Page 70 - Drumul_socialismului_1987_02

DRUMUL SOCIALISMUL!

Nu se poate întoarce nimeni cu faţa \
D A C I A de .la zi şi de la noapte t ii
cum nimeni nu cutează a trăi decît /
Iubiţi Dacia — nu vă uitaţi cum se între ai săi ţ 13,00 r
scurge rugina ca o piatră de rîu ce nu se poate i 13,05 1
r
de.pe popoarele lumii; desprinde 7 * E
— iubiţi-i mijlocul mîncat de istorie niciodată de muntele tată. ' ’/
ca în palmă Í
clipoceşte Istm roşu de-a valma cu VALERIU BÂRGÂU \ * C
oameni şi stele. * 1 i
Vin cai din codri suflînd pe nări SATE ROMÂNEŞTI j t
lumină prea-dulce * I
1
dacii stau drepţi călări în patria lor; Ca desenate de-un copil mileniu * c
tit, aflat intr-o perpetuă nu poate să-i azvîrle nimeni din şa stau satele pe munţii rămuroşi * I
ebuliţie a căutării, păs- şi din lume. Ie-a scris în piatră un statornic geniu
O p ţ i u n i trind totuşi o ireductibilă Iubiţi Dacia ce nu a curs din- nici să le citim din moşi şi din strămoşi. 1
legătură cu universul rus­ un poem pe pămînturi Ce simplitate cosmică, rotundă — * ]
Elaborarea unei cărţi a- ingindurări. Au apărut a- tic şi naturist a cărui sor­ plină de vigoare sau obosită de luptă bătrîrie sate, mici planete !...
junsă în laza ei linală de­ poi o seamă de discuri şi ginte trebuie probabil cău­ cîmpia dă roată marilor popoare, O lege-a firii, veche şi profundă. * p
vine obsesivă şi tiranică, cărţi remarcabile. Lăsind tată in lumea natalului pune în mişcare moriştile de pe Le-a prejmuit dintotdeauna-aici * 'I I
acaparindu-te total şi în- discurile pe seama cronicii Sinmartin al Harghitei, cu morminte în jurul soarelui cel care * J
depărtindy-te de preocu­ de specialitate, vom sem­ umanitatea sa robustă şi şi Ie dedică suflul din toată puterea e peste tot şi e în fiecare... H, 15 :
pări ce ţin, altfel, de obiş­ nala dintre cărţi măcar pură şi cu tectonica agi­ ei magnetică... EUGEN EVU 19,00 *
19,20
nuinţă. Aşa se explică şi una„ de acută actualitate, tată a peisajului său se­
dispariţia temporară din consacrată resurselor ener­ ver. Adevăraţii artişti se 19,50 ’
această pagină a rubricii getice ale lumii şi sem­ deosebesc de manufactu­
de faţă. Revenind, mă aflu nată de distinsul profesor rieri prin capacitatea de Toate pinzele 20,50 I
acum înaintea unei opţiuni Nestor Lupei, asupra că­ a-şi crea un stil recog- rr
deloc uşoare. Căci s-au reia vom reveni negreşit. noscibil, comparabil cu o // 22,20
perindat in răstimpul cu marcă de nobleţe. Mătyăs, sus
pricina o seamă de lecturi aflat la deplină maturitate
şi privelişti de soi, care ar rie e U v v Q artistică, vine cu un ase­ „Secretul epavei" — f|j
li meritat cu prisosinţă să menea stil inconlundabil, semnat de Mircea Mure-
fie, dacă nu comentate, ¿¿PRIVELIŞTI pe care, cu gindul la sen­ şan în dublii calitate — 15 U
măcar consemnate. Astfel, sul etimologic al cuvintu- regizor şi, alături de <tiopi
6,30
televiziunea ne-a delectai In sfîrşit, un nou eve­ tui, l-aş numi flamboalant. Alexandru Struţeanu, sce­ agrie
săptămini in şir cu două niment artistic la Galeria Şi totuşi, in ciuda neli­ narist — este prima scrie juriu
seriale complet diferite, de Artă din Deva : cea de niştii de flacără imprevi-, a filmului realizat pentru s,00
Curii
dar memorabil fiecare în a opta expoziţie personală zibilă pe care o poartă marele ecran după seria­ Bulei
felul său. Intii CALVARUL, a pictorului Mătyăs losif. intr-insele, pin zele sale sint lul t.v. inspirat din roma­ Audi
cu derularea sa măreaţă Eveniment prin valoarea concepute intr-o manieră nul „Toate pinzele sus“' come
Revi;
şi lentă de fluviu al stepe­ lucrărilor, prin profesionis­ ce sugerează rigorile com­ de Radu Tudoran (urmă­ 11,05
lor, amplu recital al ace­ mul pe care-l atestă, ponisticii prin echilibrul toarele două episoade: te ;
sLle
lui superb „careu de aşi" prin personalitatea artisti­ compoziţiei şi importanţa „Misterele ¡nărilor", „în- .lot In
- Alferova, Penkina, So- că distinctă a autorului. acordată detaliului ori prin tîlnire în Atlantic"). Alicii
lomin şi Nojkin - actori de Pentru cei care-l cunosc armonizarea culorilor sub In „Secretul epavei", «»Hre
strălucită clasă. Şi, con­ pe Mătyăs, cu prezenţa sa reverberaţiile unei domi­ cei doi bravi „lupi de De 1;
comitent, SANITKA, AMBU­ de o sfioasă discreţie, cu nante : intr-un fel, nişte mare" — Anton Lupan şi nai ;
radio
LANŢA pragheză, fără privirile sale meditative şi '„sonate in roşu major"... Pierre Vaillant —, plănu­ de
'„careu de aşi", dar cu ac­ surisul bonom, tamine o Printre artiştii plastici de iesc o expediţie în Ţara Díale
Radi*
tori de o admirabilă au­ permanentă surpriză impe­ notorietate naţională - şi de Foc, dar goeleta lor ii ia
tenticitate a omenescului tuozitatea lainicei sale nu numai naţională *- cu „Speranţa" • dispare fără cont*
cotidian; film care a reu­ combustii interioare ca.re-şi care judeţul Hunedoara se urmă. După căutări, gă­ zică
şit performanţa de a li in dobindeşte expresie abia mindreşte, Mătyăs losif este sind-o, Anton Lupan for­ Orei*
* Si
acelaşi timp simpatic şi in operă. Lucrările sale', o personalitate de neîn­ mează un echipaj, repară terni
dramatic, delectabil şi dominate predilect de roşu, doielnică proeminenţă. epava şi porneşte spre 20,00
La
capabil a suscita grave trădează un spirit neliniş- RADU CIOBANU Ţara de Foc, în căutarea Radi
prietenului dispărut. Se­ 23,00
cretul epavei este o suită 23,10
23,55
„Românie, plai de peripeţii pe mare şi în iC.
Pasiune de suflet ţinuturi exotice, insule
misterioase, cu lupte con-
de aur" Despre posiuneo lui purtat bunii şi străbunii A
Ghiţă Lugojan Cosma am Dobrei, îmi trezeau o emo­
auzit acum ctţiva ani. ţie firească şi caldă. Am Mătyăs losif — grafician, născut în anul 1930, în
La Casa de cultură din M-am bucurat de strădania văzut cîteva fotografii în CRONICA FILMULUI DI:
tiu
Deva a avut loc vernisa­ sa sufletească şi mai ales Care apare fostul gimna­ comuna Sinmartin (Harghita). Studii : Institutul de de ;
jul expoziţiei „Românie, de nobila sa pasiune. ziu industrial „A. lancu", arte plastice „Ion Andreescu" Cluj-Napoca (1950 — (Art
plai de aur", organizată de O dată cu deschiderea ^Lu­ o casă ţărănească din sec. 1956). Membru al U.A.P. din 1956. Prezent în expo­ tra piraţilor, regăsiri între Sfigt
Consiliul municipal Deva nii cărţii la sate", a cărei XlX-lea, o bucată de lemn ziţii judeţene şi republicane din anul 1954. Participă personaje care se caută A);
(Mo
al Organizaţiei pionierilor. gazdă a fost comuna Do- petrificat. Şi cîte obiecte la expoziţii de artă plastică românească şi interna­ cu deznădejde de mulţi ta c
Participă membri ai cer­ bra, am putut să-l cunosc ale istoriei acestei vetre ani, mai ales eroi roman­ ’Ml,
a?>
curilor de artă plastică pe acest om şi, mai mult, n-am văzut ? Cu multă bu­ ţională de la Moscova,' Geneva, Viena, Helsinki, Bel­ tici din familia justiţiari­ ,.cn
şi foto din şcolile generale sâ-3 admir preocuparea, curie mi-a povestit acest grad, Atena, Budapesta, To rino, Milano, Buenos-Aires, lor „fără teamă şi pri­ ţul
ale municipiului Deva şi într-o sală a căminului om despre cei care l-au Beijing, Hyvinkăă, la bienala internaţională de la hană". J-lî
de la Casa pionierilor _ şi cultural se află expusă vizitat expoziţia şi care Veneţia (1960), bienala internaţională de gravură Arta portretului este tuni
LUI;
şoimilor patriei. Seleclînd expoziţia de artă populară i-au lăsat în dar cîteva principalul punct de a- batl-
cu exigenţă, juriul a acor­ care cuprinde cîteva sute cuvinte demne, pornite efin Banska Bistrica (1980). Expoziţii personale: 1958, (Cui
dat premii şi menţiuni de exponate, toate adu­ suflet, lntrebîndu-1 ce !-a 1967, 1973, 1974, 1975, 1979, 1982. I se acordă pre­ tracţie al acestui prim Fa n
episod.
(Lui
unui număr de 80 lucrări. nata în decursul cîtorva îndemnat să alcătuiască miul I al U.A.P. pentru grafică (1958X premiul II Ave
La artă plastică se remar­ anL Mi-am dat seama de acest muzeu de mărturii U.A.P, pentru artă monumentală (grup — 1968). Pre­ Ion Besoiu întruchipează, gră
că lucrările pionierilor Lo- cura am Intrat în Incinta vechi, Ghiţă Lugojan mi-a în rolul Anton Lupan, per­ neri
redana Martinesc („Perso­ expoziţiei că, despre tot spus: „Aşa am simţit eu miant al bienalei internaţionale de gravură Banska severenţa, calmul şi te­ să i
tore
najele copilăriei") şi Mar- cs există aici Ghiţă Lu­ Bistrica (1980). Lucrări monumentale t la Petroşani meritatea : Ilarion Cioba- în
că aşa trebuie să fac, Is­
fcon Szabo („Animale fan­ gojan Cosma îţi vorbeşte toria trebuie dusă în timp, (grup) 1968, ia Brad 1973. nu, în nota sa caracte­ BR*
tastice"), ambii de la şc. ristică, înzestrează perso­ drn<
cu pricepere şl cu o bună să fie cunoscută şi de cei GUI
gen. nr. 8, Anca Mănăilă cunoaştere. Am zăbovit care vin după noi". Fru­ najul (Gherasim) cu inte­ îinp
(„Toamnă aurie"), şc. gen. împreună lingă cărţile moasă pasiune ţi-aî făcut, gritate şi inflexibilitate ; OR/ yÂ
nr. 3, Camelia Cioară şc. vechi şl parcă am simţit Ghiţă Lugojan 1 Du-o mai Sebaslian Papaiani împru­ seri Je I
fetul, a
gen. nr. 2, Rareş Mano- cum mă pătrunde lumina departe, să lumineze peste mută cu dărnicie perso­ (Flacăra;
lescu („La marginea pă­ acelui abecedar şl a că­ najului Ieremia ceva din Supcrpr
această vatră, peste a-
durii") Lic. pedagogic, Da­ lăuzei agricole. Şl parcă ceastă aşezare veche şi, hazul, spontaneitatea şi cultură)
lia di.
cian Munteanu („La circ”) se vestea «n cîntec din mai ales, atît de nouă In fotografic: lucrarea „'Moment hotărî tor“ (u/p), sclipirile sale ; irezistibi­ ci a) ;
şi Oana Deac („în arena acel tuîrvic. Vasele de ce­ aflată în expoziţia personală, deschisă la Galeriile lul Jean Constantin joacă Mării?
izbîndă a acestui timp
LAN :
circului") — ambii de la ramică, vechi de peste socialist, timp de măreţe unul din rolurile mari ale cultu-
C.P.S.P. Apreciate au fost 200 de ani, costumele împliniri I de Artă Deva. carierei sale — bucătarul terar
şi lucrările de grafică populare pe care le-au Isrnail; Julieta Sztinyi e- Furtt
semnate de Emese Budai MIRON ŢIC volucază cu graţie şi jrari- mint»,
(„La mulţi ani") şi Edita dă se montează mal multe tate în rolul frumoasei colarc
Lengyel („Obiecte de artă Scena şi oamenii ei suite de dansuri hunedorene, Adnana ; particularităţi
populară") ambele de la precum şi din alte judeţe ale
ţării, în care s-a Insistat pe
şc. gen. nr. 3. păstrarea autenticităţii dansu­ distincte, pe măsura ro­
La secţiunea fotografie, stăruitoare în orele fără şir cial cu corul, în montarea lui popular local, dar şl pe lului au şi ceilalţi membri
ai echipajului interpretaţi
Nur»
juriul a acordat diplome ale pregătirilor şi evoluţiilor operetei „Ana Lugojana“ de acurateţea mişcării, n figuri­ träger
lor şi desenelor coregrafice.
pentru lucrările executate' scenice. Aplauzele noastre nu Filaret Barbu. A urmat o S-au montat dansuri moţeşti, de George Paul Avram, rie 19
deplasare în Iugoslavia, îm­
de Cosmin Pefcraş („Copilă­ reuşesc decît în parte să răs­ de pe Valea Mureşului, la Cristian Sofron, Ion Di- Extr
plătească acest efort care ne preună cu ansamblul folclo­ care s-au adăugat dansuri din chiseanu, Colea Răutu, Au­ 5, 18,
rie") -- şc. gen. nr. 5, produce atîta satisfacţie es­ ric din Lăpugiu de Sus $1 Blstrija-Năsăud, Cluj, moldo­ rel Giurumia etc.
Ludovic Varda („De gar­ tetică. căluşerU din Romos. In 1977, veneşti, de pe Olt. Extr
Gheorghe Munteanu a pre­
Gheorghe Munteanu, proiec­
dă") — şc. gen. nr. 3, tant la I.P.H., a cunoscut a- luat, ca Instructor, an­ Ansamblul n montat mai Operatorul Nicu Stan 7 4 , 57,
Barbara Gondociu („Geo­ ceastă dublă postură de in­ samblul clubului tineretu­ multe obiceiuri folclorice de sugerează pitorescul pe, cţr
lui
ca
metrie vegetală") — şc. terpret şl instructor. A debu­ spaţiu din de Deva, avînd noua pe Valea Romosului, „Albitul jului, iar autorul deeoriît’,-
pînzei a , cu care a cucerit
pregătire
gen. nr. 2. Dintre repre­ tat în anul 1953, cînd, elev casă de cultură. Din păcate, locul l şl titlul de laureat în lor, Marcel Bogos şi sem­
zentanţii C.P.S.P. Deva fiind, a fost cooptat în for­ acest ansamblu n-a avut o etapele republicane alo Festi­ natara costumelor, Nely
maţia de dansuri populare a
au ocupat locuri fruntaşe: trustului de construcţii. Evo­ viaţă lungă. Nu e însă nici­ valului naţional „cintnrea Merola Grigoriu, sugerea­ Foni
Romăniei“, pentru ea la ulti­
Florin Bucurăstean cu lu­ luează apoi, doi ani, ca ba­ odată prea tîrzlu ca organi­ ma ediţie a prestigioasei ma­ ză atmosfera, dînd culoare fi SC
lerin ia Teatrul de estradă zaţia municipală a U.T.C. şi relief unor locuri şi a- va fi
crarea „Tăiatul lemnelor", ilin Deva. Revenirea în ca­ sa-şi închege şl un ansamblu nifestări să obţină, de aseme­ ploi
nea, locul I pe ţară şl Uliul
folcloric propriu, tineri ta­
Mihaela Kopronczoi — drul ansamblului folcloric al lentaţi fiind mulţi în Deva. de laureat la cel mal dificil şezări exotice — vezi ba­ vor t
zarul de la Istambul sau
în • laj
„Peisaj de iarnă" şi „Prie­ GHEORGHE MUNTEANU sindicatelor consolidează acu­ Din 1980, Gheorghe Munteanu gen coregrafie — ansamblu de sufla
mulările artistice, reliefate Şi dansuri, formulă pe care o iarmarocul de la Galaţi.
tenie", Florin Păuleţ — Vorbind despre oamenii sce­ de locurile întîi pe ţară, trei activează ca Instructor la an­ abordează doar marile an­ Excelentă muzica .semnată ost şl
„Joc de copii", Marcel nei, în postura lor de inter- ani consecutiv, ca solist dan­ samblul de cîntece şl dansuri sambluri ale ţării. In succe­ de Radu Şerban. Un a- tensifi
judeţean „Getusa“ secondîn-
80—50
pre(i şi instructori amatori, sator împreună cu alţi trei sul ansamblului „Getusa“ se
Murăşan — „Peisaj de la interpreţi colegi. împreună cu du-1 pe coregraful Mircea ailă şi o furîmă din munca, greabil film de vacanţă, turlle
nu po|i să nu aminteşti des­ Ocoş. Alături de acesta efec­ prinse
Cimpulung" şi „Blidar". pre pasiune. în numele ei, întreg grupul de dansatori de tuează cercetări, culegeri şl din pasiunea Instructorului pe care-l privim cu emo­ do, ia
Clubul
la
sindicatelor
din
NICOLAE GAVREA, .cei în cauză îşi dăruiesc Deva colaborează cu Casa de valorificări ale folclorului hu- Gheorghe Munteanu. ţie şi nostalgie. tre 5
VERONICA PALADE
corespondent timpul liber, depun eforturi cultură di u Orăştie, in spe­ nedorean. In această perioa­ MINEI BODEA