Page 82 - Drumul_socialismului_1987_02
P. 82
2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
0 amplă şi dinamică activitate ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII - EXPRESIE
A DEMOCRAŢIEI Şl AUTOCONDUCERH REVOLUŢIONARE
de creaţie tehnico-ştiinţifică
Prin sporirea preocupărilor - 20.00 Tcle
„Am stabilit, de exem niularea activităţii de in semenea, un domeniu im 20,20 Ene
plu, programul de moder venţii şi inovaţii. portant în care' creaţia mă
turo
nizare a sectoarelor calde De bună seamă, o atare tehnico-ştiinţifică proprie producţii agricole superioare 20,30 Via)
— ce trebuia să fie înche activitate este foarte com a fost larg stimulată şi 20,40 Trib
iat pe întreaga ţară — şi plexă, domeniile vizate promovată. De subliniat că 1986 a fost — cum a re Executiv al C.C. al P.C.R. tragă maximum dc învă 21.00 FUn
este necesar să se rapor fiind de o mare diversi levat adunarea generală a din 30 ianuarie a.c., adu ţăminte, să se întreprindă negi
teze cum s-a realizat acest tate. O demonstrează şi în 1986 au fost asimilate cooperatorilor — un an narea generală s-a oprit cele mai eficiente măsuri Epls
program, care trebuia să faptul că cele 90 de ino 67 de produse noi, din bogat în realizări pentru pe larg asupra neîmpli na pentru îmbunătăţirea mun 21,50 Tclc
aducă o reducere serioa vaţii înregistrate anul tre care 4 tipodimensiuni de Cooperativa agricolă de rilor anului trecut. cii în 1987. Cei ce au luat 22.00 Inel
să a consumului şi creş cut, a căror eficienţă e- laminate. S-a obţinut, în producţie din Sîntandrei. cuvîntul au subliniat ne mul
terea producţiei şi a cali conomică este de aproape acelaşi timp, şi o substan Darea de seamă a eviden — Este adevărat — sub cesitatea de ^a se cultiva
tăţii produselor, într-un 6 milioane lei, acoperă ţială îmbunătăţire a nive ţiat obţinerea unor recol linia în cuvîntul său Ale fiecare palmă de pământ,
sector foarte important de practic întreaga dimensiu lului tehnic şi calitativ al te bune la grîu, orz, po xandru Budnarciuc — că realizarea şi menţinerea
activitate“ — sublinia se ne a muncii desfăşurate produselor, 78 la sută din rumb şi furaje, ceea ce a anul 1986 n-a fost favora densităţii optime de plan
cretarul general al parti la nivelul combinatului. permis realizarea prevede bil din punct de vedere te, realizarea tuturor lu
dului, tovarăşul Nicolae Importantul potenţial crea totalul produselor de ba rilor la fondul centralizat meteorologic — dar pu crărilor de pe ogoare la
IiUCUlî
Ceauşescu, la şedinţa Co tor de gîndire şi acţiune ză fiind la nivelul celor al statului şi' la cel de au- team obţine producţii su timp şi la înalt nivel cali ilioprogro
mitetului Politic Executiv al oamenilor de aici se re mai bune pe plan mon toaprovizionare, acoperi perioare 'la hectar. Lucră tativ. 0,15 Sfntu
al C.C. al P.C.R. clin 30 găseşte mai pregnant însă dial. rea necesarului de nutre rile de întreţinere a cul Aplicarea acestor mă La ordin
ianuarie a.c. în rezultatele dobîndite De semnalat, apoi, efor ţuri pentru zootehnie. turilor prăşitoare nu s-au suri şi a altora creează cultură;
nai; 7,:iC
făcut pe toată suprafaţa
Pentru înfăptuirea aces într-o serie de domenii. turile făcute pentru rea „Realizările obţinute —- la thnp şi de bună. cali cadrul propice îmbunătă 8.00 Kev
tui deziderat de maximă Unul dintre ele este or lizarea programului de au- consemna darea de seamă tate. ţirii activităţii în 1987, cel Curierul
importanţă într-o unitate ganizarea ştiinţifică a pro toutilare, extinderea tehni — îşi au izvorul în efor de-al doilea an al actua Iîuletin
Răspund
de prim rang a economiei ducţiei şi a muncii. Din cii de calcul în procesul turile mecanizatorilor ca — Nici noi, mecaniza lului cincinal, în care coo lor; 10,00
10.05 Di;
naţionale, cum este Com tre cele 21 obiective rea de producţie, aplicarea u- re deservesc unitatea noas torii, nu ani reuşit să e- peratorii, mecanizatorii şi corului :
binatul siderurgic Hune lizate şi aplicate pot fi tră şi ale cooperatorilor, fectuăm toate lucrările la specialiştii din Sîntandrei 10.25 So
doara, creaţia ştiinţifică menţionate: îmbunătăţirea nor noi soluţii pentru me dintre care se evidenţiază timp şi la cel mai înalt sînt hotărîţi să obţină pro lolcloric;
şi tehnică are un rol im circulaţiei şarjelor calde, canizarea lucrărilor de de Emil Neamţ, Viorica Ga- nivel calitativ, înrcgistrîncl ducţii record, să înscrie 10,45 F
portant. Avînd în vedere organizarea activităţii sec bitat, ridicat, transport şi bor, Elisabeta Murgoi, întârzieri în special la re cooperativa lor printre u- Buletin
Litera >
acest lucru, în combinat ţiilor furnale I şi aglome- curăţat piese. într-o staîn- Aurica Vasiu, Albuţ Ocoş, coltarea păioaselor, a car nităţite agricole fruntaşe 11.25 Şl;
se desfăşoară o amplă şi rator I, în condiţiile opri să interdependenţă cu Candin Bădău, Arghir tofilor şi sfeclei dc zahăr- ale judeţului nostru — 12.00 Bl
dinamică activitate de crea rii unei bonzi de aglome toate acestea, se acţionea Muntean, Viorica Visirin — arăta Gheorghe Vintilă, traducînd exemplar în via 12.05
12,35 El
ţie tehnico-ştiinţifică, la rare etc. în ansamblu, e- ză ferm pentru creşterea şi mulţi alţii". De remar şeful secţiei dc mecaniza ţă orientările şi indicaţii suri; 12
care participă oameni ai ficienţa economică a aces gradului de pregătire teh- cat că C.A.P. Sîntandrei re din Sîntandrei. le tovarăşului Nicolae folclorul
muncii de toate categorii tora este de 32 milioane — aplicînd ferm noul me Arghir Muntcanu, Sido- Ceauşescu, secretarul ge la 3! 1
ră radi
le. Edificator în acest sens lei. O contribuţie impor nico-profcsională a perso canism cconomico-finan- nia Muntcanu, Visirin Al neral al partidului, cu rota „C
este faptul că în 1986 au tantă la materializarea o- nalului muncitor. ciar — şi-a depăşit sub buţ, Viorcl Sîncrăian, Ma- prinse în cuvîntăriile ros ile Vioi
fost realizate 450 de o- biectivelor propuse o au Remarcând rezultatele stanţial veniturile planifi ria Mariş, Angela Codrea- tite la plenara lărgită a (luni); l
Kadloju
biective, care au soluţio şi aplicarea celor 52 de bune dobîndite, trebuie cate, în condiţiile realiză nu, Ioan Morar, Juja Băda Consiliului Naţional al A- citate;
nat importante probleme măsuri stabilite prin pla rii unor cheltuieli reduse, şi ceilalţi participanţi la griculturii, . Industriei Ali trlotlco
în domeniile mecanizării nul de inginerie tehnolo spus, în acelaşi timp, că obţinînd beneficii. dezbateri s-au referit con mentare, Silviculturii şi 1C, 40 IN
17,00 B
şi automatizării proceselor gică. Introducerea condu la Combinatul siderurgic Abordînd activitatea des cret la o seamă de alte Gospodăririi Apelor din 17,05 C
cie producţie, creşterea ni cerii secţiei a Il-a furna Hunedoara există încă im făşurată în 1986 în spiri aspecte negative ce s-au decembrie 1986 şi la şe mice ; 1
velului calitativ al produ le cu ajutorul calculato portante rezerve nevalori- tul exigenţelor formula dinţa Comitetului Politic r ^ă; 1
'de
selor, asimilarea de noi rului de proces, îmbună te de tovarăşul Nicolae m a n i f e s t a t în acti Executiv al C.C. al P.C.R. e se
tehnologii şi produse, spo tăţirea tehnologiei de ela ficatc. Cele 500 cadre teh- Ceauşescu, secretarul ge vitatea cooperativei, sub din ianuarie n.r. ştiri *
rirea productivităţii mun borare a oţelului inoxida nico-inginereşti, specialiş neral al partidului, la şe liniind că din experienţa (ionelă
cii şi eficienţei economi bil şi reducerea număru tii trebuie să fie mai mult' dinţa Comitetului Politic anului trecut trebuie să se TRAIAN BONDOR Ictin d
inform;
ce ş.a. Dacă mai adău lui de lingouri turnate di implicaţi în îmbunătăţirea jurnal;
găm că la realizarea aces rect prin modificări con ra ’87;
tora au fost antrenaţi mai structive, sînt doar cîteva constructivă şi moderniza Valenţele educaţionale dv. ; 2
oră; 23
bine de 10 000 de munci dintre cele mai eficiente. rea unor agregate, în gă 23,15 N
tori, ingineri, tehnicieni şi Perfecţionarea tehnolo sirea unor soluţii care să 23,55—2
ştiri.
specialişti, ne formăm o giilor de producţie şi rea determine reducerea mai ale muncii cu filmul
imagine apropiată de ceea lizarea unor noi tehnolo accentuată a consumurilor
ce înseamnă pentru side- gii şi standarde de între materiale şi energetice, fo Anul 1986 a însemnat împlinirii a 65 de ani de ţa O ros, responsabilul ci
rurgiştii hunedoreni pro prindere pentru mărcile de losirea mai eficientă a în pentru oamenii muncii din la făurirea P.C.R. nematografului „Patria"
movarea noului, a crea oţel destinate . centralelor locuitorilor, introducerea cadrul întreprinderii cine De o deosebită eficienţă Deva). „Consider extrem
ţiei tehnice originale, sti- nucleare constituie, de a- matografice judeţene o s-au bucurat acţiunile din de utile şi necesare schim
în circuitul economic a 301-2 V
preocupare sporită pentru cadrul ediţiei a V-a a „Lu burile dc experienţă pe li sez (V
resurselor refolosibile. A- înscrierea mai pregnantă a nii culturii cinematografi nia muncii cu iii mul. Cea in); l;
a
ceasta, deoarece se mani activităţii cu filmul între ce hunedorene", „Zilelor de la Topiiţa fost edifi cecnii
Asocia
Gospodarii unui sat de munte festă încetineală în apli formele muncii politico- lea Jiului" şi „Zilelor fil catoare. Cu acest prilej, Locotc
filmului documentar Va
experienţa bună poate fi
căra);
educative ce contribuie la
carea în producţie a noi
ridicarea conştiinţei socia mului de animaţie" orga generalizată ‘ Ruliu Fiscu- (Caste
lor soluţii propuse, o in liste a . locuitorilor acestor nizate în colaborare cu teanu, şef scctor pe 16 .Salam;
vcntui
Urşici este un soi de trecut, de pildă, din micul suficientă implicare a u- meleaguri implicaţi în studiourile Al. Sahia şi A- mm, zona Hunedoara), gra -
munte din comuna Boş o- sat de munte au fost li nor cadre de conducere, transpunerea în viaţă a nimafilm, „Zilelor filmului „Rezultatele muncii cu fil- iembri
sării
rod. Un sat cu 38 de gos vrate 40 de bovine, 207 a unor şefi de secţii şi măreţelor obiective econo- la sate", desfăşurate cu mul depind în bună mă- Averti
p o d ă r i i c u oameni mai ovine, 20 de porci, 6 000 mico-sociale stabilite de participarea unor persona sui'ă de un afişaj semnifi- ’ ** (C
/au
virstnici; dar şi cu destui litri de lapte, 3 200 kg de specialişti. Unele deficien Congresul al XllI-lca al lităţi marcante ale vieţii cativ, modern, ) necesar, ..irul)
tineri oare nu şi-au pără lină ş.a. ţe există şi în cercetare partidului. Obiectivele e- artistice româneşti. în acelaşi timp, să nc în- ră no
sit locul de baştină şi ou „Sint, intr-adevăr, tare şi -proiectare, unde trebuie ducaţionale au fost grefa O preocupare statornică dreptăim preocuparea în ŢIUL/
rămas in sat. Preluînd „ga de ispravă toţi cei din urgentată finalizarea şi a- te pe fondul îndeplinirii manifestă întreaga reţea spre formarea culturii ci seriile
leta" de la părinţii lor, ei, Urşici - atesta şi leronim deopotrivă a sarcinilor e- cinematografică a judeţu nematografice a spectato ANIN
(Mu m
tineri!; le-au continuat Grecu, primarul comunei plicarea unor tenie cu o conomice -ale întreprinde lui pentru acţiunile cu rului" (Iu.liana Măntoiu, Lupii
strădaniile muncind pâmin- Boşorod. Deşi sint mai vi ridicată eficienţă econo rii. Astfel, planul la spec filmul documentar în responsabila cinematogra Bit Al
tul şi crescrnd animalele. tregiţi ca cei din alte sate mică. tatori a fost realizat în sprijinul îndeplinirii sar fului „Patria" Orăştie. „E tfonu!
CUR/
Iar aceste rinduri, despre în privinţa condiţiilor pe- VALENTIN NEAGU proporţie de 114,86 la su cinilor de producţie, ce au necesar să acordăm aten (Mine
vrednicia sătenilor din Ur doclimaterice — n-au pămln- tă, iar la încasări — 104,13 avut loc in sălile de apel ţie sporită spectatorului Ca rai
(l\Ur
şici, ne-au fost inspirate turi aşa fertile ca cei din la sută. In total, pragul ale întreprinderilor minie nostru prin calitatea spec On tar
tocmai de unul din tinerii luncă, se urcă şi se coboa cinematografelor huriedo- re din Valea Jiului, Deva tacolului - cinematografic, GIU-
gospodari de aici. 11 chea ră greu în satul lor, mai renc a fost trecut în cursul şi Brad, în halele indus condiţiilor pe care le află re
mă Barbu Bărbuţ, are 28 ales iarna - totuşi nu se anului încheiat de 5,4 mi triale ale combinatelor si în sală" (Adela Tîrziu, res HAT
cia);
de ani şl este secretarul lasă in urma celorlalte lo lioane spectatori, cărora, derurgice din Hunedoara ponsabila cinematograf ui u i acea*
organizaţiei U.T.C. din sat. calităţi ale comunei noas pe lingă proiecţia propriu- şi Că-lan, la preparaţiile de „F 1 a c ă r a" Hunedoara). Revo
La lei ca şl părinţii săi tre. Dimpotrivă. îşi Înţeleg zisă de filme, le-au fost cărbune, unităţile produ „Considerăm extrem dc de i
este ţăran cu gospodărie rostul lor de ţărani, mun oferite 2 225 acţiuni cultu cătoare de energie electri necesare acţiunile cultu Şohc
1LIA
individuală. Participant la cesc cu răbdare şi pri ral-educative. Rezultate că Mintia-Deva, Rîu Ma- ral-educative cu filmul, GHE
adunarea cetăţenilor din cepere pâmintul, scoţind deosebite au obţinut uni rc-Retezat, precum şi în realizate printr-o perma vecii
(Min
de pe el tot ce poate da; tăţile: „7 Noiembrie“ Pe nentă colaborare cu facto
comună; a luat cuvîntul şi, troşani, „Patria" Orăştie, unităţile agricole. Filmul rii educaţionali" (Ovidiu
in numele tuturor gospo cresc animale in fiecare documentar s-a integrat
gospodărie, vind statului „Flacăra" Hunedoara, „Re în mai mare măsura în Balogh, responsabilul ci
darilor din satul său, a ce carne, lapte, lină, sporim- tezatul" Uricani, „Cultu munca de popularizare a nematografului „Modern" u
rul sprijinul pentru reali du-şi veniturile. Şi este ral" Lupeni şi sectoarele cunoştinţelor material ist- Hunedoara). „Se impune
zarea în acest an a unor bine că mulţi din tinerii coordonate de Aurel Şte- ştiinlifice. pentru viitor ridicarea ca Pc
lucrări de interes obştesc, de acolo nu şi-au părăsit foni, Gheorghe Tupangiu, întreaga activitate evi lităţii munci! noastre des îl r<
absolut necesare pentru satul, iar dintre ce'i care Lazăr Olar, Constantin denţiază preocuparea sta făşurate în dubla ipostază mai
de unitate prestatoare de
localitatea respectivă. Nu au plecat vremelnic, mulţi Frim-u, Ion Stegărescu. tornică a organizaţiei de servicii şi deopotrivă ca Şi c
silii;
numai a cerut, ci avind s-au întors la rosturile lor în ceea ce priveşte ma partid, a consiliului oame factor cultural. Să insistăm Inie
trec
mandatul consătenilor săi, de ţărani !“. nifestările politice si cul nilor muncii, a întregului pe buna servire şi frec 45—!
tural-educative s-a insistat
s-a angajat să pună cu Este, intr-adevăr, - bine pe organizarea unor ma personal muncitor din ci venţa publicului, pc ridi ost.
toţii umărul la inlăptuirea că in Urşici mulţi tineri nematografie pentru per carea indicelui dc utiliza-' nim
nifestări bogate în conţi fecţionarea permanentă a tre
lor. Aşa am aflat că cele nu-şi mai părăsesc vatra nut, care să sublinieze, re a sălilor, să avem spec grai
38 de gospodării din Ur părintească. Că sini şi din prin filmul de producţie muncii cu filmul. Ilustra tacole eficiente, utilizînd imi
grai
tive sint în acest sens şi
şici deţin peste 1 600 de cei care' se întorc acasă. naţională, importanţa prin propunerile lăcuite de par în mod raţional energia dep
Ci; 150 de bovine, peste Iar faptul că obştea satu cipalelor evenimente poli ticipanţii la discuţii: „Se electaică" (Maria Oloeriu, Li
şef birou plan-organizare
100 de porci, 100 de cai lui l-a desemnat pe unul tice şi social-culturale' din impune o intensificare a la I.C.J.). îl 1
1
Şi sule de păsări. Că în dintre ei să-l reprezinte In S.M.A. Deva, centrul viaţa partidului .şi a pa activităţii de educaţie ma bil,
tea
Sînt preocupări care e-
llecare an sătenii de aici forumul cetăţenilor din co pentru repara(ii motoare triei. Astfel au fost orga terial Lst-ştiinţifică cu fil vldeaţiază o activitate res der
contractează şi livrează Io mună, dă certitudinea că . de tractor. Cu pricepe nizate numeroase şi boga mul în rîndul tinerilor, ponsabilă, statornică pen Ioc;
km
rea care-1 caracterizează,
fondul de stat însemnate tinerii sint demni urmaşi _ losil Munduca prelucrea- te acţiuni dedicate sărbă iniţiată în colaborare cu tru creşterea valenţelor da.
toririi zilei de naştere şi
organizaţiile U.T.C. Avem
cantităţi de came. lapte, ai părinţilor. r H Ia maşina de alezat îndelungatei activităţi re la îndemînă numeroase fil educative ale muncii cu cep
chi
Una, alte produse agroali- componente ale bielei. voluţionare a secretarului me documentare în acest filmul desfăşurate la ni ser
mentare. Numai in anul MlRCEA general al partidului, to sens. E necesar să le fo velul judeţului, Pti
Foto N. GHEORGH1U
varăşul Nicolae Ceauşescu, losim mai mult I ‘ fVolchi- MINEL BODEA