Page 85 - Drumul_socialismului_1987_02
P. 85
Practica, viaţa au demonstrat cu pri perativă în operă şi livrarea promptă a
sosinţă că bunul mers al activităţii produselor către' beneficiari, gospodări
productive este determinat liotărîtor de rea severă atît a materialelor şi a pro
modul în care se respectă ordinea, dis duselor finite, cit şi a resurselor refo-
ciplina, buna organizare, gospodărirea Iosibile rezultate din procesele de pro
valorilor materiale. Este normal să fia ducţie.
aşa,
ORGAN Al IMMimUlUI JUDEŢEAN HUNEDOARA At P C. pentru că orice neregulă pe drumul Aceste cerinţe, impuse de îndeplini
de la aprovizionare şi pînă la livrarea rea ritmică, integrală a prevederilor de
s i A l R n i M R i l l l U I I I P O P U L A R J U D E Ţ E A produsului finit determină ritmuri scă plan — în spiritul exigenţelor şi orien
N
zute în muncă, eforturi suplimentare tărilor formulate de secretarul general
pentru înlăturarea lor şi asigurarea con al partidului, t o v a r ă ş u l Nicolae
diţiilor optime de realizare a sarcinilor
Anul XXXIX, nr. 9 106 JOI, 26 FEBRUARIE 1987 4 pagini - 50 bani de plan. Ne referim, în mod concret, Ceauşescu, în cuvîntarea rostită la re
la depozitarea corespunzătoare a mate centa şedinţă a Comitetului Politic Exe
riilor prime şi materialelor,. la asigura cutiv al C. C. al P.C.R. —, le-am urmă
ÎN SPIRITUL SARCINILOR Şl ORIENTĂRILOR SUBLINIATE rea fluenţei acestora pe căile de acces rit în raidul-anchetă efectuat ieri în
spre fluxurile de fabricaţie, punerea o- unităţi economice din Deva şi Simeria.
DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU
LA ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV
GRIJĂ PENTRU ORDINE, GRIJĂ PENTRU PLAN
AL C.C, AL P.C.R. DIN 20 FEBRUARIE A.C.
I.P.I.C.C.F. Deva arată cile—traverse de cale răm un ritm continuu pro
mai bine, an de an, din ferată sînt stivuite cu ducţiei, implicit creşterii
Acţiuni ferme, autoexigenţă maximă toate punctele de vedere. mare grijă, în vederea po productivităţii muncii".
Colectivul s-a consolidat, lizării şi expedierii către Asemenea aspecte de
producţia s-a diversificat beneficiari). Totul este ordine şi bună gospodă
rire se întilnesc în toate
pentru îndeplinirea planului la export continuu, buna organizare duială. „După cum se secţiile şi atelierele între
curat, îngrijit, în orîn-
a muncii făcînd casă bună
cu gospodărirea judicioasă poate observa — releva prinderii. Iar ca un coro
în anul trecut — aşa împreună cu ec. Iuliu — Cit se exportă din a incintelor unităţii, sec ing. Ioan Cordoş, şeful lar al preocupărilor pe
cum a reieşit şi la recen Dicu,- şeful biroului plan, producţia întreprinderii ? ţiilor, atelierelor, fiecărui secţiei — materialele sînt această linie apare reali
ta adunare generală a re am răsfoit programele de — Un procent de 25 la ioc de muncă. Imaginea stivuite, depozitate pe sor zarea şi depăşirea sarci
prezentanţilor oamenilor măsuri adoptate pentru în sută. — ne-a răspuns şe prezintă aspectul exterior nilor de plan de la înce
muncii — colectivul între deplinirea planului la ex ful biroului plan. Iar dacă al atelierului construcţii timente, dimensiuni şi co putul anului, ca de altfel
prinderii „Vidra" din O- port. Iată, cîteva din mă adăugăm şi exportul indi metalice, condus de sing. menzi, în ordinea intră şi în 1986, de către fiecare
răştie a obţinut succese surile prevăzute : • Legă rect (prin valoarea mate Gheorghe Stanciu, din ca rii în fabricaţie; astfel in colectiv din cadrul uni
notabile pe multiple pla tură permanentă cu I.C.E. riei prime asigurate pen drul secţiei reparaţii me- cit să reducem transpor tăţii.
nuri. Merită subliniată, „Arpimex" Bucureşti pen tru alte unităţi de confec cano-energetice. (După tul şi manipulările în plus,
mai ales, creşterea reali tru contractarea volumului ţii), partea destinată ex prelucrarea în hală, plă- neeconomicoase, să asigu- (Continuare în pag. a 3-a]
zărilor la producţia marfă, planificat de produse • portului creşte ia 35 la su
faţă de 1985, cu 145 mi Obţinerea repartiţiilor şi
tă din volumul total al
producţiei.
ACTSVITâPA de export, — Cum a demarat ex
Iii: portul în 1987 ?
é â eaiiîaSa ® dinamism « eficienţă — Destul de bine. încă
din decembrie 1986 am
lioane lei. Cu toate aces -contractarea pentru între- pregătit resursele necesa
tea planul de export pe a- gul an a materiei prime re de materie primă pen
nul trecut nu a fost înde de bază, a materialelor au tru confecţii. în acest fel,
plinit. „Arest fapt — ne xiliare şi coloranţilor pen planul la export pe ianua
spunea Elena Brînduşa, tru executarea hainelor rie a.c. a fost depăşit cu
secretarul comitetului de velur destinate exportului
partid al unităţii — a de © Executarea şi oferirea peste 8 milioane lei. în
această lună, februarie, a-
terminat organele colecti la export a produselor ce
ve de conducere să adop au bază materială asigu vem perspective asemănă
toare.
rată : truse auto, mesade
te o serie de măsuri me în atelierele unde se
nite să conducă la redre hamsteri şi susliki, mănuşi realizează produsele pen
sarea situaţiei pe 1987. A- din piei velur, piese şi ar tru beneficiarii externi
ceste programe au fost re ticole de nurcă, nutria etc. domneşte freamătul obiş
văzute şi îmbunătăţite în © Mobilizarea personalu nuit al muncii. Notăm ce
lumina cuvîntării rostite lui din cele 7 case de co
de secretarul general al menzi ale întreprinderii le spuse de muncitoarea
Măria Bokos din atelierul
partidului, t o v a r ă ş u l (Situate în Făget, Suceava,
Focşani, Vatra Dornei ş.a.). de croit: „Este foarte im-
Nicolae Ceauşescu, la şe pentru valorificarea în
dinţa Comitetului Politic confecţii destinate expor MARIN NEGOIŢA
Executiv al C.C. al P.C.R. tului a unei părţi cit mai
din 30 ianuarie a.c. Spe mari din materia primă
răm că aplicarea neabătu indigenă. . (Continuare in pag. a 2-a]
tă a măsurilor stabilite ne
va aduce şi realizări mai
bune la export".
ÎN P R E G Ă T I R E A C A M P A N I E I A G R I C O L E D E P R I M Ă V A R Ă
i
Mobilizare amplă, responsabilă Zile de muncă intensă
I 4, ACŢIUNI DE GOSPO- I la toate lucrările de sezon
• DAltlKE ŞI INFIÎUMUSE- ,
ŢÂRE. Numeroşi cetăţeni pentru pomicultori
' ai comunei Sîntămărla- O
| Orloa au participat recent | în majoritatea unităţilor — Fertilizarea cu îngră Bacea şi Grind, unde s-au
_ la acţiunile de gospodă- din Consiliul unic agro şăminte chimice a fost e- administrat pe terenurile Judeţul nostru dispune mului judeţean de dezvol
9 rire şl înfrumuseţare a io- • industrial Ilia se acţionea xecutată pînă la zi pe ce urmează a fi ’semănate
| calităţii. După _ cum ne | de condiţii favorabile pen tare a pomiculturii şi a
9 informa Emilia Voicu, pri- ză în această perioadă la 2 150 ha, din cele 3 025 ha cu sfeclă şi alte plante fu tru pomicultură, avînd o programului de autocon -In-'
mărul comunei, gospoda- * pregătirea cît mai temei ocupate ou grîu şi orz în rajere, cîte 4 000 tone de tradiţie bogată In cultiva cere şi autoaprovizion u °
I rii de aici au defrişat mă- | nică a campaniei agricole consiliul nostru. Coopera dejecţii lichide, la C.A.P. rea pomilor. Cu toate a-
9 răcinişuri pe 2,5 ha de _ de primăvară. teritorială, impune mîţsr
pajişte naturală,, au cură- " tivele agricole din Burjuc, Sălciva, Lăpuşnic şi Bur cestea, producţiile de fruc hotărîte pentru valorifh > •
I ţat do uscături şi au vă- I — Se află în actualita Bretea Mure.şană şi Lăpuş- juc, unde au fost trans te obţinute în anul trecut
9 ruit pomi, au decolmatat 9 te — preciza Nicolae Ni- nic au încheiat lucrarea portate în cîmp aproxi nu au fost pe măsura con rea mai bună a potenţia
. şi curăţat de vegetaţie lului pomicol. în ace k
1 şanţurile ce mărginesc ar- ' cula, inginerul şef al pe întreaga suprafaţă pre mativ 1 000 tone de gu diţiilor şi a posibilităţilor,
• tera principală din locali- « C.U.A.S.C. Ilia — mai văzută, iar cele din Ilia noi de grajd, din care cea în principal, randamentul scop este necesar să se a-
■ tate, efectuînd şi alte ase- . multe categorii de lucrări, corde maximă atenţie pre
1 menea lucrări gospodăreşti. 1 mai mare parte a şi fost scăzut al unor plantaţii şi
• • la care sînt mobilizaţi me împrăştiat ţ>e terenurile al pomilor răzleţi se dato- gătirii terenului pentru
| © INTlLNIRE CU SCRII- , canizatorii şi un mare nu C.U.A.S.C. ILIA destinate oăî-tofilor şi le reşte faptului că nu s-au plantarea pomilor, ferti
TORI. La Căminul cultu- măr de cooperatori. Astfel,
• ral din Burjuc a avut Ioc • gumelor. Mai bine ar tre aplicat în mod corespun lizării cu gunoi de grajd
| o Jntîlnire cu un grup de i se continuă fertilizările bui să acţioneze la trans zător lucrările de întreţi şi îngrăşăminte chimice,
_ scriitori, membri ai cenn- chimice faziale pe terenu şi Sîrbi sînt cu ea în prag portul şi administrarea în nere ca: arături sau săpat mobilizării solului prin a-
• olului literar „Ritmuri“ • rile cultivate cu cereale de finalizare. Din păcate,
| din Deva. Cu acest pri- | grăşămintelor organice co în jurul pomilor, fertiliza rături în livezile organi
- lej nu citit din creaţia lor păioase şi administrarea avem şi unităţi. rămase în operatorii din Gurasada, rea, tăierile de formare, zate şi săpat în jurul po
Petrişor Ciorobea, Vale- • îngrăşămintelor organice urmă. La C.A.P. Gurasa-
I riu Bărgău, Llviu Tuhuţ, | pe cele care urmează a da s-au fertilizat chimic Ilia şi Sîrbi, unde mai rodire sau curăţarea ramu milor răzleţi, precum şl
m Letiţla Gavrllă, Emano'i a sînt cantităţi însemnate de rilor uscate, tratamentele executării lucrărilor de
Constantin. • fi însămînţate cu legume, doar 36 de ha din cele
1 I sfeclă şi cartofi. în ace 280 ha ocupate cu păioase, gunoi în fermele zooteh de combatere a bolilor şi combatere a bolilor şi
• • SECŢIE DE INSTALA- . laşi timp, se pregătesc ră iar la cooperativele din nice. dăunătorilor. Deficienţele
. ŢII ELECTRICE. In cadrul • dăunătorilor.
I C.P.A.D.M. Vălişoara, după | sadniţele pentru legume. Răduleşti şi Lăsău încă — Este acum şi perioa amintite sînt urmarea in Referitor la lucrările de
• cum ne informează Ioan _ Au fost, de asemenea, a- nu s-au aplicat îngrăşă- da în care se pregăteşte suficientei preocupări a
■ Tudoran, preşedinte, s-a * duse în unităţi seminţele mintele chimice pe nici recolta de legume. Ce se specialiştilor şi conduceri îngrijire este necesar ca
• înfiinţat do curînd secţia I întreprinde în acest sens?
• do instalaţii electrice. Va- g destinate culturilor din un hectar. lor de unităţi pentru apli toţi pomii, indiferent de
■ loarea lucrărilor efectuate prima epocă. Tot în aces în ce priveşte fertiliza — în fiecare unitate ca carea cu rigurozitate a proprietar, să fie stropiţi
1 în Tuna februarie : 36 500 I te zile se efectuează lu rea cu îngrăşăminte na re are fermă sau grădină măsurilor stabilite în pro
I lei. # crările specifice în livezi, turale, la nivelul consiliu legumicolă se munceşte la Dr. ing. GUTA MIMAI,
precum şi curăţarea şi lui nostru au fost trans pregătitul răsadniţelor şi gramul judeţean dc dez inspector şef
fertilizarea păşunilor şi fî- portate în cîmp, de ia în voltare a liomiculturii. al Inspectoratului judeţean
neţelor naturale. ceputul anului, aproape MIRCEA LEPĂDATU Creşterea producţiei dc de protecţia plantelor Deva
— Care este stadiul lu 10 000 tone gunoi de grajd. fructe în acest an, la ni
------à crărilor la fertilizări ? Bine s-a acţionat la A.E.I. (Continuare in pc£. a 2-a) velul prevederilor progra (Continuare in pag. a 2-a)
