă concret, pe fiecare unita Strict de energie electrică pă.şunat raţional în conti
^ roşie); te — ne spunea tovarăşul
tRZ.. . Secretul am întîlnit la secţia de Aurel Doboş, preşedintele nu s-a făcut. Noi întronăm nuare. In ce-i priveşte
ci (Minerul) ; covoare a cooperativei C.P.A.D.M. Orăştie. Di un riguros spirit de eeo- pe cetăţenii care io-,
C : Spartacus — „Viaţă nouă", secţie con .nomie, facem eforturi zil cuiesc în blocuri şi şi-atl
II (Patria); Pro- rect răspunzători de eco nice pentru a preveni ori
îrul şi ardelenii dusă de Petru Tudor. In nomisirea energiei electri manifestat dorinţa să cul
; GEOAGIU-BAl: luna ianuarie a.c., i s-a ce sint lucrătorii gestio ce cale de risipă. Luna a- tive pămîntul sau să
itru plîns (Casa repartizat o cotă de 3 000 eeasta şi în perspectivă, crească animale, consiliul
ră) ; HAŢEG : nari. Fic'are urmăreşte colectivul de la C.P.A.D.M.
din Facific * kWh, dar a consumat zilnic intr-un caiet anu popular le-a pus la dispo-.
•omorilor (Da- peste 12 000 kWh ! A fost me consumul de energie Orăştie se va situa printre ziţie loturi de teren agri
lAZI: Fata fără nevoie de intervenţia fer cele care vor aduce eco col şi spaţii unde îşi poî
seriile I-II: CA- electrică, încadrarea rigu C.S. „Victoria“ Călan. Se pregăteşte turnarea unor noi amenaja adăposturi pentru
dcecnli (Casa mă a lucrătorilor I.IÎ.E roasă în repartiţii. Au nomii în. consumul de o- piese mecanice. Şeful de echipă rilimon Munteanu veri
îră); SIMERIA : Deva. pentru ca lucrurile fost scoase toate radiatoa nergie electrică. fică cu atenţie fiecare detaliu. porcine şi păsări.
lodjowski — sc-
-II (Mureşul);
'urtună în Pâcl-
nina). Amiază de zi de iarnă. me băuturi alcoolice. VonX
In autogara din Brad for Vinovaţii să-şi primească pedeapsa ! stabili adevărul. Nu vom;
fota obişnuită. Autobuze tolera nici o abatere de
1
3MOEXPRES încărcate cu călători so la regulile de ordine şl
ÎSSESJBfflaHSBSKa aprind ţigările. Fumează autogării. Apoi dispare — Dar de bău t Brad. I s-a desfăcut con disciplină, de la regulile
sesc, altele pleacă. Oame
nii se grăbesc la treburile şi beau dintr-o sticlă o ajutat şi de cîţiva prie in autobuz ? tractul de muncă deoarece bine ştiute ale transportu
ele extrase la licoare galbenă. Ca la birt. teni ai săi... a vrut să lovească un şef lui în comun, pe care în
din 18 februn- lor. Deodată se aude — Eu n-am văzut... Cînd de autocoloană. în ceea ce
larmă mare.’ Un om a fost Nu intervine nimeni. Şo La autogara din Brad au venit la autobuz unul primul rînd şoferii sînt
I: 33, 32, 19, 1, lovit mişeleşte. în plin ferul îi încurajează. Dar primim amănunte de la dintre ei era băut. Parcă priveşte vinovăţia şoferu datori să le respecte —
.1 II-a: 23, 14, 45. obraz. Făptaşul a dispă cum călătoria cu mijloa Petru Iştoc, impiegat de Rîşculean îl cheamă... lui Viorel Ianc, care a a subliniat inginerul Mir-
tolerat să se fumeze în
4. rut, s-a pierdut printre cele de transport în co mişcare, aflat la dtitorie, — Cei care fumau şi cea Băgăianu, directorul
Je cî.stiguri : blocurile de locuinţe. Nu-1 mun are regulile ci bine în ziua respectivă : beau — căci avem dovezi autobuz, o vom cerceta şi adjunct al I.T.A. Hune
lei. găseşte nici lucrătorul de stabilite şi respectate de — Cînd a sosit autobu că aşa s-a întîmplat — stabili, o vom sancţiona doara—Deva. în ceea ce ti.
noi toţi, Sabin Siler, şeful
tsssasmasasBraa miliţie sosit prompt Ia autogării din Brad, aflat zul de la Vaţa de Jos eu erau în apropierea dum cum se cuvine. priveşte pe ceilalţi vino
organele
vaţi,
în
drept
— Cînd l-am văzut pe
eliberam bilete — ne spu
EJWEA faţa locului. Cel lovit este în autobuzul cu pricina, ne. Am auzit gălăgie. To neavoastră. Cum să nu-i tovarăşul Sabin Siler lovit, vor acţiona în conformita
dus de urgenţă la spital,
Vedeţi, să nu simţiţi fu
i se dau primele îngrijiri. ti se adresează fumătorilor varăşul Sabin Siler a fost mul ?... iar huliganul lovea în te cu rigorile legii.
azi: Vremea va Urmează zile de spitaliza cu rugămintea de a stinge adus lovit. îi curgea sîn- — ...L-am auzit pe tova continuare, am sărit rapid Subscriem întru totul
neral închisă, cu re, concediu. medical, su ţigările în autobuz. Unul ge din obraz. L-am tri în sprijinul şefului de acestor idei. Aşteptăm ma
ai mult acoperit, dintre aceştia, profund răşul Siler cînd le-a spus autogară — precizează şo
uri vor cădea ferinţe. Pentru el, pentru mis urgent la spital. Am să nu fumeze, să nu bea... terializarea, aplicarea lor
ţii slabe sub familie... jignit că a. îndrăznit cine auzit că l-a lovit Un ce ferul Vasile Bobaru, singu şi în cazul de faţă.
le buri? 1 * % Vîn- va să-l atenţioneze, insultă tăţean... — Dar dumneavoastră, rul om din mulţime care în timp ce-şP făcea da
sufla sltfD , pînă Cum s-a ajuns ia acest pe omul aflat în exerci — Dumneavoastră ¡iţi şoferul, primul om dator a găsit de cuviinţă că este
rat, cu unele in- incident grav, huliganic, să respecte regulile de că toria, un om nevinovat a
ri temporare pî- nechibzuit ? ţiul funcţiunii, înjură, a- fumat în autobuz ? — îl nimerit să sari în apăra fost lovit mişeleşte. Vino
» km/h din scc- meninţă. Călătorii aud, întrebăm pe şoferul 'Vio- lătorie în autobuz, de ce rea unui om nevinovat, vaţii nu pot ră.mîne ne
d-estic. Tempe- De la Vaţa de Jos a dar nu ia nimeni atitu rel Ianc, care fusese la nu i-aţi atenţionat, de ce lovit mişeleşte de un ins
minime între pornit în ziua aceea un dine. n-aţi luat atitudine împo cu mintea tulburată de pedepsiţi. Aşa cer legile'
grade, iar cele autobuz spre Brad. La volanul maşinii sosite de noastre drepte, omenia,
între 3 şi 0 gra- volan se afla şoferul Vio- La coborîrea din auto la Vaţa de Jos. triva faptelor lor ? Ba băutură. dreptatea.
1 se va produce buz în autogara din Brad — Nu... Eu fumez mai parcă i-aţi încurajat... — Faptele petrecute sînt
rel Ianc. înainte de a IOAN HARAGA,
porni din Vaţa de Jos are loc evenimentul huli rar... — ...v-ara spus că n-am grave. Culpa şoferului
unte, vreme in ganic ' descris mai sus. — Prietenii care v-au văzut... Viorel Ianc este agravată secretarul comitetului
ii cerni acoperit, făcuse o pană. îl ajutaseră loan Rîşculean, fost şofer deoarece a încuviinţat ta- de partid de la
ea ninsori tem- câţiva prieteni. Trei, patru. ajutat să faceţi pana de — loan Rîşculean a lu I.T.A. Hunedoara-Deva*
Vîntul va pre- După plecarea autobuzu la autobaza din Brad, în cauciuc la Vaţa au fumat? crat ca şofer la noi — ne 'cit „prietenilor" săi să
tonsificâri pînă prezent încadrat la I. M. — .[.Au vrut să aprindă spune tovarăşul. Constantin transforme autobuzul în GH. I. NEGREA,
k m/h. lui, piâetenii şoferului, că LIVIU BRAICA -
lători şi ei spre Brad. îşi Barza, îl loveşte pe şeful ţigările... Lupu, şeful autobazei din birt, să fumeze, să consu