Page 75 - Drumul_socialismului_1987_02

í. 9 193 • DUMINICA, 22 FEBRUARIE 1987 Pag. 3

Drumurile muncii skie învăţăturii Acţiuni ample pentru valorificarea
IZIUNE • Astăzi, pe tot mai
se îndreaptă spre locuinţa întregului potenţial pomicol
mult frecventata pîrtie de
schi de la Rîuşor se
S-au cunoscut la o săr­ oră şi nu mai avea cum
IICA, bătoare a recoltei. Era s-o îndrume. desfăşoară prima ediţie
UABIE sa din strada Gării. Chipul a „Serbărilor zăpezii hu-
înaltă, zveltă, blondă şi-o — După doi ani de la lui a împrumutat ceva (Urmare din pag. 1) soarta producţiei de fruc­
prindea de minune costu­ căsătorie - reia firul vor-' din munca aspră a fores­ nedorene", acţiune orga­
•opiilof 1 . mul cu motive populare bel Irina Strugariu - om tierilor, din înălţimea co­ te, precum şi pe mecani­ nizată din iniţiativa ca-,
teca ile munal de partid, Ionel zatorul Alexandru Rozoti mitetului U.T.C. şi a
: „Benjt“ ce-l îmbrăcase. Activa in născut-o pe Tatiana. Apoi, pacilor doboriţi. Dar ema­ Cacuci şi secretarul comi­ care asigura aplicarea tra­
formaţia de dansuri a că­ tot la interval de cîte nă şl o Imensă mulţumire. tetului de partid de la grupei „Salvamont" din
ana cîntc- minului cultural din Baru. doi ani, i-am avut pe Ga- Mulţumirea de a avea o tamentelor fitOsanitare în C. S. Hunedoara. Numă­
tiíinesc (co- C.A.P., Mari oara Băluş, livadă. rul mare al celor în­
izică popu- El, un băiat ca „bradul", briei, pe Mirela şl apoi familie frumoasă, cu copii au reuşit să mobilizeze Referitor ia hărnicia şi' scrişi să participe la a-
n-o scăpa din ochi şi la pe Ionela. Cind cea mică cuminţi şi o soţie iubi­
uminical sfirşitul programului ar­ a împlinit trei ani, m-am toare. cooperatorii la efectuarea renumele p ornicul t orilor ceastă sărbătoare a ză­
tistic a invitat-o la dans... Încadrat şi eu în muncă. - Uneori, in concediu, tăierilor de rodire şi' de din Boşorod trebuie să a- pezii, precum şi atracti­
ale unul formare a coroanei, care rălăm că aici, în fiecare
Ic — Au trecut de-atunci Tot la sectorul forestier mai merg la Fălticeni, la vul program de desfă­
il • ’ două decenii — zimbeşte unde munceşte şl soţul rudenii. Am destule, că se realizau sub suprave­ primăvară, la gospodării­ şurare anunţat de or­
nomă niel unei minunate amintiri gherea inginerului Comei le populaţiei este reactua­ ganizatori promit să
Irina Strugariu. Nu peste Bariciu. _ în sprijinul lor lizată iniţiativa „în fieca­ facă din „Serbările ză­
Istic: „Tu multă vreme de la cunoş­ au venit la fertilizări c-u re gospodărie ccl puţin 5 pezii hunedorene" o reu­
mată !“ şită manifestare cultural-
tinţa noastră, Ion m-a ce­ îngrăşăminte organice mai pomi plantaţi". în vede­
rut de nevastă. Aveam în­ mult de 150 de elevi din rea materializării ei, pe sportivă • Cele trei noi
BRUAR1E credere in molddveanul a- clasele V—VIII, în frun­ lângă ajutorul ce este pri­ perforatoare tip P 125,
1
cesta venit de - la Fălti­ CADRILUL manifestare A UNOR - te eu cadrele didactice. Cu mit cu material săditor , care au intrat recent în
ceni să lucreze aici la noi, procurat prin grija consi­ 1 dotarea minei Deva, con-
— o pro- ajutorul elevilor s-au apli­ 1 firmă preocuparea colec-
noastră, a la pădure. Înfăţişarea, pri­ Walte responsabutăti .sociale cat, în ziua respectivă, cir­ liului popular comunal dc ţ tivului de aici pentru
virea ochilor lui albaştri că cinci tone. gunoi de la S.C.P.P Geoagiu, peste
tehnico- îmi spuneau că este omul 80 de pomicultori din lo­ l diminuarea consumului de
: (color) cu care voi porni pe dru­ meu. Lucrez in depozit; noi am fost şapte fraţi — grajd la tulpina pomilor. calitate şi-au organizat nur
olclorlc mul vieţii şi voi învinge cantaragistâ. ne explică. Dar nu pot Directorul şcolii, prof. Mo- cropepiniere proprii. între
orice greutăţi. Că Împreu­ ...A sosii de la şcoală, rămîne multă vreme. Abila nica Donţiu, îi remarca
înaltă da- aştept să vin acasă. Aici pentru -hărnicie, între al­ cei mai buni pomicultori
i do vilto- nă ne vom clădi un ideal din Petros, şl Gabriel, din comună se află Gruiţă
inll ! Şi nu m-am înşelat... înainte de a minca işi reia e casa mea, aici mă simt ţii, pe elevii Ciuică An­ Bruzan, Ioan Vişa, Ioan | ECRAN
oHeton: — Mamă, azi vreau să-fi lucrul începui înainte ca bine, înconjurat de copii, drei, Băluş Adela, Neagu
f — eplsn- o zi. Vrea să-şl termine de oamenii satului. Cornelia, Marcu Daniela, Badea, Nieolae Bruzan şi
ajut la curăţenie. Eu am Dăniloi Mariana, Bendea Naciu Ioan Ignat. ! _____________________
— Rirrd pe rind, după
9. să spăl geamurile, apoi schiurile pe care şi le-a orele de şcoală şi schim­ Un bilanţ la zi al lucră­
confecţionat singur şl să
cfupă ce-mi iac temele Şi Monica, Cacuci Delia. Din rilor efectuate în livada \ energie electrică necesa-
tu iţi copiezi modelul fe­ zăbovească apoi lingă ta­ burile de lucru, care une­ relatările primarului co­ C.A.P. Boşorod, atestă că, ţ ră producerii aerului
ţei de masă, ajută-mă tăl său, in timp ce repa­ ori se încheie doar in fap­ munei am reţinut că ast­ i comprimat. Pentru func-
să-mi croiesc rochiţa. Vreau ră llronul, să asiste la tul serii, membrii fami­ fel de acţiuni cu elevii vor pînă acum, tăierile s-au I ţionarea acestora este
să le fac a surpriză Ta- descărcarea lemnului, la liei se adună la casa for fi permanentizate, cîte o realizat la mai mult de ţ nevoie de o presiune de
tianei şi Ionelei. Să le sortarea şi încărcarea [ui din strada Gării. Şi cu zi pe săptămînă, deprin- 4 000 pomi şi s-au trans­ l numai 4 atmosfere, faţă
I: 7,00 Ac- arăt că ştiu şi că vreau în vagoane, li este dragă cită bucurie îşi împărtă­ zîndu-i astfel şi pe copii portat îngrăşăminte orga­
10 de mi­ să invăf croitoria... şl lui munca bărbătească şesc unii altora glodurile, cu acţiunile cc trebuie nice pentru a fertiliza po­ ? de 6-7 atmosfere cu
mai * Be- a lorestierilor. li esie drag visele, speranţele. A doua ) cit funcţionau vechile
,00 Badio- Fetiţa care-şi întrerup- realizate pentru a deveni mii de pe circa 60 de hec­ ^ perforatoare • Tinerii de
ior; 9,30 sese mama este Mirela. satul in care s-a născut zi, dis de dimineaţă, fie­ buni pomicultori. tare. Aplicarea îngrăşă­
deal; 12,00 şi a crescut. Şi dacă-şi v<j care işi reia drumul său : mintelor şi săpatul în ju­ / la căminul', de nefami-
fru toţi; Unul din cei patru copii rmplini visul, acela de a părinţii spre sectorul fo­ Cu bune rezultate la e- 1 Kşti nr. 1 al.LM.C. De-
al; 13,35 ai familiei Strugariu. Işi deveni electrician, vrea să restier, capiii spre şcoala feotuarea tăierilor, deta- rul pomilor sînt acţiuni ţ va au audiat cu interes
Jnr ar; propusese un program în­ şîndu-se prin modul cum care sc desfăşoară, dc ase­ • o expunere pe tema
EU, .00 râmină aici, în Bara. generală din Petros şl Li­
1 •- t,,sare; cărcat pentru o singură Venise şi ora tlnafrzărli ceul industrial din Petro­ aplică în viaţă cunoştin­ menea, într-un ritm sus­ ^ „Lupta ceferiştilor şi pe-
folclorice; zi. Mai ales că pregăti­ şani. Sint drumurile lor ţele însuşite la învăţămîn- ţinut, astfel incit pînă la i troliştilor pentru liberta-
te; 17,40 schimbului I şi Ion Stru­ J tea patriei". Acţiunea,
îtru toţi ; rea temelor pentru o ele­ gariu, cu mulţumirea lu­ de fiecare zi, drumurile tul agroozootehnic de ma­ sfîrşitul. lunii- martie aces­
ural; 20,00 vă de clasa a VUI-a pre­ crului făcut cu sirguinţă Închinate muncii, învăţă­ să, au lucrat, între alţii, te lucrări să fie efectuate ^ dedicată „Zilei eeferişti-
1,15 Publi- cooperatorii Mariţa Cacuci, pe toată suprafaţa stabi­ t lor”, a continuat cu evo--
aurcaţl ai supune timp, strădanie, re­ şi responsabilitate, oşa cum turii, ambiţiei de a se men­ / carea. literară sub gene-
a ţi o n a 1 petiţie. Dar trebuia, pen­ il face de peste două de­ ţine în riadul familiilor cu Marioara Criutcaic, Safta lită.
alei“; 21,00 cenii - intii ca tractorist rosturi trainice, statornicite Popovici, Mariţa Angheî, Ceea cc s-a făcut şi se ţ ricul „Chipul de azi al
Hor ; 22,00 tru că mama era in ziua face la Boşorod pentru 1 patriei oglindit în cărţile
,10 Sport ; liberă, b următoarea zi la pădure iar acum meca­ pe aceste meleaguri. Ion Bruzan CălLanu, Vic­ / de reportaj ale scriito-
;te; 22,35 intra in schimb la prima nic de utilaje forestiere — ESTERA ŞINA toria Orintoaie, Marioara valorificarea cu eficienţă 1 rilor hunedoreni". La reu-
Alexandru
' Moment Bodca, Susana Vişoi, Mo­ ridicată a potenţialului po­ ţ'şita acestei manifestări
; Nocturnă nica Băluş, Susana Nignea, micol reprezintă o dovadă . l şi-au adus contribuţia
• O Inedită fermă de PE S C U R T proape identică cu cea a Eva Bodea şi Marioara J Rodica Lazăr, de la Bi-
creştere a scorpionilor a ouâlor păsărilor din tim­ Dăniloi. Fireşte, nu putem concretă a faptului că a- / blioteca judeţeană, Vasi-
organizat in C h i n a Ferma de scorpioni din purile modeme. „Cuibul" să-i omitem pe brigadie­ colo unde există răspun­ ţ le Chirită şi Valentin
China, prima de acest fel,
tinărul savant Zhou Jihu, a adus, anul trecut, un are forma unei adinclturl, rul Ilie Dănescu, pe coo­ dere şi preocup a ie încă ^ lorga, de la I.M.C. Deva
transmite agenţia China în care ouăle erau depuse de pe acum, la despriimă- î • Cinematograful „Mo-
Nouă. Otrava de scorpion venit de peste 100 000 de în straturi, avind interca­ peratorii Ţrăinel Popovici, Vdern" din Hunedoara a
yuphi. ■
este o materie primă pre­ late htre ele frunzele unor Gruia Pcr’ţă, Dumitru Su- vărare, se pun baze te­ ţ găzduit o instructivă ac-
tenent Bui- ţioasă, care se utilizează O O expediţie arheolo­ plante, astăzi necunoscute. ciu,. Ioan Mazăre, Andrei meinice producţiei de fruc­
Căutâ torit gică a descoperit in deşer­ l ţiune de cunoaştere şi
seriile I-U pe scară largă in medi- tul Gobi un „cuib" p lin După aspectul cojilor, Ocolişan şi Onu Miruţ, ca­ te a acestui an, înfăptui­ / respectare a regulilor
SEDOARA : cina chineză tradiţională, foarte sfârimate, se poate rii obiectivelor stabilite ţ de. circulaţie de către
â (Modern, cu, ouă de dinozaur — re­ deduce că puii de dinoza­ re air- asigurat transpor­
i Viaşmiior dar şi de către industria latează ziarul „Selskoia tul gunoiului îrt cîmp cu prin programele judeţene 1 elevi. Organizată pe ba-
Un oaspete farmaceutică modernă. Jizm". Coaja lor este a- uri, după ieşirea din găoa­ } ză de expuneri şi argu-
ira), Frun­ ce, mai petreceau un timp atelajele şi participă la de dezvoltare a agricul­ 1 mentată cu o bogată ga-
ţi ardelenii în „cuib". lucrările ce condiţionează turii.
ITROSANl : ^ lă de filme documentare
rînf an- i tematice, acţiunea s-a
r — iile 1 bucurat de un deosebit
brie), Fur- Ca în codru... f e r o v i a r a ceferiştii de la Griviţa ; 2) Dezlegarea careului
c (Unirea); Erou utecist . ucis la datorie, apărut în ziarul nr. 0 097 : ţ interes în rîndurile ele-
irul şi săl- ORIZONTAL: 1) Autorul vo­ cu iminile pe sirenă, în'timpul 1 vilor de la toate cele 12
serlile I-1I Expresia de mai sus se cunoască de stăpin. Cum lumului dc poezii „Anotim­ luptelor de la Atelierele Gri- 1) SLALOM — AMÂN ; 2) } şcoli generale din mu-
VULCAN : foloseşte, cum bine o ştim, necum, l-a ieşit in cale purile Grlviţei“; 2) Scrise pe vlţa — „Mersul trenurilor“; PATINATOARE ; 3) OBADA 1 niclpiu • In organizarea
e grăbesc tichete, la unele trenuri — 3) Diminutiv feminin — U- — PISTA ; 4) RIDE — IE —
LONEA : pentru a caracteriza unele Ioan Grec din Valea Sîn- Nume masculin ; 3) Amalga­ cenlci la... Griviţa !; 4) Vago­ AI; 5) TS — HAU — P — SF; 6) ^Consiliului- orăşenesc al
la rea Nea- abateri de la comporta­ giorgiului - Călan. De la maţi în vechea chimie — A nul 5G I — Autorul poeziei I — VITEZISTE ; 7) VIE — A ■ sindicatelor şi Comitetu­
I-Il (Mi- mentul normal, cunoscut una la alta, fiecare şi-a scris volumul de schiţe „Ma­ „Lingă mecanicul, dc locomo­ — ALPIN'; 0} INDICATOR — lui orăşenesc de cultură
ILA: Pilot fiind faptul că in codru destăinuit păsul. Om să­ cazul“; 4) Sunete de sirenă! tivă“ — Vino după una I; 6) T; 9) EEC — B — TITA ; 10)
a (Muncito- — Pe tavă I — Semnatarul Bastion do luptă' al clasei ALTITUDINE ; 11) REALIZA ţ şi educaţie socialistă Ha-
ASA: Sper vietăţile şi flora işi au ritor, auzind de „neca­ poeziilor : „Tren toamna" şl muncitoare unde a avut loc, — TIR. 1 ţeg, ieri a avut loc, la
em (Munci- legile proprii de creştere zul" pădurarului, I. G. a şi „Vagonul de marfă“; 5) „Tren“ în februarie 1933, greva cefe­ ) restaurantul C.P.A.D.M.
:ani: b.d. şi dezvoltare : cine este venii cu alerta concretă. de legătură la o cursă ae­ riştilor — Calapod ; G) Siglă
! e t o z a t); riană; 6) A cupla vagoane la pentru „Uniunea Internaţio­ MAT ÎN 3 MUTĂRI \ din localitate, o frumoa-
raţie de mai mare şi mai tare în­ In schimbul unei sume de o garnitură de tren... — ... în nală a Studenţilor“ — Văzute l să seară cultural-educa-
aua roşie); vinge şi domină. bani, pădurarul l-a învoit viteză I; 7) Diminutiv femi­ prin centru I — Cale ferată I;. Controlul poziţiei : J tivă dedicată fruntaşilor
Din nou tată insă că din aceste pe I. G. să meargă in co­ nin — Factor do mişcare a 7) Război de ţesut — Pe a- Alb : Ra 8, Tb 7, Tf 7, ph 5 i în muncă pe anul tre-
i I n o r u 1); vechilor locomotive ; 8) Echi­ ceastă rută I; 0) Lac în Ca­ Negru : Re G, CI 0.
îartacus — „reguli" se inspiră uneori dru (ca in pădurea pro- pă de fotbal a ceferiştilor din nada — Semnatarul versurilor ^ cut din unităţile haţe-
itria); Pro- Roşiorii de Vede — îmbro­ intitulate „Răsună Griviţa" — Soluţia problemei i gane • Sezonul de vî-
;1 ardelenii bodit la cap ; 9) Oferită din La suprafaţă !; 9) Nu-s la > nătoare a mistreţilor s-a
AGIU-BAI: inimă ! — Convoi de vagoane fiecare pas — Intrate în gar­ clin ziarul nr. 9 097 ;
(Cosa do F O I L E T O N — La fiecare macaz 1; 10) In­ nitură I ; 10) Cîntă o data cu V încheiat. în Valea Jiului
TSG: Bătă- tră în vagon I — Autoarea „Glasul roţilor de tren“ — 1. DUG — 1)2 1 RbG Ca i recolta vînătorilor a fost
ibră (Da- versurilor intitulate „Eroilor Sarcina locomotivelor (inf.); 2. Dh2 — d2 ------------* /de 16 mistreţi. Cei mai
z X : Nea şi anumite persoane care, prie I) şi să taie oîţi copaci ceferişti“ — In tunel 1 11) Din 11) Grupare a membrilor de 3. Dd2 — b4 sau aO mat
dar: eA- creaţia sa amintim schiţa sindicat ceferişti şi a celor­ i.................... e ------------ ţ mulţi au fost doboriţi de
I (casa de fără nici un merii sau ore nevoie. Dovedindu-şi „în tren“ — A scris poezia lalţi muncitori din trans­ 2. Dh2 — 1)2-1- R '—--------- - l grupa de la Băniţa •
ÎRIA: Sub- drept, işi arogă calitatea vocaţia de bun tăietor (mai „16 februarie 1933“. porturi — Acarul de pomina 3. Db2 — 1)7 sau b4 mat 1 Rectificatorul Aurel Bo-
şul); ILIA: de „stăpini ai pădurii" . bine zis lăcomia - n.n.) VERTICAL : 1) Categorie de lumii. 1....................... C7 — CG t şorogan, de la secţia
acific (Lu- confort într-o călătorie fero­ Dicţionar : AAA, SAN, EAR. 2. DD2 — b3 -I- etc.
LARI: Ra­ Nu este vorba despre vreo acesta a pus la pămint viară — Formă de luptă îm­ 1...................... RbG — a7 i sculărio a 1. M. Orăştie,
rul). poveste cu Strimbă Lemne, cit ai zice peşte mîn- potriva clasei exploatatoare clc. J poartă cu cinste şi rnîn-
ci despre o versiune mo­ dreţe de arbori — 52 la aplicată în februarie 1933 de VASILE MOLODEŢ 2. Dl)2 — C7-I- ţ drie, de ani şi ani de
dernă, avind ca „eroi" număr. t zile, titlul de muncitor
personaje adevărate, din Cum socoteala de aca­ t 2 3 ,4 5 8 9 1 0 1 1 ? specialist fruntaş. Soţia,
zilele noastre. să nu se prea potriveşte n u 1 muncitoare tot la I.M.O.,
Acţiunea in speţă se cu cea din... pădure, fap­ ra l îi urmează exemplul. Fru-
petrece in pădurea ce a ta ilicită a fost descope­ i moa^ă familie de mun-
Vremea se fost încredinţată s-o gos­ rită, urmînd ca legea 3 1 i citori ! ® în staţia C.F.R.
Cerul \£
: totul La­ podărească (mai exact să-şi spună cuvintul. Nu 4 m■ a □ | Călan-Băi, între liniile 1
ie ploi sla- spus s-o prădeze - n.n.) ştim dacă cei doi au vrut I şi 2, s-a amenajat un
sufla mo- pădurarul loan Avramescu cu toată ambiţia să ne 5.. ? peron pe o distanţă de
nord-vest. 1 a ÍÉ
minime de la Ocolul silvic Sime- convingă de valabilitatea ţ 100 metri pentru deser-
e între mi- ría. Gindind probabil că proverbului potrivit căruia H a ^ virea în condiţii civili-
; 3 grade, in unele locuri pădurea „nu există pădure fără
mc între 2 7 FI m l zate a călătorilor. Ase-
,ocal ceaţă ce o avea in administrare uscături", dar este cert H ’ menea măsuri s-ar putea
s-a cam îndesit peste mă­ că, fiind vorba de pădure ~ ■ ^ lua şi în alte staţii de
sură scru că s-a cam de­ şi de tainele pe care le tm ¡H
vremea se ~ Q \ pe raza R.C.M. Deva,
va fi va- păşit planul de creştere, ascunde ea, in cazul de V s§ H i unde călătorii au nevoie
va ninge, I. A. era in căutare de so­ faţă s-a confirmat o dată
din secto- luţii pentru ca avuţia ce in plus că „fiecare pasăre w ü scară ca să ajungă
eaţă locală |§Ş§ ' in vagon !
do cili- i se încredinţase să n-a pe limba ei piere". T ?
ia razna, să nu-J mai re- T. DOBRICEANU fi