Page 74 - Drumul_socialismului_1987_02
P. 74
V
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
OMAGIU MUNCII LUCRATORILOR FEROVIARI
DU
r * / a tocul I în întrecerea 22 Fi
Staţia C.F.R. Simeria. Un — In primul rind, men nostru s-a umplut cu nu laţie de telecomandă de ţ Clasamentul întrecerii i socialistă desfăşurată în li, :m Telex
loc bine cunoscut, pe care ţionez, că, pentru rezulta me de oameni harnici: mult timp şi a fost, pe î socialiste' pe 1986, întoc- 1986, între secţiile Regio xx,35 I.înnf
ii vedem de mai multe ori tele obţinute in 1986, Sta impiegatul loan Morar (şe vremea aceea, prima gară mit recent de Regionala Teicii
ghioj
intr-un an. Totuşi, la fie ţia C.F.R. Simeria a ocupat ful turei a ll-a, fruntaşă pe centralizată electrodinamic I C. F. Timişoara, a situai nalei C. F. Timişoara, a (colo
care mijloc de februarie; locul al ll-lea în întrece staţie), impiegatul dispo- din Regionala C. F. Timi J pe prima treaptă a po- fost cucerit de un colec 12.10 «in
acest spaţiu ne apare Şi rea socialistă desfăşurată zitor Mircea Spineanu, şe şoara". | diurnului Districtul nr. 3 tiv care munceşte pe raza cuiul
mai bogat în valori, îşi pe Regionala C.F. Timişoa fii de manevră loan Zaha- Ajungem aproape de J C.F.R. Călan, condus de I judeţului nostru: secţia lor).
Iară
dezvăluie cu generozitate ra. rie şi Aurel Crăciun, ma- i\capetele de staţie“ şi comunistul Dolea Ristea. „k5" din cadrul Comple 13.00 Albuj
semnificaţii şi imagini ine — Ce a ’„cintărit" mai nevranţii loan Radu, fa numărăm porţile feroviare v ţ „Acest district, care face xului C.F.R. Deva. (P.c.)
dite. Explicaţia este sim nase Toma, şefii de tren ale Simeriei deschise larg I parte din secţia „L 9" — După cu-m releva sing. 14.50 Inson
timp
plă. Pentru ceferişti — şi mult în obţinerea acestui loan Dobrei, Savel Bur- către ţară. Sînt porţi au J C.F.R. Simeria, ne-a spus Pejtru Busuioc, secretarul 19.00 Telcj
pentru toate gîndurile loc fruntaş ? lacu şi Cornel Filimon; tentice, pe care se poate 1 ing. Nichifor Rusu, şe- organizaţiei de partid a 19.20 Cînta
noastre închinate lor — ieşi sau intra cu trenul. v ful secţiei „L 9", a ob- (colo
■„februarie" are culoarea Sînt aşezate spre Hune | ţinut rezultate foarte secţiei „t5", în primul an 20.20 Film
roşie, culoarea vieţii dă doara, Petroşani, Deva, y bune la întreţinerea linii- al celui dc al optulea cin eşti
ruite in mod revoluţionar Porţi feroviare deschise Vinţu de Jos. In fiecare |--------------------------------------- cinal au fost realizate în 21.50 Telcj
cauzei celor mulţi. Şi a te direcţie există linie dublă. •totalitate sarcinile privi LUNI, 2!
afla între ceferişti în luna Deci, în Staţia C.F.R. Si *
februarie 1987 înseamnă a către zările patriei ! meria pot să intre, simul j District fruntaş toare la întreţinerea co 20.00 Telcj
„chema" dintre filele isto tan, 8 trenuri I Ori să rectă a liniilor şi a schim 20,15 Encn
riei măcar o parte din iasă ! Sînt opt porţi des bătorilor de cale. De ase blem
tulur
tabloul jertfei lor. Faptele — Am realizat şi depăşit conductorii Aurel Truşcă chise către zările patriei! ! lor de cale ferată, în menea, s-a regenerat cu 20,25 Orizc
de astăzi, de hărnicie şi toţi indicatorii de calitate şi Florian Costea, magazi £ mult, e puţin ? Poate I zona sa de activitate. ■Vtiliiţ
dăruire in muncă — pe - staţionarea vagoanelor, nerii Rosemarie Hac, Au că picherii din districtul J S-au evidenţiat in mod 33,1 la sută mai mult 20,40 Tczai
care ceferiştii simerieni ni încărcarea statică (pe rica Jeler şi Lazăr Bor lui Petru Ţurcaş ar putea deosebit, echipele de în material mărunt de cale, (colo
le povestesc cu modestie osie), tonajul brut pe tren tea, casierii de mărfuri răspunde mai bine la în ( treţinere conduse de Gri- s-a depăşit planul la lu 21.00 copt
torlo
— se amestecă, în miez de de marfă ele. De aseme sau de bilete Victoria Dră- trebare. In această iarnă, J goto Murăreţ şi Ion Şte- crările specifice de sudură rul
februarie, cu trecutul glo nea, am încărcat şi trans gan, Laurenţa Dura, Flori- „înarmaţi" cu mături, ras- | fănescu". 21.10 Rom
rios de luptă şi capătă noi portat cu 50 000 tone de ca Oană şi María lonaş, chete, facle pentru încăl ' De altfel, întregul co- — cu 15 la suită, la repa „Reb
dimensiuni. „De fapt, - mărfuri mai mult decît mulţi alţi ceferişti destoi zirea fierului etc., picherii | lectiv al secţiei „L9" Sl- raţiile periodice ale li dul
ne spunea ing. lacob Di- prevedeau contractele în nici. Colectivul staţiei cu au întreţinut in mod exem , meria — a cărui activitate niilor cu mecanizare grea 21.50 Tel o;
mulete, şeful Stafiei C.F.R. cheiate cu întreprinderile prinde peste 300 de oa plar liniile şi macazele din k se întinde de la Bărbă- — 20,8 la sută, la în/tre-
Simeria - munca de azi beneficiare. Noi sintem în meni. „Este o staţie de perimetrul staţiei. „Totul J ie ni la Simeria — îşi face
a ceferiştilor reprezintă o legătură directă — şi direct gradul I — preciza ing. — spunea şeful districtului pe deplin datoria. In tot
continuare a tradiţiilor is -proporţională I - cu mer lacob Dimulete - şj din — pentru mişcarea dinami I anul 1986 şi pină „la zi",
torice, însă la cotele înalte sul activităţii din aceste punct de vedere al inten că şi continuă a oamenilor J aceşti oameni au asigu- „L 5“ -
ale dăruirii revoluţionare, unităţi economice. Adică, sităţii circulaţiei de călă spre înfăptuirea obiective | rat in condiţii optime II- BUCUR
ale împlinirilor glorioase plusurile realizate de noi tori şi marlă este printre lor fixate de Congresul al •> niile C. F. denumite Şi totalitatea
din viaţa şi activitatea fie exprimă depăşiri de plan primele din ţară. In 24 de Xlll-lea, animaţi de înflă- I „magistrala cărbunelui". un simbol mite * lt
căruia". şi la „Marmura" Simeria, ore prin staţia noastră căratele chemări şi îndem ! O menţiune în plus pen- vlsta pre
program»!
Sub lumina jubileului la secţia C.S.H. pentru trec circa 350 de trenuri, nuri adresate de secreta tru faptul că ei îşi des al hărniciei Magazin
celor 54 de ani de la acel pregătirea fierului vechi, la din care 102 sînt de călă rul general al partidului, I făşoară activitatea simul- «c toate
13.00 Rar
februarie roşu al Gri viţei balastiera din Săuleşti Ş.a. tori". „Dor călători ? Cîfi t o v a r ă ş u l Nicolae tan - ceea ce este foar Y -wvng
feroviare, să amintim, to Am străbătut, împreună trec prin gara Simeria ?" Ceauşescu". I te greu - cu construc- , V-S1C
varăşe inginer, citeva din cu şeful staţiei C.F.R. Si „Aceştia sînt in număr de Acestor minunate ţeluri ' lorii care acţionează ţinerea curentă a lucrări Ki.. ista
16,05 Vai
rezultatele obţinute de ce meria, o parte din peri circa 10 000 în 24 de ore. îşi dedică permanent e- | pentru dublarea şi elec- lor dc artă (poduri, podeţe, 16,35 ru
feriştii simerieni în primul metrul acestui important Se călătoreşte în deplină lorturile toţi ceferiştii din * trilicarea liniei ferate pe viaducte ctc.) — cu 17 la Muzicuţei
I acest traseu.
an al actualului cincinal. nod feroviar. Carneţelul siguranţă. Staţia are insta- judeţul nostru ! 10,15 Atlt
Radlojuri
sută, producţia globală — citate j )
4,6 la sută, productivita Fostlvalu
„Chitarcn
tea muncii — 7,6 la sută,
Drumul de fier — drum ş.a. în aniul 1986, secţia Turneul
Rari lo jur:
22,30 Pi
„L 5“ Deva a realizat o Roman |o
al afirmării prin muncă economie totală de 1 210 000 Carfcţ^
poetic ,
Ici, prin buna gospodări muzicală
Cărbune mai mult şi mai şefi de ture şi de staţii, re a .materialelor, stopa
bun pentru ţară! — o impiegaţi de mişcare, me rea risipei, reducerea ac
chemare căreia . minerii canici de locomotive, elec centuată a consumurilor
Văii Jiului îi răspund zi tromecanici, ei fiind exem specifice de orice fel, în
de zi prin remarcabile ple de hărnicie şi devo
fapte de muncă. Şi totuşi, tament p.cntru întregul deosebi de energie elec DEVA:
vrednicia minerilor nu ar colectiv. trică şi combustibil. litt (Pai
putea fi apreciată la ade Rezultatele pe care co Desigur, ca oricare altă de aur
(Arta);
vărata ei valoare fără e- lectivul R.C.M. Petroşani secţie feroviară, şi „L5* Săgeata
forturile generoase . de le-a obţinut de la înce A); PI
(Modern
puse zi şi noapte de „că putul acestui an confirmă are fruntaşii săi în muncă, la cină
răuşii" acestei mari bogăţii din plin cele aflate de la în întrecerea desfăşurată cui, pot!
a subsolului patriei noas cei doi interlocutori. Acţio în 1986, la individual, pri (Castel);
tre. Drumul pe care căr nând energic, cu înaltă res mele trei locuri sînt ocu * olen
amii
bunele îl străbate spre ponsabilitate şi dăruire, 1-.JL (7
marile citadele de oţel şi oamenii muncii din ca pate, în ordine, de Sbnion tună în
lumină — combinatele si drul R. C. M. Petroşani Ncgriiă, Gheorghe ' Faur LUPENI
batlcil
derurgice din Hunedoara, au transportat suplimentar In Staţia C.F.R. Simeria- Triaj, acarii din subordine» şefului do manevră Laurlan şi Eugen Melinte. La „dis (Cultura
Rentea dirijează de la pupi tre trierea vagoanelor de mn rfă. Fantome
Foto NICOLAE GHEORGHIU tricte", pe locul întâi se (Luceai;
R . C . M . P E T R O Ş A N I situează districtul nr. 7 Aventuri
C.F.R. Zam, condus de gră —
norul);
Telex la calea ferată Iosif Popa, fiind urmat de de iorim
rcsc); i
Călan, şi Galaţi, respectiv prevederilor de plan pe districtele nr. 2 Săvîrşin,
Centrala termoelectrică cele 21 de zile din febru să ne va
torese);
Mintia — este şi un drum arie peste 30 000 tone de ■ Dc ziua lor, fero pediatc beneficiarilor din îndeplinite în proporţie condus de Hie Viorel şi în alert
al afirmării hărniciei, ab cărbune cocsificabil desti viarii din cadrul R.C.M. ţară, în plus faţă de de 291 Ia sută, iar sar districtul C.F.R. Deva, con BRAD:
dragoste
negaţiei, dăruirii şi price nat combinatelor siderur Deva raportează însem plan, 1305 tone produse cina statică a fost rea dus de loan Brăilean. GURAB.
perii de care fac dovadă gice din Hunedoara şi nate realizări în produc siderurgice realizate . la lizată în proporţie de Şirul fruntaşilor ar pu împreun
permanent toţi cei ce Galaţi şi 20 000 tone de ţie. Numai de la înce C.S.V. Călan. O contri 113,8 Ia sută. Fruntaşii ORAŞTI
muncesc în cadrul Regula cărbune energetic pentru putul lunii februarie, buţie majoră la acest acestei staţii se numesc: tea continua cu multe nu seriile I
fetul, o
torului de circulaţie şi Termocentrala Mintia. Prin prin buna organizare a succes şi-au adus lucră Gheorghe Medelenii, Teo me dc ceferişti care şi-au (Flacăra
mişcare Petroşani. eforturile conjugate ale activităţii în staţii, aici, torii loan Gliergan, Tu- dor Bozan, Aurel Rusu făcut din această profe Superpo
cultură)
— Colectivul nostru este tuturor lucrătorilor din rulajul vagoanelor marfă dosic Balaş, loan Zaizoni şi Traian Vicru. sie grea şi pretenţioasă un lia dii
pe deplin conştient de R.C.M. Petroşani, tonajul a fost redus cu 6,5 la şi alţii. B Oamenii muncii din adevărat crez al vieţii Iar. da) ;
Marin
însemnătatea şi responsa brut pe tren marfă a cres sută, tonajul brut pe tren 13 Cu importante rea cadrul uzinei nr. 7, de LAN : 1
bilitatea pe care le implică cut cu 20 tone faţă de marfă a fost realizat în lizări ale sarcinilor de la C. S. Hunedoara, cin Condus cu pricepere de cultură)
expedierea ritmică şi în prevederi, viteza comercia proporţie dc 100,3 la sută, plan se prezintă la a- stesc „Ziua ceferiştilor" ing. loan Hcrţa, colectivul teranul
cantităţi mereu sporite a lă a crescut cu 1 km/oră, iar viteza medie comer ceastă sărbătoare şi co cu frumoase realizări. secţiei „L 5" Deva — în Furtună
mina);
cărbunelui de Valea Jiu iar rulajul fiecărui vagon cială — îmbunătăţită cu lectivul Staţiei C.F.R. Printr-o exemplară mo a cărui rază de acţiune in col a rea
lui spre măriile unităţi marfă a fost redus cu 1,2 0,4 la sută. Dintre cefe Bretea Strei. Oamenii bilizare în producţie, în
riştii regulatorului, cu tră toate liniile ferate cu
industriale din judeţ şi la sută. între cei care îşi ■ aport mai mare Ia obţi muncii din cadrul aces perioada trecută din a- prinse între Hunedoara şi
;
din ţară — preciza ing. trec „la act v" aceste re nerea acestor succese în tei unităţi au realizat, în cest an, feroviarii din ca
Victor Iloiu, şeful R.C.M. zultate notabile se numă muncă se numără Con cursul lunii februarie, un drul C.S. Hunedoara şi-au Stoeneasă, precum şi cele
Petroşani. Sintem mîndri ră mecanicul de locomo stantin Brezoianu, Traian spor la tone expediate de depăşit coeficientul dc de la Bătuţa pînă la Şi-
că munca noastră se re tivă loan Szekeres, ajuto Bodeanu, Mitică Drago- 6,2 la sută, au îmbunătă utilizare a parcului de bot — este hotărît ca şi în Pentri
vagoane uzinale cu 1,7
ţit sarcina statică cu 4
găseşte în mai mult metal rul de mecanic Vasile mircscu, Petru Georges- Ia sută şi au redus sta Ia sută, planul de revi 1987 să-şi situeze activi va răci
ii varia
şi mai multă lumină pen Chirvas, knpiegaul Costică cu, Iosif Egri, Tiberiu ţionarea la încărcare — zii şi reparaţii ale ma tatea la înaltele cote ale lat sînt
tru ţară. Bălan, electromecanicii Horvat, Nicolae Pavel, descărcare a vagoanelor terialului rulant cu 1,2 eficienţei economice, pen be. Vîn
Gheorghe Pop. derat
— Dispunem de o dota C.E.D. şi T.T.R. Serafim cu .2,1 Ia sută. Ia sută, iar prevederile tru ocuparea unui loc Temper
re tehnică modernă şi, Bogdan şi Nicolae Nicşa, gg în cinstea „Zilei Ia piese confecţionate şi fruntaş pe regionala C.F. vor ii i
ceea ce este mai impor şeful de tură Ion Neagu, ceferiştilor", colectivul H Colectivul Staţiei recondiţionate cu 10 la Timişoara şi — de ce nus 2
iar celt
nu ? — chiar pe M.T.Tc.!
tant, de oameni capabili operatorul R. C. Vasile Staţiei C.F.R. Călan-Băi C.F.R. Mintia a început sută. Aceste depăşiri au Şi 7 gl
bine anul 1987, reuşind
să ridice continuu ştache Stoica, şeful echipei de a declarat ziua de 19 fe să obţină rezultate deo fost obţinute în condi dlmlnet
ţiile respectării grafice
La n
ta calităţii muncii pe care întreţinere Matei Cuprin- bruarie a.c. zi record în sebite la principalii in lor de lucru ale secţiilor, Paginó realizată de : va răci
o desfăşurăm — releva su, şefii de staţii Petru producţie. Mobilizîndu-se dicatori de plan. De la înregistrării unor impor D. GHEONEA, riabil.
Viorel Svichiu. secretarul Semen (Subcetate) şi Ion exemplar pe toate turele, începutul anului şi pînă tante economii dc com Vînt n
comitetului de partid al Băltăreţu (Pui), practic în în cursul zilei, de aici în prezent, prevederile bustibil, activităţii în de M. NEGOIŢĂ, rul no
cu der
regulatorului. în fruntea treg acest destoinic co- au fost încărcate şi cx- la tone expediate au fost plină siguranţă. L BRAICA, ciură.
tuturor se află comuniştii, lectiv ’muncitoresc. M. DIACONU