Page 7 - Drumul_socialismului_1987_02

9 08(ï • MARŢI, 3 FEBRUARIE 1987 fag. 3

Mobilizator program de muncă şi acţiune Perfecţionarea - imperativul procesului
UNE
instrucîiv-educativ
(Urmare din pag. 1) nisterului de resort minelor ţiei, utilizării raţionale, la
i probi c- care se confruntă cu greu­ capacitate, a maşinilor, a-
rit, it tu­
tăţi — Dîlja, Lîvezeni, Băr- gregatelor şi instalaţiilor. Hotăritor pentru proce­ IV-a a viitorilor elevi din rea şi exprimarea elevilos
nisul partidului nostru, tovarăşul băteni, Uricani, Aninoasa, O atenţie cu totul deose­ sul instrucîiv-educativ in ciclul gimnazial, pentru prin corectarea greşelilor
tic Í Nicolae Ceauşescu. Avem a- dar şi celorlalte -, o cola­ bită trebuie acordată rea­
>r Muş actualul an de învăţământ, a-i apropia de disciplinele de ortografie în lucrările
sigurate condiţiile tehnico- borare mai bună să existe lizării producţiei pentru ex­ noul trimestru şcolar a fundamentale (prof. Ana de control, sancţionând prin
tv.: lo:t- materiale, dispunem de o între mineri - preparatori — port, îneît cel puţin 50 la început sub auspiciile per­ Şerban). notare lucrările scrise. De
şi Dan minunată clasă muncitoare, producători de utilaje mi­ sută din creşterea produc­
ii tlistri- fecţionării, imperativ sub — Consider că încă din remarcat, sondajul făcut
cn Man- ţărănime, intelectualitate, niere. La rîndul lor," colecti­ ţiei anuale să fie destinată oare s-au desfăşurat şi 'acest trimestru trebuie să de prof. Nadia Haţegon şH
ln Pier- care au demonstrat că sînt vele I.M. Barza şi I.M. Hu­ în acest scop. „Trebuie să dezbaterile recentelor adu­ începem o pregătire se­ concluziile acestuia, ceea
Alexan- gata să facă totul pentru nedoara, minelor Deva şi dezvoltăm un comerţ echi­ nări generale ale persona­ rioasă a elevilor din
Mărcu- ce a permis instituirea
ircta Po- a realiza programul şi o- Certej, Carierei miniere librat, sublinia tovarăşul lului didactic din judeţ. clasele a III-a pentru u.noi măsuri, necesitatea
î Radoff, biectivele dezvoltării patriei Mintia—Veţel, I. P. E. G., Nicolae Ceauşescu, să ac­ La Şcoala generală nr. 2 olimpiadele de matema­ urmăririi de către fiecare
iţa, Bog- noastre. Avem un partid pu­ I.C.I.T.P.L.C.I.M. şi I.P.S.R.U.M. ţionăm în aşa fel îneît să Deva, unitate care — prin tică din anul viitor. Noi
sen cadru didactic, indiferent
ternic. Acum, hotăritor este Deva să acţioneze dinamic lichidăm în cel mai scurt îmbunătăţirea' activităţii — arăta înv. Floarea Ru- de specialitate, a citîirlâ,-
felul cum vom acţiona fie­ şi eficient, într-o perfectă timp, în întregime, credite dc predare, creşterea ca­ şeţ — sîntom pe lo.c scrisului, vocabularului,
care, pentru a asigura rea­ conlucrare, în vederea rea­ le pe care le avem". Intre racterului aetiv şi .aplica­ fruntaş, şi ca participare, foneticii şi gramaticii. A-
lizarea in cele mai bune lizări! prevederilor, de ase­ prinderile noastre care rea tiv al lecţiilor, folosirea şi ca rezultate la faza de semenea -măsuri au fos5>
condiţii a acestor obiective”. menea mobilizatoare din lizează producţie pentru ex eficientă a bazei didaotico- masă a olimpiadei de ma- susţinute cu interes de
Aşadar, organele şi orga­ domeniul extracţiei şi pre­ port — C.S. Hunedoara, „Vi materiale, sporirea in­ prof. Cornel iu Bogariu,
nizaţiile de partid, condu­ lucrării minereurilor. dra", I.M.O. şi I.C. Orăş fluenţelor acţiunilor edu­ prof. Ida Moţiu, de toţi
cerile tuturor unităţilor in­ Deşi Termocentrala Min­ tie, „Marmura" Simeria, în cative — s-a situat în Adunăriie generale participanţii la dezbaterile
dustriale din judeţ, au acum tia şi Uzina electrică Paro- treprinderile de confecţi primul trimestru printre ale oamenilor muncii analizei. S-a cerut, ast­
în faţă un important docu­ şeni funcţionează, în gene­ Vulcan şi de tricotaje Pe şcolile fruntaşe din judeţ, fel, crearea unui front co­
ment programatic, orientări ral, la parametri superiori, troşani şi Hunedoara, I.F.E.T dezbaterile s-au referit — expresie a mun de acţiune care si£
şi căi sigure de acţiune pen­ asigurînd zilnic apreciabile şi I.P.L. Deva,, celelalte - mai puţin la „ce am fă­ democraţiei vizeze perfecţionarea mun­
tru îndeplinirea • mobiliza­ cantităţi de energie electri­ să ia asemenea măsuri şi cut", stăruind asupra ce­ şi autoconducerii cii în însuşirea discipli­
toarelor prevederi din pla­ că pentru ţară, ritmurile să fie sprijinite în aşa fel rinţelor pe care noua eta­ muncitoreşti nelor fundamentale, în
nul naţional unic de dezvol­ muncii trebuie amplificate, de centralele şi ministerele pă lo pune în faţa oame­ scrierea şi exprimarea co­
tare economico-socidlă a ţă­ astfel îneît să producă la tutelare, de organismele nilor 'de la catedre. De rectă, în aplicarea princi­
rii pe acest an. Se cere ac­ puteri cît mai apropiate de centrale de specialitate, in­ altfel, însuşi raportul a- tematică, pentru că 58,54 piului docimologie. Moti­
ţionat cu toată fermitatea, cele instalate, întrucît se cit să realizeze, în cele mai supra activităţii desfăşu­ la sută dintre elevi au ob­ vaţia predării şi a învă­
exigenţa şi răspunderea ştie, azi, energia este extrem bune condiţii şi să livreze rate în trimestrul I şco­ ţinut medii între 7 şi 10. ţării, reducerea procentu­
pentru înfăptuirea acestui de necesară bunului mers operativ produsele partene­ lar — raport prezentat de Dacă vom lucra cu copiii lui de mediocritate, apro­
program. al tuturor celorlalte sectoa­ rilor externi. prof. Constantin Pisoiu, în acest scop, încă din pierea elevilor do fiecare
în centrul atenţiei va tre­ re de activitate economică Avînd în vedere că în a- directorul şcolii — a sub­ clasa a III-a, rezultatele disciplină ■ de învăţământ,
bui să situăm, ca şi pînă şi socială. ceastă perioadă ou loc a- liniat, în mod deosebit, vor fi ' m u l t superioare. preocupare sporită pen.tr®
acum, dezvoltarea bazei de Siderurgiştii de la Hune­ dunările generale ale oa­ neajunsurile, ceea ce a Colaborarea învăţători— munca educativă a pionie­
materii prime şi resurse e- doara şi Călan au avut şi menilor muncii, se impune îndemnat colectivul la re­ profesori şi-a dovedit, de rilor şi şcolarilor au fost
nergelice - în primul rînd " au pro-blerrje cu asigurarea ca, în spiritul exigenţelor şi flecţie şi căutare, la gă­ fiecare • dată, eficienţa în tot atîten subiecte de re­
producerea lor, în cantităţi materiilor " prime, materiale­ indicaţiilor cuprinse în re­ sirea acelor modalităţi de pregătirea elevilor, de a- flecţie şi angajare. „Să
cît mai mari şi de calitate lor, combustibijului şi ener­ centa cuvîntare a tovarăşu­ lucru care să conducă ccea propun conducerii ne simţim permanent che*
ridicată, dar şi economisirea giei. O mai temeinică orga­ lui Nicolae Ceauşescu, să la o sensibilă îmbunătăţire şcolii să stabilească de maţi — îndemna prof. Ida
severă o acestora pe toate nizare a muncii proprii, şi • se anatizeze temeinic reali­ a muncii în toate compar­ pe acum viitorii diriginţi Moţiu, să nu uităm nici ©
căile. !n industria carboni­ o moi fructuoasă întrajuto­ zările din 1986, să se dez­ timentele procesului in- ai claselor a V-a, pentru clipă că noi sîntom ceS
feră, cum se ştie, sînt sta­ rare cu unităţile furnizoare bată cu toată responsabili­ structiv-cdQcativ. ,ca aceştia să-şi cunoască cărora ni s-a încredinţat
bilite, în acest an, impor­ de resurse, dar şi cu cele tatea sarcinile din acest an Disciplinele matematică de pe acum elevii. formarea omului de mi ine".
tante sarcini, înscrise în pro­ beneficiare ale produselor < şi să se stabilească măsu­ şi limba română au câşti­ Dezbaterile au relevat Un îndemn care, pentru
gramul fiecărei întreprinderi vor asigura o mai bună de­ rile necesare în vederea în­ gat, în dezbateri, locul ce necesitatea ca întregul co­ un colectiv didactic cum»
subordonate Combinatului rulare a producţiei, realiza­ făptuirii lor neabătute. „Pu­ li se cuvine. La matema­ lectiv didactic să-şi aducă este cel de la Ştuaivla ge­
minier Valea Jiului > Petro­ rea prevederilor de plan. tem spune că onul acesta tică — unde s-a îmbună­ o contribuţie activă la nerală " nr. 2 — înseamnă!
şani. Avînd în vedere că Sarcini ■ mobilizatoare, im­ este hotăritor pentru înfăp­ tăţit metodologia predării însuşirea corectă a limbii crezul . de muncă.
luna ianuarie a demarat a- portante, . au în acest an şi tuirea întregului plan cinci­ şi s-a instalat, un climat române şi crearea unui
nevoie — aceasta şi ca ur­ colectivele din industriile nal, pentru realizarea tutu­ bun de muncă, unde ca­ front comun faţă dc scrie­ LUCIA LICIU
mare a stării vremii - şi construcţiilor de maşini, ma­ ror programelor de moder­ drele de specialitate uti­
a fost încheiată cu restanţe terialelor de construcţii, chi­ nizare, de normare, de or­ lizează cu eficienţă ma­ 1
la producţia de cărbune, se mică, exploatării şi prelu­ ganizare, inclusiv de apli­ terialul didactic (seturi de
1
impune o mobilizare exem­ crării lemnului, uşoară, ce-şi care a autoconducerii şi a probleme, fişe, culegeri de „luna cărţii la sate '
plară în lunile viitoare, pen­ desfăşoară activitatea în ju­ noului mecanism economico- probleme), folosind diver­
sub care se vor desfăşura
tru soluţionarea problemelor deţul nostru, precum şi cele financiar — sublinia secreta­ sificat metodele cele mâi „Duna curţii la sate“, tra­ majoritatea manifestărilor 1
care mai există în unităţi şi din investiţii, din- transpor­ rul general al partidului. Să adecvate pentru înţelege­ diţionala manifestare de iar­ actualei ediţii a „Lunii cărţii ^
nă a debutat duminică, Sn
realizarea integrală a sar­ turi şi telecomunicaţii. Pre­ acţionăm în aşa fel îrreit, rea noţiunilor prevăzute cea de-a XXVII-a ediţie. la sate“ — a fost tema cx- *
cinilor. Un sprijin mai sus­ tutindeni trebuie luate cele realmente, să punem ordine în programă — s-au făcut Gazda deschiderii festive din punerii tovarăşului Nicoiao
ţinut este necesar să dea mai corespunzătoare măsuri şi disciplină în toate sec­ propuneri care vizează cu­ judeţul nostru a fost co- Bulosin, vicepreşedmto _ ul
muna Dobra, căminul cui- U.J.C.A.P., iar Aron Marian, «j
conducerea C.M.V.J. şi a mi­ pe linia organizării produc­ toarele de activitate”. noaşterea încă din clasa a tural de centru oferind am- secretar adjunct cu problo- ţ.
btanţn unei autentice săr- mc de propagandă al Corni- a|
împlinirile
băţori. organizată dc con- „ tetului comunal de pârtia ”
*
(Urmare din pag. 1) slliul comunal de educaţie pe care comuna le-a cu­
politică şi cultură socialistă, noscut în „Epoca Nicoiao
cu sprijinul Comitetului ju­ Ceauşescu“. Bilanţul edito­
deţean de cultură şi educa­
iluminat- în incintele ţie socialistă, U.J.C.A.P., rial hunedorean (deosebit do
I.M.MrR., ‘v întreprinderii U.J.C.P.A.D.M., Biblioteca bogat în 1986), făcut <îe prof.
Mihaela Tarnovschi, a des­
„Marmura”, Bazei ' 20 a judeţeană, „Luna cărţii la chis inspirat momentul îite- •
D.G.A.I.A.v - coloanei,-auto sate“ a debutat sub însuile- rar susţinut cu sensibilitate %
ţitoare auspicii. După ce to­
do poeţii Miron Ţie şi Ioan -
a U.M:T.G.F.,' liceului in­ varăşul Constantin Nclcga, Vasiu. O expoziţie de carte
dustrial. vicepreşedinte al Comitetului eu o tematică complexă {j|
In Deva, nevoia unor judeţean de cultură şi edu­ (politica agrară n partidu­
caţie socialistă, a subliniat lui, creare!) unei agriculturi
intervenţii din afară s-a semnificaţiile politice şi cul­ moderne, dezvoltarea conti­
făcut simţită în şi mai turale ale actualei ediţii a nuă n producţiilor vegetale
multe locuri: la Baza de îndatorire primordială a fiecărui j manifestării, t o v a r ă ş u l şi animaliere, în sprijinul
aprovizionare, desfacere Octavian Mireştean, şeful învăţămîntului agrozootehnic,
Secţiei propagandă a Corni- satul românesc oglindit In
si producţie secundară a om ai muncii, a fiecărui cetăţean ! tetului judeţean de partid, literatură), o expoziţie de
Centralei . minereurilor, a stăruit asupra dezvoltării artă populară şi un bogat
I.C.R.T.I., I.CJR.M., Ţcsă- economice a patriei noas- stand de carte cu vînzare au iar
Împlinit
manifestarea,
tre, a perspectivelor sale din
toi'ia de mătase, Autoba­ dc unitate cu simţ gos­ finite ? Ne îndoim că se ficare, în 17 ianuarie, actualul cincinal, cu ac­ spectacolul ansamblului „S!l~>
za" I.T.A., întreprinderea podăresc, puteau fi sesi­ realizează aici de 2,5—4 Olaudia Berghian se în­ cent pe ramurile de bază vana al Casei do cultură
pentru executarea şi ex­ zate de orice ofiţer de ori producţia planificată. călzea -suplimentar şi cu ale economiei. „25 de ani Deva a încheiat însufleţltor
de ia încheierea cooperativi- ziua deschiderii „Lunii cărţii
ploatarea lucrărilor de serviciu care-şi face con­ O asemenea întrebare un reşou. zării agriculturii“ — generic la sate“.
rase ia îmbunătăţiri funciare, ştiincios datoria. Aceas­ trebuie să şi-o pună cu Tim.p de trei luni de
„.ŢIPLA“ depozit Peco, I.P.S.R.U.M., ta s-ar fi numit un auto­ toată responsabilitatea zile Măricel Ignat, din
1987 : I n d u s t r i a laptelui, control exigent. oricare conducător de Simeria, strada I. L. Ca-
I.T.S.A.I.A., SJM.A.. Sta­ producţie; inclusiv cei ragiale, bloc 2, aparta­ Numărul de animale din curte
3, 15, 45, ţia de utilaje şi transport care se încadrează în .re­ mentul 18 va fi decuplat
a T.A.G.C.M., I.L.F. La Consumatori partiţie dar nu-şi reali­ de la reţeaua de energie atestă vrednicia gospodarului
„Dacia-service", ilumina­ „de vîrf“ ? Nu, zează producţia planifi­ electrică pentru furt de
tul de pază era efectuat risipitori de vîrf ! cată şi depăşesc în fe­ curent. Nu i s-au apli­ Toma, secretar adjunct al
de patru corpuri de ilu­ lul acesta consumul de cat decît măsurile pe ca­ (Urmare din pag. 1) comitetului comunal de
minat de 250 W. Adevă­ Repartiţiile de energie energie pe unitatea de re le prevede legea I partid. A fost finalizat
rată risipă. Asemănător electrică se fac, este lu­ produs. La un control domici­ permanenţă statului, pe recensământul la 229 de
se prezentau lucrurile la cru ştiut, ţinîndu-se sea­ liar, la locuinţa lui Vio- bază de contract, însemna­ gospodării, luîndu-se în
pompele de apă de la ma de consumatorii exis­ Izolate şi nu chiar rel Mihaiu din Spini, te cantităţi de came de evidenţă un număr dc 257.
Sintuhakn ale G.I.G.C.L. tenţi în mod justificat fierar la I.M.M.R. SLme- oaie, lapte, brînză şî lînă. bovine, 429 ovine, 104 por­
Observaţi, vă rugăm, într-o unitate de produc­ Redăm în cele ce ur­ ria, s-a descoperit un a- Duminică, recenzorii au
stimaţi cititori, că multe ţie şi de consumurile mează cîteva exemple a- parat de sudură artiza­ constatat că acum gospo­ cine şi peste 2 400 păsări
dintre aceste unităţi nu specifice de energie" e- iparent izolate de consu­ nal despre care fierâruî darul amintit deţine 261 ouătoare. Şi aceste cifre
au activitate pe timpul lectrică pe unitatea de muri abuzive sau chiar susţinea că e proprieta­ oi, patru porci, şi un nu­ relevă că numărul anima­
nopţii. Au însă plătiţi produs. în baza acestor de furt de energie elec­ te a C.A.P. Ca şi cînd măr însemnat de păsări. lelor domestice a sporit în
oameni care să efectueze argumente, atelierelor de trică. C.A.P. Spini n-ar fi a- La rîndul său. Traian majoritatea gospodăriilor,
paza incintelor respective covoare ţesute mecanic La un control efectuat vut unde să-şi ţină apa­ Jic, din satul Ghişcădaga, că cetăţenii din comuna
pe timpul nopţii. Oameni şi de tors ale Cooperati­ pe la cabinele de pază ratul respectiv. Confis­ a declarat cu sinceritate noastră — mobilizaţi de
dar şi cu mîndrie că îm­
care. de regulă, se can­ vei meşteşugăreşti „Via­ de la intrările principale cat fiind, aparatul n-a preună cu familia sa cresc chemările adresate locuito­
tonează în cabina do la ţă nouă" din Orăştie li ale unor întreprinderi, în mai fost reclamat de în gospodărie şase bovine, rilor satelor de tovarăşul
poartă, la căldurică, ba se repartizează un con­ 26 ianuarie, portăriţa de nimeni. trei porci, 17 iepuri. 30 Nicolae Ceauşescu, secre­
şi cu câte un reşou, de sum de 2 pînă la 3 me­ serviciu de la I.P.S.R.U.M. Fapte şi exemple izo­ de păsări şi şapte familii tarul general al partidu­
multe ori artizanal, cu gawaţi. Aproape fără ex­ se încălzea cu un reşou, late ? Da, dacă avem în de albine. lai acest an s-a lui —, de sarcinile ce ne
putere de pînă la 2 kW, cepţie, cele două atelie­ deşi cabina e prevăzută vedere singularitatea lor. angajat să predea statului revin prip Programul u-
în priză. re consumă în jurul a 8 cu sobă. Deşi cabina de Nu dacă ne gîndim că, o bovină, un porc, 1 600 •nic. cresc tot mai multe
Punctele de risipă în­ megawaţi I Se pune în­ la uşa de intrare în se­ cei ce le-au săvîrşit tră­ litri de lapte ş.a. animale, predau la fondul
lăturate de organele trebarea: are acest con­ diul G.I.G.C.L., de pe iesc şî muncesc printre „Astăzi a fost o zi rod­ de stat şi cel de autoapro-
I.R.E. puteau fi observa­ sum o acoperire cores­ strada Lenin, e racorda­ noi, risipind datorită în­ nică pentru toate comisiile vizion.nre teritorială canti­
te de orice conducător punzătoare în produse tă la reţeaua de terimo- găduinţei noastre. de reoenzar'e — ne decla­ tăţi tot mai mari de pro­
ra la sfîrşitu.l zilei Ilic duse agr oalimen tare”