Page 71 - Drumul_socialismului_1987_02
P. 71
I NR. 9 102 • SÎMBATĂ, 21 FEBRUARIE 1987 Pag. 3¡
Răscoala ţărănească din 1907 - moment s
LEVIZIÜNE
COPIII - BUCURIA VIEŢII,
lex cu adinei semnificaţii în istoria naţională TINEREŢEA Şl VIGOAREA NAŢIUNII
sfîrşit de suptă-
nâ (p.c.)
igu-mi-i prin şe-
ori *r ,% melodii Se împlinesc 80 clc ani tim la o viaţă liberă şi ale clasei muncitoare cu Deşi înfrîntă sîngeros,
pularc ! de la izbucnirea marii demnă. răscoala a avut un pu
la desenului amî- revendicările legitime ale
it răscoale ţărăneşti din Izbucnită la 21 febru ţărănimii, atitudinea ele ternic ecou intern şi
îancle creatlvitâ- 1907, care, prin durata arie 1907 în satul Flă- mentelor înaintate din extern, ea ducând la
— reportaj mînzi (Botoşani), în nor importante modificări în
uă melodii... o in şi intensitatea ei, ca şi conducerea mişcării mun
ii retă prin aria de răspîndire, dul Moldovei, răscoala citoreşti şi socialiste din viaţa economică, socia
itecul cuvintelor a fost cea mai impre s-a întins repede pînă în timpul răscoalei, publi lă şi politică a ţării. Re-
moment poetic
egistrări din fes- sionantă ridicare la lup Oltenia, furia ţăranilor carea de manifeste către levînd semnificaţia deo
aluri internaţio- tă a ţărănimii din epoca amintind de înverşuna ţărani şi soldaţi, organi sebita a luptei ţărănimii
le modernă a României. rea cu care s-au răsculat zarea de mitinguri de din anul 1907, tovarăşul
irie şi cultură : cu peste un secol înainte protest împotriva repri Nicolae Ccauşescu o ca
îtatea de la ris- Cauza fundamentală
Crăsani“ care a determinat marea ţăranii din Transilvania mării sîngeroasc a răs racterizează ca pe „un
rile momente ale ridicare la luptă a ţără ■ conduşi de Iloria, Cloşca culaţilor dovedesc că moment deosebit de im
etului Şi Crişan. clasa muncitoare a fost portant în afirmarea pe
esport nimii a reprezentat-o ne
tograf muzical dreapta stâpînire a pă- Răscoala ţăranilor ro singura clasă socială care arena politică interna
itămîna politică . mîntuiui-, predominantă mâni a cuprins arai a sprijinit răscoala. Ală ţională atît a muncito
e jur nai turi de ţăranii răsculaţi rimii revoluţionare, cît
leencielopedia în majoritatea regiunilor multe etape succesive. în-,
lor) ţării. Potrivit unei sta cepînd cu alcătuiri de au mai participat şi re şi a ţărănimii —- profund
rietâţi... pe adre- tistici din anul 1905, petiţii, discutarea lor în prezentanţi ai intelectua interesată în transforma
dumneavoastră lităţii săteşti (învăţători) rea democratică a ţării,
lor) maro,a proprietate, de adunări ţărăneşti, înain
n artistic (color) : peste 100 ha, cuprindea tarea acestor petiţii că şi chiar reprezentanţi de în manifestarea unităţii
ifruntarco“ 3 810 350 ha, mica pro tre autorităţi chiar . de frunte ai intelectualităţii şi alianţei celor două
lejurnal. româneşti, care au con clase".
prietate, de pînă la 10 delegaţii ţăranilor şi,
ha, deţinea 3 319.797 ha apoi, la atacarea directă damnat public atrocităţi în această primăvară
(revenind la 920 939 fa şi incendierea conacelor le comise împotriva răs cînd se'împlinesc 80 de
iDSO culaţilor.
milii) în timp ce 408 502 moşiereşti .şi ale aren- ani de la marea răs
familii ţărăneşti erau lip ■ daşilor. Atacarea aces Glosele conducătoare, coală ţărănească din 1907,
REŞTI I: 6,00 Iia- site complet de pă- tora avea un dublu scop: moş-ierimea şi burghezia printr-o fericită coinci
ramul dimineţii ;
ordinea 7.11ei în mînt sau posedau lo pe de o parte, impunerea au fost cuprinse de denţă, poporul nostru a-
ură; 7,00 Rudio- turi cu totul insu unor condiţii mai ome panică, iar guvernul con niversează uri sfert de
7,00 Azi, în ţară; ficiente. Greutăţilor ma neşti de muncă şi, pe servator, incapabil să secol de la încheierea
/ista presei ; 8,10 teriale determinate de de -altă parte, distruge-- rezolve -situaţia, a de cooperativizării agricul
melodiilor ; 9,00
de ştiri ; 9,05 structura proprietăţii ru-. rea sau împărţirea unor misionat. Guvernul li turii, eveniment deose
a radio; 10,05 Din rale, de perpetuaraa u- bunuri- realizate din ex beral, venit in putere in bit în istoria patriei
i folclorului; 10,25 nor relaţii de muncă ana ploatarea ţărănimii. Con 13 martie 1907, a trecut noastre, care a marcat
literară radio ;
n ţările socialis- cronice. li se adăuga lip comitent au fost semna la reprimarea cruntă a triumful revoluţiei so
5 Melodii de Va- sa de drepturi politice late şi atacuri împotriva răsculaţilor. Un impre cialiste la sate, făurirea.
elovslil; 12,00 Hu- pentru marca majoritate' primăriilor comunale, sionant număr de jan economiei socialiste uni
ştiri ; 12,05 I’u-
ti-Jiit* De pe a ţăranilor. Sistemul e- unde se păstrau copii ale darmi şi soldaţi ai ar- tare. Aniversarea celor
e'et» iril ; 13,00 lectoral cenzitar depărta contractelor de învoieli. . matei, al cărei efectiv a două evenimente dă pri
la 3 *■ Radiojur- lumea satelor de viaţa S-a încercat şi dezorga atins . cifra de 127 000. a lejul ţărănimii noastre
,00 Avanpremieră
; 15,15 Şlagăre politică activă, răpindu-i nizarea activităţii gărilor fost trimis împotriva sa cooperatiste să-şi ampli
utindeni ; 15,30 posibilitatea de a-.şi n- şi căilor ferate pentru a telor cuprinse de răs fice eforturile pentru a
i culturale ; 16,00 firma şi susţine proprii împiedica trimiterea de coală. împotriva răscu răspunde prin muncă şi Şoimii patriei de Ia grădiniţa c.S. Hunedoara nr. 2
nai; 16,15 Romă- le-i aspiraţii. Ca urma trupe în zonele .răsculate. laţilor au fost folosite fapte chemărilor secre postură de... artişti.
peisaj industrial,
oran ; 17,05 Mu- re, ţărănimea — pe n- în sprijinul ţăranilor tunurile şi mitralierele, tarului general al parti
adresa tiv.; 18,00 tunci clasa' socială cea răsculaţi s-a ridicat în sate întregi au fost rase dului nostru, la înfăp
rli ; IJln cuprins: de pe suprafaţa pă.mîn-
mina politică in- mai numeroasă şi cu rol primul rînd clasa mun tuirea noii revoluţii a-
i Internaţională ; principal în istoria pa citoare. Participarea di tului, iar în unele con grare, pentru înflorirea Viitorii siderurgişti cresc
diojurnal; 21,00 triei noastre — a fost rectă a muncitorilor la fruntări directe dintre
istla dv.: 22,09 armată- şi ţărani, rându continuă a patriei noas
nai; 22,10 Sport: nevoită să păşească pe răscoală (Paşcani, Bu-
loment poetic ; calea răscoalei pentru huşi, Valea Prahovei), rile acestora au fost se tre socialiste. in tihnă cînd părinţii lor
izlcă de dans ; a-şi eîştign dreptul legi acţiunile de solidarizare cerate fără milă. Prof. DUMITRU BARNA
00 lluietin de
plămădesc oţelul patriei!
Cursuri de pregătire Instruire privind efectuarea lucrărilor (Urmare din pag. 1)
IEMA^= din campania agricolă de primăvară
a candidaţilor rea terenurilor cu îngrăşă H
minte naturale. Avem' două La oţelăriJ, la furnale şi - Avem copii aşa de
pentru învăţămîntul Ieri. la S.M.A. Deva s-a din unităţile cultivatoare
Locotenent lini-' formaţii compuse din cîtc agiameraloarc, la uzina buni! - ne spune. Le pkic
rin); Căutătorii făcut instruirea practică de in. Cu acest prilej patru cisterne cu ventila cccsochimică şi laminoare, jocurile, cîntecele, poezii- l
— seriile 1-11 superior minier privind cunoaşterea nou s-a prezentat setul de uti
HUNEDOARA tor care împrăştie dejec siderurgiştii Hunedoarei le, dar şi mici fndeletnidrîi
neagră (Modern, tăţilor apărute în tehnolo laje agricole ce vor fi ţiile lichide pe ogoarele muncesc zi şi noapte, cu cu caracter aplicativ, prac- î
1
ecarea V la şi ni lo i Mîine, duminică, la gia culturilor ce se vor folosite, precum şi regla A.E.I. Bacea şi Grind. destoinicie şi devotament tic. Doar creştem aici vii-1
, H); Un oaspete Institutul de mine Petro însămânţa în campania a- — Numiţi cîţiva dintre patriotic, comunist, pentru tari meseriaşi, cărora (re- Y
(Flacăra); Prun- şani se reiau 'cursurile de ricolă de primăvară. La jele ce trebuie făcute în
•oT «1 ardelenii vederea utilizării cu ran cei care s-au distins prin o da tării mai mult oţel,
rrtOŞAN) : pregătire a candidaţilor la rstruire au participat di- hărnicie şi pricepere la pentru prezentul şi viitorul pe acum simţul indemină- ®
:ă ring); Lan- concursul de admitere în ec.torii staţiunilor pentru dament maxim a acestora, ei. In vremea aceasta de rli, al inventivităţii... Dar să
îUriloi — seriile învăţămîn tui ' superior. îecanizarca agriculturii, cît şi economisirii com lucrările de reparaţii.
\'oienil>rle); Fur — In general toţi şi-au muncă şi veghe la vetrele vedeţi, ce spectacole ofe
uncule (Unirea). Cursurile vor fi asigura adreie din permanenţa bustibilului şi energiei făcut datoria, dar din rîn- locului nestins, viitorii... si rim in faţa părinţilor i-
: Actorul şi săl- te de cadre universitare onsiliilor unice agroin- prin realizarea de agre dul colectivului s-au deta derurgişti cresc în tihnă, Pentru că toţi copiii noştri
— seriile 1-1) de prestigiu din institut,
> ; VULCAN ; ustriale, şi inginerii şefi gate complexe. şat îndeosebi loan Dehe- in voie bună şi bucurie, în sfnt talentaţi...
le se grăbesc la disciplinele algebră, leanu, Etnii Sonoc, Viore'l ambianţa casei părinteşti Aflăm că micuţa Simona
rul) ; LONKA • geometrie, analiză, trigo Ciuci, loan Crişan, Ţibi creată la grădiniţele com Tăşală este o iscusită po
la Marea N'ea- nometrie, fizică şi vor
seriile 1-11 (Mi- Dorea,. loan Anucuţa şi binatului. vestitoare : Ancuţa Bolea
\N IMOASA: S’pei continua, duminică de • „Operatorul". Dindu-şi — Priviţi-!. Cu obrăjorii vine zi de zi cu năstruş
ii vedem (Munci-, cinstea pe ruşine, opera îmbujoraţi, numai zîmbet şi nice fantezii; Florin Bozga
URICANl: B.D. : duminică, între orele 9—13, torul proiecţionist Dorin Reparaţii
i (R e t e /. a t); pînă în preajma coiirur-. voioşie, zburdă in voie — este un pasionat cintăreţ,
Declaraţie de Anucuţa, de la şantierul de calitate ni-i arată, mindră, educa că toţi copiii sint cuminţi
(Steaua roşie) , sului de admitere. Paralel A.C.H. Rîu Mare-Retezat, toarea Ratlla Pâţan, de la şi harnici, veseli, sănătoşi...
dtZA: Din nou a făcut una de pomină.
i (M l u c r u l ) ; cu pregătirea amintită, se • Cu suprapreţ. Urmă grădiniţa săptăminală nr. - Grădiniţa noastră nu-i
! : Spartacus — desfăşoară şi cursuri in El a prezentat un film Siminic Munteanu. Alături 3. prea mare - spunea Aneta
II (Patria); Pro- rind „rotunjirea" substan peste program şi a înca de ei se cuvine să-i mai Fâgărăşan, administrata a- C
irul şl ardelenii tensive pentru candidaţii ţială a ' cîştigului, Norica sat banii de la spectatori amintesc pe strungarul — Sini citeva zeci de
; GEOAGIU-BAl : Mariş, gestionară Ia un fără să le elibereze bilete copii aici, frumoşi şi sănă rea grădiniţei — dar prin A
aliţistul (Casa de care optează pentru învă loan Costea, sudorul Dra- toşi şi... trei mame - con grija conducerii combina- >
i; HAŢEG: Bătă- ţămîntul seral de la I. M. magazin de legume-fructe sau dîndu-le bilete vechi gamir Ióvan, mecanicii de tinuă educatoarea Minori- tului ne bucurăm de o \
1 umbră (Da- din Dobra, vindea cartofii (refolosibile !), însuşindu-şi atelier loan Nelega şi Las-
B R A Z I : Nea Petroşani-. cu suprapreţ. Pînă la ora suma de 5 000 iei. Astfel lău Imbrea, care şi-au ca Nojogan. Adică noi, bună dotare, copiii side- t ’
miliardar: CA-' cele trei educatoare care rurgiştilor au asigurate aici A.
Liceenii (Casa de controlului a reuşit să-şi s-a dat şi el în spectacol. adus o contribuţie sub ne ocupăm de ei, pe acest cele mai bune condiţii dc \j,
"■); SIMERIA: Sub, creeze un plus în ges stanţială In activitatea de creştere, dezvoltare şi in- f|?
(Mureşul); ILJA: • Pe cont propriu. Fără recuperare şi recondiţio- schimb. Ca de copiii noş
t în Pacific (cu- no ta tiune de 800 lei. Pentru tri. Prin grija comitetului struire. W.
GHELARI: Ra această faptă i s-a întoc să posede autorizaţia ne-, nare a pieselor de schimb Afirmaţiile au fost susji- N'
(Minerul). cesară, Axente Ştef din şi subansamblelor, unde sindicatului şi a conducerii
mit dosar penal, urmînd Bacea —. Ilia, obişnuia să pînă la această dată alm C. S. Hunedoara sini asi nule de oţelarul Constan■ k
să răspundă în faţa legii. lucreze pe cont propriu, realizat economii în va gurate aici toate condiţiile tin Olaru, de la secţia
OTOi== La „culesul“ practicînd meseriile de zi loare de 220 000 lei. de cazare, masă, de joacă O.S.M. II, care ne-a spus; m
T S fm m m & s s a m • Contravenienţii. Oricît - Fetiţele mele Alina Şi V
porumbului î ar fi încercat Constantin dar şi producător de con Tot în cadrul S.M.A. şi instruire. Cînd părinţiii Corina cresc aici. Sint mul- \
erele extrase la fecţii metalice. Dosarul Ilia funcţionează şi cen lor sini la muncă, ei
ea din 20 februa- Bîrsan, Teodor Dragomir trul de reparaţii pentru fumit de modul in care i
87: Pare paradoxal faptul sau loan Dincă, mecanici penal ce i s-a întocmit îl combine autopropulsate şi cresc aici in cele mai sint îngrijite. Apreciez in ,
. I: G7,8, G2, 1, H, va trezi la realitate pe bune condiţii. mod deosebit răspunderea Ţ
29 17. •ce vi—1 relatăm, dar el s-a la trei centrale termice a- aparatură electrică de la — Şi eu sini mama unei şi competenţa personalului \
a II-a : 04. 13. iii, petrecut ieri, în jurul orei parţinînd E.G.C.L. Petrila, cel ce încerca să ocoleas tractoare. Oamenii muncii fetiţe; Bianca, intervine ocupă cu otita ira- U
leliţe; Bianca, intervine e- e-
că prevederile legale.
66, G3, 19, 34. -13, prin satele Batiz şi să „motiveze“ că au ame din acest colectiv desfă ducatoarea Mana Foceac. care se părintească F
Băcia. Cetăţenii norocoşi ţeli în timpul serviciului • Arestat. Zadarnic îl şoară acum o activitate Am in răspundere o grupă de ¡n¡má
remeaÉII din aceste localităţi „cule din cauza mirosului de mai caută prietenii pe — sublinia inginerul Pe- de copii. Nu lac deose de copiii noştri, de creşte- *
susţinută. „Pînă în prezent
geau" de zor ştiuleţii a-
rea şi educarea lor.
ţ
runcaţi, mai ales ta curbe, cărbune sau că această Dumitru Toeru, om tinăr şi trişor Sonoc, şeful centru bire intre copila mea şi ...Aşadar, in grădiniţele
din autovehiculul cu nu stare li se trage de la fără ocupaţie, din muni lui — au fost încheiate re ceilalţi. Toţi sint şi ai mei...
.ru azi: Vremea va C. S. Hunedoara, viitorii î
himbătoare. Cerul mărul de înmatriculare căldură, „argumentele“ lor cipiul Hunedoara. Deoarece paraţiile la 35 combine însoţiţi. de tovarăşul siderurgişti se dezvoltă in ’
noros. Vor cădea 21 I-ID 1788. n-au avut sorţi de izbîn- a pătruns prin spargere C 12 şi la 16 semănători' Mihail Dron am trecut şi
moderate, care sc SPC-16. De asemenea, au condiţii optime, sub îngri- |
ransforma local şi Cauzele pot fi două: ori dă. Ameţelile lor miro într-o locuinţă di.n mu pe la grădiniţa nr. 2, tot ¡¡rea caldă, părintească a ţ
roviţă. vîntul va s-a încărcat prea mult în seau a... ţuică, întrucit au nicipiu de unde a furat fost reparate 370 al terna- a C. S. Hunedoara. Educa
moderat din sud- autovehicul, ori şoferul a toare şi demaroare de „mamelor" care muncesc i|
sud, cu unele in- încălcat prevederile De bunuri în valoare de 7 400 tractor. în ce priveşte re- toarea Viorica Adiaconiţă zi şi noapte aici.
cări de pînă la condus cam nervos. Cert cretului 400/1981, celor lei, a fost prins şi acum realiza cu copiii din grupă J.
km/oră. Tempera- este că s-a pierdut o bu condiţionările de piese şi G. IGNAT, j,.
minime vor fi cu- nă cantitate de ştiuteţi. în cauză li s-au întocmit este în cercetare sub stare subansaimble, au fost rea acţiuni de însuşire a unor I. VLAD, i V
între 3 şl 8 gra- Nu o fi ieşit oare lipsă la dosare penale. de arest. lizate de la începutul a- îndeletniciri practice. corespondent
r. cele maxime in nului economii în valoare
şi io grade. cin tar, la beneficiarul pro
ducţiei ? de 180 000 lei".