Page 86 - Drumul_socialismului_1987_02

°*tq. 2 DRUMUL SOCIALISM

ADUNĂRI GENERALE PENTRU DĂRI DE SEAMĂ Şl ALEGERI
ÎN ORGANIZAŢIILE DE PARTID
Tei
Proiectarea tehnologică - mai ferm 20,00 Tclc

20,20 Viaj
angajată în realizarea sarcinilor * D
<mei
terii
20,:io coli
Prin specificul său, acti­ toate produsele combrna- nevoie de o îmbunătăţire dem
vitatea de proiectare teh­ tului, dar mai cu seamă substanţială a stilului de * 11
nologică ocupă astăzi un la realizarea unor lucrări muncă al noului birou şi, curs
veri
loc determinant în buna de maximă urgenţă şi a- printr-o mai bună parti­ la I
desfăşurare a activităţii cuitate pentru bunul mers cipare a tuturor membri­ pen.-
oamenilor muncii de la al producţiei. Este vorba lor de partid, să realizăm Ron
C o m b i n a t u l siderur­ de asigurarea documenta­ o intensificare a vieţii in­ Pari
gic „Viitoria" Călan. Prac­ ţiilor necesare, a modifi­ terne de organizaţie. Exi­ ta tr
tic, se poate spune că cărilor' şi completărilor la genţa mai mare a birou­ B rai
ceea ce se gîndeşte şi ..se utilajele şi instalaţiile pla­ lui faţă de tot ceea ce fa­ Şi
dobîndeşte în acest dome­ nificate pentru repartiţiile cem va duce desigur la 21,50 Tele
niu îşi dovedeşte eficienţa capitale, precum perfecţio­ o îmbunătăţire a activită­ 22,011 Inel
la fiecare loc de muncă. narea tehnologiilor de e- ţii colectivului". mul
Da aici şi întrebarea fi­ xecuţie a acestora. Atît Cu totul justificate ase­
rească: care este contribu­ darea de seamă, cit şi par­ menea. poziţii critice, deşi Combinatul siderurgic „Victoria“ Călan. Maistrul principal Iosit Poganshy condu­
ţia colectivului de proiec­ ticipanţii la dezbateri Vio- în general puteau fi mai ce o formaţie de strungari recunoscuţi pentru priceperea în această meserie. Ială-1 pe
tanţi, dar şi a fiecăruia rel Ignat, Aurel Radi, Mi­ autocritice. Şi iată de ce. şeful formaţiei, alături de stru ngarul loun Viad, unul dintre făuritorii de cilindri pentru
în parte la bunul mers al oara Ioana, au subliniat Din cele 25 de teme stabi­ laminoare.
treburilor şi realizarea sar­ faptul că rezultate nota­ lite prin planul de ingi­
DUCUIi
cinilor ? Toate acestea au bile s-au obţinut şi în în­ nerie tehnologică pentru dioprogri
fost relevate recent de a- tocmirea de tehnologii şi 1986, au fost realizate 19, Mobilizare amplă, responsabilă 0,15 Sla
dunarea generală de dare costuri pentru piesele de planul tematic de invenţii 0,20 I.U i
de seamă şi alegeri a or­ schimb, îmbunătăţirea teh­ şi inovaţii a fost îndepli­ agrieultu
ganizaţiei de bază proiec­ nologiilor de reducere a nit doar pe jumătate, li­ ia toate lucrările de sezon jurnal; î
8,00 Rcv
tări tehnologice. S-a relie­ preţurilor în domeniile nele secţii nu s-au înca­ Curierul
fat că, ţinând seama de prelucrărilor mecanice, c- drat în consumurile spe­ (Urmare din pag. 1) nistrîndu-se pe o supra­ tăţeni la toaletizarea şi Buletin
Răspund*
nivelul de dotare al com­ laborarea celor mai econo­ cifice stabilite. Este lesne faţă de 10 ha. Iosif Do- fertilizarea păşunilor din lor; 10,00
binatului şi gradul de teh­ mice variante tehnologice de observat că toate re­ se pun în paturile . calde leanţ, Ionel Cpstea, Dumi­ Şideaşcă, Bacea şi din 10.05 Sui
nicitate din secţii, străda­ şi normarea judicioasă a prezintă astăzi domenii de seminţele pentru răsaduri. tru Stan şi Octavian Bur- preajma satului Bretea 10.35 Fia
niile grupelor de tehno­ acestora. Evident, acest lu­ mare însemnătate pentru Cooperatorii din llia, Do- za. sînt cîţiva dintre coo­ Mureşană. Dintre cei care — cinlefl
11
tate;
logi au urmărit în princi­ cru printr-o mai bună co­ realizarea angajamentelor bra, Sălciva, Bretea Mure- peratorii care s-au distins s-au dovedit mai harnici ştiri; n,l
pal elaborarea de noi teh­ ordonare şi conducere de oamenilor muncii din com­ şană au acţionat cu răs­ la această lucrare. amintim pe Victor Pop, 11.35 Din
nologii pentru turnătorii, către biroul organizaţiei binat. Desigur, cauzele sînt pundere la acest, capitol.’ S-a trecut cu hotărâre la Persida Alba, Sabin Dan, /.¡torului
rin; 12,00
modelărie şi secţiile me­ de bază a potenţialului si diferite, ele ţinînd şi de . Tot în acest timp se e- curăţarea.; păşunilor şi pa­ Mircea Ardeleanu şi Tra- 12.05 S t
canice. O atenţie deosebi­ eforturilor comuniştilor, elaborarea greoaie a teh­ xecută lucrările de sezon jiştilor naturale. Dumini­ ian Dan. Pe raza comunei XX; 12,4
tă a acordat organizaţia ale întregului colectiv. nologiilor, lipsa unui' ca­ în, livezi,' .cooperatorii din că, 22 februarie, de pildă, Zam s-au curăţat păşunile folclorul!
1 la 3; l
de partid activităţii de Ţinînd seama însă de dru de stimulare a activi­ Burjuc, Rădulc.şti, Ro.ş- sute de cetăţeni din co­ din zona .satelor Cerbia, ră rădic
proiectare şi asigurării do­ marile cerinţe şi exigenţe tăţii tuturor membrilor câni şî Ohaba părticipînd munele llia, Burjuc ş> Zam şî •Sălciva,’la lucrări din oper
veseu şi
cumentaţiilor necesare sta­ puse în faţa comuniştilor colectivului, rămânerea în în , număr mare la . tăieri Zum, mobilizaţi de comi­ fiind mobilizaţi peste 100 15,10 Odă
bilirii tehnologiilor celor de aici, în cadrul adunării urmă a dotării cu docu­ de coronament, transpor­ tetele comunale de partid de locuitori. Dintre ei, pri­ 10 «o Rn,
mai adecvate pentru sec­ au fost reliefate şi unele mentaţii, implicarea efec­ tul şi aplicarea îngrăşă­ şi de deputaţii consiliilor marul comunei ţinea să-i 2 'aia
ţiile combinatului. „Pro­ lipsuri şi deficienţe, neîm- tivă a personalului tehnic mintelor organice la .tulpi­ populare, au ieşit la cură­ amintească pentru, vredni­ po„filor
ces tehnologic de fabrica­ plinirile care s-au .mani­ la rezolvarea problemelor na pomilor. De exemplu, ţarea şi fertilizarea păşu­ cie pe Manole Brăilean, letin de
re a clemenţilor -de răcire festat în muncă. „Fiecare cu cai’e se confruntă sec- la'C.A.P. Bjurjuc gunoiul a nilor din preajma locali­ Nicolae Wagner, Traian diogazeli
17.35 Te
pentru furnale", „Procese dintre noi — spunea loan 'ţiile ş.a. fost transportat în livadă tăţilor. Astfel, la llia au Berar, Nicolae .Rotar, şi patria m
tehnologice de fabricare a Cioclei, trebuie să gîndim Pentru - îmbunătăţirea numai cu atelajele, admi- participat peste 400 de ce­ Augustin Petrică. zi cal; 1!
lingotierelor la turnătorii­ şi să contribuim mai mult activităţii în aceste dome­ 18,20 An
le î şi III" şînt doar două la întocmirea unor docu­ nii Octavian Dumulescu, naiului :
rinţcl N
dintre reuşitele colectivu­ mentaţii de calitate şi la' Emil Tudoroiu, Petru Vin- dului;
lui din ultima perioadă. timp, la realizarea planu­ ga şi Ionel Hodorog au Zile de muncă intensă • Ştiri;
Prin intensificarea muncii lui de invenţii şi inovaţii. făcut propuneri concrete, tinereţii;
nai; 21,i
politico-organizatorice şi Este necesar să fim mai au venit cu soluţii şi' căi dv. ; -ţîi
educative şi întărirea res­ eficienţi în tot ceea ce rea­ care, urmărite permanent pentru pomicultori oră; Zj;
ponsabilităţii, organizaţia lizăm, dar mai ales în do­ de noul birou şi, odată tic; 23,1
zicală; :
de partid a reuşit o mai materializate, vor duce la (Urmare din pag. 1) ori, folosind produsul Di- mizi şi de fructe mumi­ Un de ş
fermă angajare a comu­ meniul urmăririi şi redu­ butox 1 la sută (în plan­ ficate, care vor fi arse.
niştilor, a întregului colec­ cerii consumurilor specifi­ acel salt necesar în mun­ pînă la desp rimă văr are cel taţiile unităţilor socialiste), Deoarece în plantaţiile
tiv la întocmirea tehnolo­ ce". „Pentru aceasta, spu­ ca întregului colectiv. puţin o dată, iar merii, Carbetox 1 la sută sau po- de măr, în special din ba­
giilor de control pentru nea Tzidor Colcier, este VALENTIN NEAGU perii şi gutuii — dc două lisulfură de bariu 6 la su­ zinele Geoagiu, Densuş,
tă, în sectorul particular Peşteana şi alte plantaţii
şi la pomii răzleţi ai uni­ ş chiar în sectorul gospo­
:
tăţilor socialiste. Pînă la - DEVA
Acţiuni ferme începutul acestei săptă- dăriilor populaţiei, s-au sus —
extins mult larvele minie­ epavei“
mîni, s-a trecut la apli­ „Z“ (Ar
(Urmare din pag. 1) carea tratamentelor fito- re — dăunători noi şi greu RA: Lie
A) ; Ase
sanitare doar la C.A.P. de combătut, se recoman­ - B);
Geoagiu. dă să se execute ca măsu­ lilt. (Fii
portant ca lucrările din în acelaşi tiînp este o- ră preventivă săpatul în
toate fazele de producţie jurul pomilor şi încorpo­ ring); ,
să fie executate cu maxi­ bligatorie răzuirea scoar­ rea Nea
mă atenţie şi pricepere ţei pomilor bătrâni, unde rarea cît mai adîncă a (7 Noio
în crăpături au găsit a- frunzelor uscate, unde e- petrolul
profesională. Aici avem nirea);
dăpost peste iarnă o serie xistă o rezervă mare a a- cerea lu
grijă de formarea loturi­ tural);
de dăunători. De asemenea, cestor dăunători.
lor de haine în vederea trebuie făcută tăierea ra­ — serilJ
rul); LC
croirii". murilor uscate şi a celor Organele de specialitate, note (IU
1
, La .„velur" — cum este atacate de fâlnare, scoţîn- conducerile unităţilor şi LA: C
seriile I-
denumit, pe scurt, acest du-le din livadă pentru toţi pomicultorii au dato­ URICAt
(Retezat
spaţiu productiv — mai distrugere , prin. ardere. ria să se ocupe cu toată nii (Sli
răspunderea de executa­
notăm numele muncitoare­ Pentru creşterea produc­ rea lucrărilor de sezon în rabar:
(Mineru
lor Maria Rusu, Anicuţa ţiei de fructe şi. a calităţii Viraj p
acestora, este necesar să pomicultură, acestea con- Ca-n f
Onlga şi Marincla Fodor. Sute de mii de metri pătraţi ţesfituri au fost prelucrate la această maşlfiă auto­ GEOAG
mată de imprimat de mare productivitate, aflată în dotarea Ţesătoriei de mătase din se. asigure curăţarea po­ diţionînd hotărâtor soarta
Şi două „ceteciste" : Floa­ depăşire
Deva. milor do cuiburile de o- producţiei de fructe. tură);
rea Zagoni (control tehnic albi (D
Din noi
de calitate interfazic) şi CALAN
Maria Hanca (control fi­ au fost avertizaţi să ridi­ nomenul de igrasie se co­ suri ca la circulaţia con­ lor (cu
SIMERI
nal). „Produsele destinate ce pămîntul depus în locul munică la Dispeceratul voaielor spre şi dinspre (Mureşu
amintit". E.G.C.L. Haţeg. Progra­ staţia C.F. Călan-Băi ba­ scrisori
exportului — ne asigură
® La intervenţia ziaru­ mul de furnizare a căldu­ riera să fie semnalizată
tehnician Elena Nan, şef lui, privind necesitatea e- rii şi apei calde este sta­ de către agentul care de­
compartiment C.T.C. — feefuării unor lucrări ope­ bilit de comun acord între serveşte cabina „carbo-
sînt de cea mai bună ca­ © Din r ă s p u n s u l statat că în continuarea rative de evacuare a ape- E.G.C.L. Haţeg şi asocia­ fluid" cu rechizite cores­
litate. Ating cote de fru­ G.I.G.C.L. la nota critică străzii Livezilor au fost . lor din subsolurile unor ţiile de locatari, cu apro­ punzătoare pe timp dc zi
„Olfactivă", apărută în nr. atribuite loturi pentru con­ blocuri şi de reparare a barea biroului executiv al şi de noapte; b) Biroul a-
museţe, durabilitate şi al­ instalaţiilor de apă şi ter- Consiliului popular al o- provizionare al C.S.V. Că- Fentn
9062 al ziarului, reiese că strucţii de case proprieta­ va fi i
te însuşiri specifice pro­ blocul A 1 din. strada Mun­ te personală. Prin executa­ moficare din cartierul Au­ raşului Haţeg". lan a lansat o comandă noaptea
duselor similare fabricate teniei, Hunedoara, se află rea acestor construcţii, în rel Vlaicu, oraşul Haţeg, • Pe marginea celor către întreprinderea de Cerul v
va sufl
sistematizări şi automati­
pe plan mondial". în administrarea şi între­ urma săpăturilor la fun­ răspunde G.I.G.C.L. Cităm: semnalate în nota „Fum zări feroviare Bucureşti moderai
1
ţinerea întreprinderii de daţii, a rezultat pămînt, „în cursul anului 1986 de ţigară ş frig", apărută ost. Te
:
De unde provin modele­ pentru achiziţionarea unei mo la i
antrepriză, construcţii şi care a fost depozitat pe s-au reparat instalaţiile şi în coloanele ziarului, Re­
le ? Unele — ne spune reparaţii siderurgice Hu­ locul destinat trotuarelor s-au evacuat apele mena­ gionala C.F.R. Timişoara bariera semiautomate, care prinse
şi mim
ing. Karin Sîngeorzan, şef nedoara. Ca urmare, uni­ şî străzii. O parte din jere din şase subsoluri ale ne răspunde că au fost în cursul trimestrului I cale m.
a.c. se va monta în locul
5 şl 10
birou export — sînt aduse tatea amintită are sarcina beneficiarii acestor loturi unor blocuri cu defecţiuni, luate măsurile corespun­ celei existente. Conside­ izolat <
să ia măsuri pentru reme­ au înţeles că pămîntul de­ în cursul acestei luni s-a zătoare în scopul asigură­
de beneficiarii externi, în­ răm că prin această măsu­
dierea defecţiunilor sem­ pozitat trebuie să fie luat mai executat acest gen de rii unui climat optim în fa m
să cele mai multe îşi au nalate. şi transportat, dar tova­ lu Ţări la încă două subso­ sala de aşteptare din sta­ ră problema semnalizării moaşă,
ca autori pe cei din atelie­ a Consiliul popular al răşii Nîrza Viorica, An- luri. Lucrările se execută ţia C.F.R. llia. parcajului la nivel cu ce, cu
senin,
D.N. 66 se va rezolva de­
rul nostru de creaţie. în municipiului Deva răspun­ ghel Gheorghe şi Florea în funcţie de comenzile • Referitor la semnalul finitiv, elianinîndu-se atât slab pî
de notei critice „Pe strada loan au neglijat să trans­ primite din partea asocia­ „Barieră în impas", apă­ nord-ei
1986 au fost concepute şi ţiilor de locatari. Defec­ problemele legate de sigu­ noaţa i
Livezilor", apărută la ru­ porte pămîntul depozitat,
(Meteo’
fabricate T46 modele noi, brica „Semnal" din nr. formînd prin aceasta un ţiunile la instalaţiile de rut în nf. 9035 al ziarului, ranţa circulaţiei cît şi cele luilu 1
din care 88 modele au 9036 al ziarului: „Din cer- „peisaj" cu totul neplă­ termoficare cît şi aparta­ C.S. „Victoria" Călan răs­ legate de securitatea trafi­
fost pentru export" I > c-etările efectuate s-a con­ cut. Tovarăşii nominalizaţi mentele în care apare fe- punde j a) S-<au luat mă- cului auto.