Page 66 - Drumul_socialismului_1987_02
P. 66
\
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Propaganda audiovizuală - în consens ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII - EXPRESIE
A DEMOCRAŢIEI Şl AUTOCONDUCERII REVOLUŢIONARE
cu exigenţele economico-sociale actuale
Mobilizare maximă pentru ridicarea activităţii 20,00 Tcleju
(Urmare din pag. t) Analizînd în mod critic Brad, unele unităţi co-. 20,20 Encrgi
blcmă
şi autocritic activitatea merciale din Simeria, coo tuluroi
vităţii consiliilor de edu desfăşurată în anul 1986, perativa „M u reşu 1". fiecărei cooperative ia un nivel superior 20,05 Copiii
caţie politică şi cultură consfătuirea judeţeană a I.J.P.I.M.S., I.J.T.L. Deva, tor io
socialistă în conducerea pus . în evidenţă şi exis C.A.P. Nandru, Dumbrava, rul iu
activităţii de propagandă tenţa unor lipsuri şi nea Sarmizegetusa, Ilia, Os de calitate si eficientă 20,45 Noi, f
oii do
vizuală şi auditivă au junsuri în conducerea ac trov, Serei, Tome.şti, ferma 0 k Muzici
adus-o îndrumarea acesto tivităţii de propagandă vi de stat Unirea şi altele 20,55 Cadrai
ra de către secţia de pro zuală şi auditivă. Unele desfăşoară o activitate La clubul U.J.C.P.AiD.M. lui, lărgirea permanentă a — în scopul transpune lor).
pagandă a Comitetului ju consilii de educaţie nu-şi slabă. Este slab organi Deva s-a desfăşurat aduna schimbului de mărfuri rii în viaţă a obiectivelor * K o m
deţean de partid, care, în întocmesc programe pro zată şi propaganda vizuală rea generală a oamenilor dintre sat şi oraş, apli ce lc avem de înfăptuit Ceauş«
cursul anului 1986, a or prii de activitate, din care din alte cooperative agri muncii din cadrul coope carea cu consecvenţă a în domeniul contractărilor 21,10 Serial
ganizat mai multe consfă cauză analizele pe care le cole. La multe gazete de rativelor de producţie, a- noului mecanism economi- şi achiziţiilor, arăta între lor) :
„Din t
tuiri şi schimburi de ex întreprind sînt sporadice, perete sc mai găsesc arti chiziţii şi desfacerea măr co-financiar, creşterea vo altele în cuvîntul său Au 21,35 Exper
perienţă, urmărindu-se ge superficiale, iar pe de altă cole scrise la modul ge furilor şi celor de credit. lumului beneficiilor şi a rel Doboş, preşedintele tată -
neralizarea experienţei po parte în acţiunile ce le neral, fără nume de oa Au fost analizate, cu acest rentabilităţii" în toate sec C.P.A.D.M. Orăştic, va ficienţ
zitive dobîndită de unele întreprind nu reuşesc o meni, fără fapte, articole prilej, activitatea desfă toarele de activitate. trebui să ne mobilizăm 21,50 Tclojii
organizaţii de partid, mu cuprindere corespunzătoare cu - caracter festiv, ediţii şurată şi rezultatele obţi S-a dezvoltat şi moder toate forţele, să acţionăm
nicipale, orăşeneşti, comu a problemelor şi a forţe care se schimbă extrem nute în realizarea planu nizat baza. materială a cu răspundere, organizând
nale şi din întreprinderi lor politico-cdueative de de rai’. lui şi bugetului de veni industriei mici, prin dota acţiuni susţinute eu spri
şi consilii de educaţie în care dispun. Din aceeaşi Consfătuirea a pus la turi şi cheltuieli pe anul rea atelierelor cu utilaje jinul deputaţilor, al comi
organizarea şi desfăşura cauză, un important nu î ndeanîna participanţilor 1986, angajamentele asu- în valoare de 8,6 milioane tetelor dc cetăţeni.
rea activităţii de propa măr de colective de redac concluzii practice care, va . mate în întrecerea socia lei, prin crearea de noi Alţi vorbitori, între care
HUCUUE
gandă. Asemenea acţiuni ţie ale gazetelor dc pe lorificate cu răspundere, listă pe 1987, s-au dezbă spaţii de producţie la coo Olga Mădăluţă, Angliei dioprogran
au fost întreprinse în uni rete, între caro cele de la pot determina perfecţiona tut programele de măsuri perativele din Ilia, Brad, Mateş, Cornel Ştefan, Teo 0,30 La Ol
tăţile miniere, agricole, rea în continuare a acţi- stabilite în scopul reali VâlLşoara, ŞoiniU.ş, Deva, dor Vasiu, Florica Iona.ş, agricultură
Plafar,
I.Ţ.S.A.I.A.,
forestiere, din comerţ, P.T.T.R. Orăştic, autobaza vităţii consiliilor de edu zării integrale a prevede Densuş, Toteşti, Lăpugiu, Iul iu Hanche, Margareta jurnal; 7,3
* corespo;
Pascu, Gheorghc Dunu ş.a.
rilor de plan şi a anga
Orăştic. Prin punerea în
care au determinat îmbu caţie politică şi cultură au subliniat în cuvîntul deţe ; 8,00
nătăţirea' stilului şi meto I.J.T.L., Peco, brigada de socialistă în conducerea jamentelor asumate în funcţiune a unui număr dc lor necesitatea concentră 8.10 Curie*
43 noi secţii de producţie—
scopul creşterii accentua
3.00
Huletiii
delor de lucru ale multor construcţii Iiaţeg, C.A.P. acestui important domeniu te a productivităţii mun prestări, s-a reuşit genera rii eforturilor în scopul Răspuuden
consilii de educaţie. Mesteacăn şi Ocolul silvic al muncii dc partid. lor ; 10,i
cii, ridicării nivelului teh lizarea în judeţ a produc îndeplinirii planului pe a- într-un gi*
nic şi calitativ al produ ţiei de răcoritoare. Pro cest an şi întregul cinci Publicitate
selor. ducţia realizată din mate nal la toţi indicatorii, con de ştiri; 11
în perioada de referinţă riale recuperabile şi refo- cretizând cîtcva direcţii de soclal-cetă
Interpreţi
în faţa lucrătorilor din ca losibile a reprezentat 10 acţiune ca: reducerea şoară; 12,i
drul cooperativelor de la sută din producţia costurilor de producţie şi ra folclori
producţie, achiziţii şi des marfă totală, materia,11- a cheltuielilor de circula maţii artis
laureate ;
facerea mărfurilor din lo zîndu-se într-o gamă lar ţie, accelerarea vitezei de naţional „
calităţile judeţului au stat gă de produse. rotaţie a mijloacelor cir nici“; 13,0
* Rudioju
obiective deosebit de im Planul industriei mici a culante, pe seama redu vanpremic
portante, între care dez fost d.epăşit cu 1,7 la sută, cerii stocurilor de mărfuri, 15,30 Cai
voltarea . producţiei indus ritmul de creştere faţă de creşterea calităţii servirii, c‘* v <î c
triei mici pe baza valo anul precedent fiind de a pregătirii profesionale a 3 Radi
IV licitate
ri fi cari i resurselor materia 16,2 la sută. La prestări personalului din toate solişti de
le locale, 'sprijinirea popu servicii, volumul realizat activităţile, mai buna gos ră; 17,00
laţiei săteşti, a membrilor este cu 22,4 la sută mai podărire a unităţilor 17.10 Ante
marc decît în 1985. C.P.A.D.M., c x t i n d e r c a 18.00 Orei
C.A.P. şi producătorilor letin dc
individuali în. dezvoltarea — Noi am înregistrat, o transportului hipo, creşte Sport;
depăşire substanţială a pla rea răspunderii conduceri Radiojurm
bazei materiale, contrac nului la preştări — subli lor în gestionarea bunuri informaţii.
tarea şi valorificarea la nia în cuvîntul său Ale lor, în apărarea avutului La sugesi
O zi într-
fondul do stat a' produse xandru Barbu, preşedintele obştesc. jurnal;
lor ăgr'Q'alimeriţax’pV dezvol C.P.A.D.M. Bretea Româ S-a exprimat unanim poetic ; 2‘.
23,15 Nocl
tarea şi modernizarea ba nă. Dar sarcinile puse în părerea că oamenii muncii 23,55—21,00
zei materiale a comcrţu- faţa noastră de către cel din cadrul cooperativelor ştiri.
de-al VlII-lca Congres al de producţie, achiziţii şi
cooperaţiei ne mobilizează desfacerea mărfurilor şi
Aspcct de In tabloul de comandă al Instalaţiei de ter-
moficare de la termocentrala Paroşenl. în scopul diversificării ser din cadrul cooperativelor IW
viciilor, al extinderii a- de credit, trebuie să se
cestora spre a satisface mobilizeze activ pentru
cerinţele îndreptăţite ale ridicarea. activităţii gene
La contorul economiilor — cetăţenilor din satele co rale la un' nivel superior 11 tt (Pair
DEVA:
munei. de calitate, anul 1987 — do aur
S-a reliefat, de 'aseme
(Arta);
kilowaţii bunei gospodăriri ! nea, • că în cursul anului aşa cum reiese din cuvîn- Săgeata r
tarea tovarăşului Nicolae
, Am făcut nenumărate adrese în cursul anului tre- 1986 s-a înregistrat la pre Ceâuşescu, ' ki recentă şe A); Pic
(Modern,
(Urmare din pag. 1) . Atenţia, sporită şe acordă i.cut către G.I.G.C.L., sollcltînd 1 sg se efectueze reparaţii I luări dc prod.use.' agroali- dinţă a Comitetului Poli la cină (
şi aşa-zişilor- mici consu / ia acoperişul blocului. In urma intervenţiilor noastre re- ţ mentare pentru, fondul dc tic Executiv dl C.C. al. cui, petre
o comisie' formată l
1 petate, s-a deplasat la
faţa locului
palier se înregistrează o matori. Scctorizarca ilu ţ din cîţiva tovarăşi, care au intrat în apartamente, au / stat o depăşire , de 13,7 la P.C.R.’, fiind hotărâtor pen ir (Cast'»" •
putere de 3 840 kW. minatului galeriilor din 1 constatat şi au plecat. Noi am rămas însă să captăm i sută, 29 de unităţi înde tru înfăptuirea întregului t- .mini
plinind
acest
la
plan- cincinal.
planul
Am consemnat, în con subteran este o acţiune... ? în continuare în diferite vase apa care se scurge prin 1 ESTERA ŞINA I-II (7 N
tună în î
tinuare, cîteva exemple la zi, în atelierele mecanice \ pereţi, punînd în pericol de degradare mobilierul, con- i indicator. LUPENI:
concrete de transpunere şi în birourile clădirii ad i strucţia în sine. Există apartamente în care din pricina } batlcii
în practică a măsurilor ce ministrative fiind desem ţ umezelii a căzut faianţa din băi şi bucătării. (Sebesţyen ţ (Cultural)
vizează buna desfăşurare naţi responsabili cu ilumi 1 Magdalena, ap. 19 şi Solari Rozalia, ap. 17, bloc A 1, j Fantomeli
(Luceafăr
a activităţilor de extrac natul pe fiecare încăpere. \ scara 1, cartier Gojdu, Deva, în numele locatorilor din } Recoltele obţinute Aventuri
ţie şi preparare a mine Măsuri dc economisire a blocul A1). 1 gră — s
reurilor "în condiţiile uti energiei electrice au fost \ (Urmare din pag. 11 fermitate şi exigenţă în re ncrul); A
lizării cu maximum de aplicate şi la cele două ţ • Doresc să vă aduc la cunoştinţă unele nemulţu- .\ . laţiile cu lucrătorii din a- să ne ma
răspundere a energiei e- cămine de ncfamilişti ale miri ale navetiştilor de pe ruta Oraşul nou — cocserie, ţ cest sector, atunci cînd nu torese);
lectrice. La uzina dc pre minei. Aici au fost numiţi din Colan. Pe acest traseu circulă un autobuz I.J.T.L,, de ( Cooperatorii Ioan Dănciu- îşi fac datoria, să atragă în alerta
13 RAD:
parare, prin schimbarea responsabili energetici şi convenţie, pe bază de abonament plătit. Din păcate, ta- / lescu, Petru Luca şi Ioan în colectivul brigăzii zoo dragoste
sistemului de agitare . a a fost interzisă folos-irea ( xatoarele nu se deranjează să controleze aceste abona- Şendroi s-au referit în cu tehnice oameni harnici din ORAŞTIE
tulburelii, la peste o trei reşouri'lor sau a altor con } mente şi de aici încep necazurile. Sînt mulţi călători care 1 vîntul lor la necesitatea ca sat, pricepuţi în creşterea seriile 1-1
iotul, au
me dintre* celulele de flo- sumatori suplimentari. De j nu posedă abonamente şi datorită acestui fapt se oreea- ţ în această perioadă să se animalelor. Totodată, s-au (Flacăra)
tarc au fost înlocuite mo fapt, aşa cum ne decla ţ ză aglomeraţii la urcare. Pe bună dreptate, acest auto- 1 acţioneze zilnic, cu hotărî- făcut propuneri concrete Supcrpoll
toarele de 11 kW cu altele rau mai mulţi mineri şi i buz a fost numit „autobuzul de binefacere". Nici con- } re la transportul şi admi menite să ducă la creşte cultură);
de puteri mai mici (7,5 preparatori, bunul obicei 1 Irealele care se fac (foarte rar) nu-şi ating scopul. Cei \ nistrarea îngrăşămintelor rea producţiei de nutreţuri, Mârln
kW), acţiunea fiind în al economisirii energiei ţ găsiţi fără legitimaţii de călătorie sînt doar atenţionaţi : l organice pe ogoare, la lu prin sporirea suprafeţelor LAN : L
cultură);
curs de desfăşurare. La electrice, trebuie dovedit 1 „Dacă te mai prind o dată...". Vă rog să Interveniţi la ; crarea amintită trebuind să cultivate cu culturi duble tcranul (
sectoarele miniere Deva şi i conducerea I.J.T.L. să ne ajute în această problemă. 1 fie antrenaţi toţi deţinăto şi, mai ales, prin execu Furtună
Muncel, funcţionarea com- deopotrivă acasă şi la lo (Vesnîczky iosif, strada Bradului, bloc 10, ap. 16, Căfon). ţ rii de atelaje din sat. tarea lucrărilor de curăţa mina);
prcsoarelor este raţionali cul dc muncă. Iar oame Analizînd activitatea din re şi fertilizare a păşunilor colarca
zată strict, pe bază de nii muncii de la Mina sectorul zootehnie, unde, şi fîneţelor naturale.
grafic, între schimburi, o- Deva probează prin fapte SESIZĂRI - SOLUŢII de asemenea, rezultatele Alţi participanţi la dez
prdndu-se o bună toarte acest adevăr unanim ac • Ne-aţi sesizat, tova- personalului, din 6 imun- ( obţinute nu s-au ridicat la bateri, evidenţiind rezulta
dintre ele. ceptat. răşă Ana Mureşan, bloc citori cîţi trebuiau să lu- t nici un indicator la nive tele bune obţinute de co
AB17, ap. 69, Deva, că creze efectiv, trei erau 1 lul planului şi potenţialu lectivul sectorului anexă,
lui unităţii, atît darea de
pe etichetele cu pufuleţi în concedii medicale. A- \ condus de Ilie Atanasiu, au Pentru
CETĂŢENI DE LA ORAŞE SI SATE ! cu lapte nu se trece data ceasta, însă, nu dă drep- l seamă cit şi vorbitorii au cerut ca acesta să-şi am îl în g<
arătat că la baza acestora
OAMENI Al MUNCII HUNEDORENI ! fabricaţiei. „Din verifica- tul nimănui să facă ra- / se află în primul rînd ne- plifice şi diversifice, acti cerul nc
cădea )
rea efectuată la unitatea bat de la normele de j vitatea în continuare, pen formă di
Oricît ar fi de mare producţia de gaze na de producţie pufuleţi — ambalare şi marcare a asigurarea furajelor la ni tru sporirea beneficiilor burniţă,
velul necesarului, dâr şi
turale şi energie electrica, pe locul întîi în creş ne răspunde Inbreprin- produselor, motiv pentru faptul că deseori în briga cooperativei. slab la
râturile
Adoptînd planul unitar
terea bazei energetice a ţării se situează... eco derea de morărit şi pani- care responsabilul uni- da zootehnică programul de de măsuri, participanţii la cuprinse
ficaţie Hunedoara—Deva tăţii a fost sancţionat cu
nomisirea acestor resurse ! Prin urmare, la lo — s-a confirmat că în mustrare, grajd nu s-a desfăşurat în adunarea generală a coo şl plus
xlmele î
curile noastre de muncă şi în gospodăriile pro perioada 10. XI — 30. XII S-au luat toate măsu- mod corespunzător, ordinea peratorilor s-au angajat sâ do. Loc:
neaţa.
şi disciplina, spiritul gos
prii să acţionăm cu înaltă grijă şi profund devo 1986 nu s-a trecut data rile pentru ca pe viitor podăresc au lăsat de dorit. acţioneze în acest an cu
La mi
tament patriotic pentru economisirea gazelor fabricaţiei, şeful de uni- niu se producă a- Cei care s-au referit la a- toată răspunderea şi capa fi în g
naturale şi a energiei electrice ! tate punînd acest lucru semenea abateri şi vă ceste aspecte (Elena Socol, citatea lor de muncă în ve cerul n
. ,
mulţumim că ne-aţi se-
cădea
,. _.
.
„
Chiar stingerea unui bec sau închiderea unui pe seama lipsei de per- sizat la timp pentru a Maria Georgescu, Lazăr derea realizării şi depăşirii formă d
n
n<ru
; vn
preveni punerea
arzător pe un anumit interval de timp sînt mă sonal şi a solicitării ma- nrown nl ftrm 5n -vîn- Popescu) au cerut condu producţiilor planificate în soare.
moderai
suri foarte bune. La scară naţională aceste xiime a acestui produs de zare a unor produse cu cerii colective să se im sectorul vegetal şi în zoo tempora
de-
către comerţ.
într-ade- termen de garanţie
„mici" economii se transformă în rodnicie şi plice cu mai multă răspun tehnie, pentru transpune km/h.
depuner
văr, verificînd situaţia păşit". dere în activitatea din zoo rea în fapt a imperativelor
prosperitate !
tehnie, să dea dovadă de noii revoluţii agrare.