Page 65 - Drumul_socialismului_1987_02
P. 65
Propaganda audiovizuală - în consens
PROLETARI DTN TOATE TARILE. UNITI-VA
exigenţele economico-sociale actuaie
^1/ Consfătuirea judeţeană pri tivelor de oameni ai sarcinilor de plan. Uncie
Dc curând a avut loc
organe' do partid, intre
muncii pentru îndeplinirea
vind preocuparea consilii sarcinilor de plan. Se re care cele orăşeneşti Orăş-
lor de educaţie politică şi marcă din acest punct de tie. Haţeg, Brad, Simeria,
cultură socialistă din mu Vedere preocupările orga comunele Brănişca, Certej,
nicipiile, oraşele şi comu nelor municipale Deva şi Geoagiu, Băiţa. cit şi cele
nele judeţului în conce Hunedoara, orăşeneşti Lu- din unităţile miniere din
perea, organizarea şi des peni, Vulcan, Brad şi Valea Jiului, se ocupă
făşurarea propagandei au CăLan, comunele Gurasada, îndeaproape de îndruma
ORGAN AL COMITETULUI JÜ ditive şi vizuale în spri Geoagiu, Bosorod, Pui, rea colectivelor de redac
ţie ale staţiilor de radio-
jinul mobilizării oamenilor Baia de Criş şi altele, ficare şi radioamplificare,
muncii la îndeplinirea o- care au reuşit să realizeze care, prin emisiunile lor
biectivelor şi sarcinilor ce în localităţi şi unităţi pro-, reuşesc intr-o măsură tot
revin colectivelor hunedo- ductive o propagandă vi mai mare să reflecte cu
rene în actualul cinci zuală mai sistematizată,
Anul XXXIX, nr. 9 101 VINERi, 20 FEBRUARIE-!|8| 4 pagini - 50 bani nal. unitară şi concretă, adap operativitate şi cit mai
tată la cerinţele specifice. complet momentele semni
iâ
' **LBCIppy La Consfătuire au parti ficative ale muncii şi
cipat secretari şi secretară O bună parte a organe vieţii colectivelor de mun?
In lumina Decretului privind raţionalizarea adjuncţi pentru probleme lor de partid şi consilii că. Se bucură de atenţie,
lor de educaţie au cîştigat
le de propagandă din mu
nicipii, oraşe şi cbmune, o experienţă în folosirea de asemenea, vitrinele ca
consumului de gaze naturale şi energie electrică precum şi din unele uni simultană a formelor şi lităţii, care la C. S. Hu
tăţi economice. S-a rele mijloacelor propagandei nedoara, I. M. Barza,
mecanică,
întreprinderile
vat că, pe baza. experien vizuale şi auditive, în care „Vidra" şi chimică Orăş-
ţei acumulate în anii an un loc important l-au tie, I. M. Bîrcea, I.U.M.
teriori, în anul 1986 marea ocupat gazetele de perete, Petroşani, I.P.S.R.U.E.E.M.
majoritate a comitetelor cabinetele şi punctele de Petroşani, întreprinderile
municipale, orăşeneşti şi documentare şi informare, de lianţi şi Ţesătoria
comunale de partid au staţiile de radioamplifi Deva, cele de tricotaje Pe
acţionat pentru diversifi care, graficele, panourile troşani şi Hunedoara ş.a.
carea şi activizarea for de urmărire a întrecerii militează stăruitor pentru
melor şi mijloacelor de socialiste şi a iniţiativelor ridicarea nivelului tehnic
propagandă vizuală şi au muncitoreşti, vitrinele ca şi calitativ al produselor.
îndatorire primordială a fiecărui ditivă, aşezînd în centrul lităţii şi altele, punând un O importantă contribu
activităţii acestora proble accent deosebit pe reflec ţie la perfecţionarea acti-
tarea spiritului de anga
om ql muncii, a fiecărui cetăţean mele de însemnătate ma jare pentru îndeplinirea (Continuare în pag. a 2-a)
joră ale mobilizării colec
La contorul economiilor — Dezvoltarea eeonomico-socialâ
kilowaţii bunei gospodăriri ! a României în anul 1986
împreună cu ing. loan la începutul anului şi pînă siei energetice — repre
Stănculescu, directorul Mi în prezent. în uzina de zentanţi ai tuturor sectoa Locuinţe noi construite Veniturile băneşti ale populaţiei
nei Deva, „citirn" contorul preparare, în cele două relor de producţie din de Ia sectorul socialist
economiei de energie elec sectoare miniere de la cadrul unităţii.
trică realizată de colecti Deva şi Muncel se întîl- — Acordăm o deosebită
vul acestei unităţi în pri nesr nenumărate exemple atenţie cunoaşterii exac
ma jumătate a celei de a care ilustrează largul ecou te, de către factorii in
doua decade a lunii fe pc care l-a întîlnit fn vestiţi cu responsabilităţi
bruarie a.c. : ® 11 febru conştiinţa minerilor şi în utilizarea energiei, a
arie — economie de 92,2 preparatorilor .. .n<jşţri De cotelor repartizate tuturor
MWh ; o 12 februarie -r- cretul Consiliului dc Stat consumatorilor — afirma
100,4 MWh ; e 13 februa privind raţionalizarea con tehnicianul Aurel Mager,
rie — 111,1 MWh; o 14 sumului de gaze natu de la compartimentul me-
februarie — 115,8 MWh; rale şi energie electrică. cano-energetic al minei.
• 15 februarie — 136,7 Ing. Emil Giurca, res — La începutul fiecărei
MWh. ponsabilul mecano-energe- luni — a intervenit mais
— Această dinamică a tic al Minei Deva, a ţinut trul Ştefan Abrudeanu, res
economiilor — preciza in să accentueze rolul ce ponsabil energetic la uzina
terlocutorul — este cea revine comisiei energe de preparare — se primesc,
mai grăitoare dovadă a tice constituite la ni în sectoarele de produc 1986
modului responsabil în velul unităţii, în cunoaş ţie, chiar pe locuri de
care toţi oamenii muncii terea şi respectarea de că muncă, grafice cu reparti
din 'unitatea noastră tra tre fiecare consumator a ţia de energie electrică şi
tează împlinirea îndato sarcinilor ce privesc uti puteri, pe paliere (ore de
ririi patriotice a fiecărui lizarea cit mai eficientă a funcţionare). Sarcina noas Formaţiile artistice
cetăţean al României so energiei electrice. Am a- tră este să veghem asupra IN ZIARUL DE AZI :
cialiste, aceea de a folosi flat astfel că toate acţiu respectării repartiţiei şi să
cu maximă eficienţă ener nile ce se desfăşoară pen raportăm, orar. consumu • Dialog cu cititorii ale pionierilor în faţa
gia electrică, eliminînd tru valorificarea deplină a rile. Astfel, pentru astăzi
orice formă de risipă. fiecărui kilowatt-oră au (16 februarie a.c.), uzina • La intervenţia ziarului
Datele prezentate nu sînt drept suport prevederile are o cotă de 91 MWh, iar • Carnet cultural etapei judeţene
„vârfuri" ale economiilor unui amplu program dc la această oră (10,30), pe
de energic electrică, ci sc măsuri întocmit pe baza MIRCEA DIACONU • Săptămina viitoare la
înscriu în şirul realizări propunerilor concrete for televiziune O iniţiativă lăudabilă a grijă faţă de repertoriu şi
lor notabile obţinute de mulate dc , membrii comi- (Continuare în pag. a 2-a) făcuit ca, în prima jumă prezenţă artistică. Au fost
colectivii! Minei Deya de tate a lunii februarie, for şcoli, deţinătoare ale lau
maţiile artistice pionie rilor în precedentele ediţii
reşti remarcate în între ale Festivalului naţional
Recoltele obţinute - singurele argumente cerile orăşeneşti, munici „Cîntarea României", care
pale ş! comunale să se
au manifestat interes pen
întrunească în spectacole, tru menţinerea sau chiar
ale hărniciei şi răspunderii in muncă! în prezenţa juriilor. Or litativă a formaţiilor în
creşterea numerică şi ca
ganizarea unor astfel de
Dezbaterile adunării ge la creşterea producţiilor turi vegetale, la îmburuie- spectacole, după trecerile actuala ediţie, dar au fost
nerale de dare de seamă vegetale şi animaliere. narea unor culturi, datori
a cooperatorilor din Orăş- Astfel, relevîndu-se că în tă neefectuării tuturor pra-
tioara de Jos au stat per anul precedent unitatea nu şilelor manuale stabilite. De
manent sub semnul exigen şi-a realizat producţiile fapt, toţi vorbitorii au cri
ţelor şi ideilor cuprinse în planificate la hectar la nici ticat conducerea cooperati
cuvântările secretarului ge una dîn culturi (în afară vei pentru faptul că nu a
neral al partidului, tova de sfecla furajeră — n.n.), acţionat cu fermitate îm
răşul Nicolae Ceau.şeseu, s-a subliniat cu claritate că potriva celor care n-au ieşit în revistă din luna decem şi unităţi de • învăţămînt
la plenara lărgită a Con la muncă în cîmp atunci brie, dă posibilitatea for cu prezenţă modestă. La
siliului Naţional al Agri cînd era nevoie — nume maţiilor, interpreţilor şi şcolile generale nr. 2 De
culturii din decembrie 1986 le lor fiind amintit chiar instructorilor acestora să va, Cristur. Muncelu Mic,
şi la recenta şedinţă a Co Adunările generale în adunare: Ionel Bo.şoro- intervină în favoarea unei Liceul pedagogic, s-a sim
mitetului Politic Executiv ale oamenilor gan, Eleonora Pădure, prezenţe de calitate în
al C.C. al P.C.R., a sar muncii — expresie Gheorghe Flo'rea, Măria etapa judeţeană, atît în ţit o creştere a numărului
cinilor ce revin tuturor lu a democraţiei Muntean, Aurel Vinţan, formaţiilor în actuala edi
crătorilor ogoarelor pentru Valeria Rîmbetea, Maria repertoriu cît şl în ţinuta ţie, şi-au menţinut nume
traducerea în viaţă a o- şi autoconducerii Georgescu a lui Ion ş.a. —, scenică. ric sau chiar şi-au sporit
biectivelor noii revoluţii revoluţionare obligîndu-i să-şi facă cu La Deva, pe scena casei formaţiile şcolile generale
agrare. răspundere datoria de municipale de cultură au
Pornind de la aceste im-* . membri cooperatori, dc lo evoluat non stop. timp de nr. 4, 5 şi 6 Deva. Cele
perative, atît darea de sea printre cauzele ce au dus cuitori ai satului. S-a ară peste şase ore, formaţiile lalte unităţi şcolare cu
mă cît şi cei care au luat la dîjmuirea recoltei se nu tat că atît la cartofi, po artistice şi interpreţii in formaţii în spectacolul dc
Do cîteva luni, la cen cuvîntul în cadrul adunării mără neexecutarea în pe rumb cît şi la alte culturi dividuali din şcolile gene la Deva au avut o pre
rioadele optime a lucrări
trul pentru reparaţii mo au analizat în spirit critic prăşitoare producţiile pu rale nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6 şi
toare do tractor, de pe şi autocritic rezultatele ob lor de însămînţări, de în teau fi mai mari dacă toţi zenţă numerică modestă.
lingă 5.M.A. Deva func treţinere şi recoltare a cul 7 Deva, din Veţel, Păuliş, Activitatea artistică de
ţionează uu atelier pen ţinute în anul trecut, evi cooperatorii munceau cu
tru recondiţionat elomen-' denţiind cauzele care au turilor. Mai exact, este hărnicie şi răspundere la Şoimuş şi Muncelu Mic. la clasele II—IV este re
te pentru pompe de in dus al nerealizarea produc vorba despre o slabă mo efectuarea praşilelor, la re A fost o revărsare de ge marcabilă în această edi-
jecţie, In felul acesta,
prin activitatea celor de ţiilor planificate în secto bilizare a cooperatorilor Ia coltat. nuri artistice şi de inter
aici, in Imagine Toma rul vegetal şi în zooteh lucrările din cîmp, care au LUC1A LICtU
Herci, se realizează eco nie, făcînd propuneri con dus la prelungiri nejustifi MIRCEA LEPĂDATU preţi, de cîntec şi vers, de
nomii la piese de schimb crete menite să ducă la e- cate în eliberarea terenului tablo»ri coregrafice, în
de pînă ta 88 Ia sută.
liminarea unor neajunsuri, de coceni, paie şi alte res (Continuare in pag. a 2-a) cea mai mare parte cu (Continuare în pag. a 3-a)
