Page 87 - Drumul_socialismului_1987_02
P. 87
LUI NR. 9 106 • JO!, 26 FEBRUARIE 1987 Pag. 3
La invitaţia tovarăşului Constantin Dăscălesc«,
a sosit in Capitală tovarăşul Willi Stopti
La invitaţia tovarăşului Republicii - Democrate Ger Au fost intonate imnu
Constantin Dăscălescu, mane. rile de stat ale Republicii
resu.rselor prim-cmmist.ru al Guvernu Pe aeroportul Otopeni, Socialiste România şi Re
tice şi ; mă lui Republicii Socialiste împodobit cu drapelele de
rime publicii Democrato Ger
SE P în Capitală, într-o vizită şeful guvernului R. D.
iele indepen- România, miercuri a sosit stat ale ced-or două ţări, mane.
★
iiune — con- oficială do prietenie în Germane a fost salutat dc Seara, primul ministru
ledicată ani- (Urmare din pag. 1) cara,'. cabine auto, calori desfăşurăm activitatea tovarăşul Constantin Dăs
ii a 110 ani <ie ţara noastră, tovarăşul al guvernului a oferit un
erirea lucio fere, ţevi, profil« de ia- 'normală, şi rie-am. propus Willi Stoph, preşedintele călescu, prim-ministru al
lei de stat a ...întrebarea am adre miriate' etc) se află ames să iniţiem, chiar în aceste guvernului român, de alte dineu în onoarea oaspe
iei. sat-o . inginerului Emil tecate între ele şi, ceea zile, o amplă campanie Consiliului de Miniştri al persoane oficiale. telui.
>ă roprezen- Tri’mie, şeful secţiei prelu ce este mai grav; ames de: curăţenie generală, de
,judeţelor crări metalice .Simeria — tecate cu păniînt, cenuşă, eliberare a tuturor plat în organizarea Inspecto ţiei matcrialist-ştiinţifice
Sălaj, Timiş din cadrul Uzinei nr. 8 a bolţari, zgură... în atare formelor de deşeurile care ratului şcolar judeţean, Simpozion prin predarea istoriei, la
acea C. S. Hunedoara — sec • situaţie, alegerea fierului le dau un aspect . neplă ieri, s-a desfăşurat, la De valorificarea lecţiilor de
nai ţie care preia, prelucrează vechi devine foarte gre cut; Vrem să ştergem va, simpozionul „Educaţia limba .şi literatura română,-
rea progra- şi expediază fier vechi oaie, necesitând un mare complet „urmâle" acestei materialist-ştiinţifică a e- în procesul de cunoaştere precum şi a limbilor mo
pentru oţelăriilc şi fur volum de muncă şi con situaţii care durează de a realităţii înconjurătoare
nalele hunedorehe. Am a- sumuri dc carburanţi. ani de zile. Avem şi pro Ievilor şi preşcolarilor", la şi de educaţie materialist- derne pentru formarea
care au participat educa
dresat aeeastă. întrebare Fotografia nu mai are ne misiunea unui sprijin mai toare, învăţători şi profe ştiinţifică a preşcolarilor, convingerilor ivraterialist-
deoarece în spaţiile des voie dc alte explicaţii... consistent din partea con sori din învăţământul pre forme şi modalităţi efi .ştiinţifice, iar integrarea
tul de largi ale unităţii — într-adevăr, munca ducerii uzinei nr. 8 — şcolar; primar, gimnazial ciente dc educare matc- documentelor dc partid în
nu am întl'l-nit măcar un noastră prezintă multe alimentarea O.S.M. rialist-ştiinţi'fică a elevi lecţii a fost un capitol
loc cu adevărat curat, aspecte de slabă gospodă Este, într-adevăr, nevoie şi liceal din judeţ. Reu lor din ciclul primai?, va distinct, de larg ecou în
Bl I: G,0fJ R;t- bine întreţinut şi gospo rire — recunoştea şeful imperioasă de aşa ceva I niunea ştiinţifică de ieri, cadrul dezbaterilor. Faza
1 dimineţii; dărit. Reziduuri metalice unităţii. Sîntem conştienţi D. GHEONEA, constituită în fază jude lorificarea componentelor judeţeană a simpozionu
medicului ; ţeană cu lucrări selecţio formative ale lecţiilor (de lui „Educaţia materialist-
luea zilei în dintre cele mai diverse de faptul că în condiţiile M. DIACONU
7,OU Radio- (vagoneţi, braţe de ma actuale este greu să ne Foto N. GHEORGHIU nate pentru această etapă, matematică, chimie, bio ştiinţifică a elevilor şl
Az.i, în ţară; s-a dovedit un util schimb logie, fizică etc), din • ci preşcolarilor" a răspuns
presei; 8,10 do experienţă desfăşurat pe clul gimnazial şi din licee
iodiilor; 9,00 cu succes cerinţelor de
ştiri; 9,05 patru secţiuni — de la pro au fost teme ale unor co nobilă răspundere pe care
i aseultători- filul preşcolar la cel li municări de real interes. partidul lc-a pus în faţa
etin do ştiri;
; cutezători ! ceal. Caracteristicile acti O mare parte din lucrări şcolii ca îndatorire revo
Si României vităţilor privind cunoştin s-au referit la experienţe luţionară în munca de
[0,15 Pubiici-
Buletin de ţele despre natură şi om privind realizarea educa formare a omului nou.
leportaj 1987;
taţia compo-
lorge Grigo-
ietiu de ştiri;
i secolului caían Potenţialul existent -
Din comoara
13,00 De la
iAvanpremic-
; 15,15 Arii mai bine folosit !
:cu Aida Să
li Frigloiu ;
ibii române; în Călan organizează ducţia respectivă, folosită toare pentru perioada ce
înnoi iii,15
iapS ' Mu- producţie de industrie mi doar pentru nevoile de urmează. Ne-a vorbit de->
pa şurile că .şi prestatoare de ser prefabricate ale acesteia, spre ele tovarăşa Mari oa
ri; li,00 Bu- vicii, secţia ° locală a este raportată la realiză ra Vîjdea, vicepreşedintele)
•i; 17,05 Ra-
economică ; I. J. P. I. P. S., cooperativa rile municipiului Hune biroului executiv al Con
r şi te cînt, meşteşugărească „Streiul", doara.- Consiliul popular siliului popular Călan. îon
’rogram mu- cîteva cooperative agricole din Călan nici bătaie dc acest an sau la începutul
Orele serii ;
loi ni cinci- de . producţie şi exploata cap nu are cu ea, nici celui următor se va ajun
anul Confe- rea de gospodărie comu roade nu culege. Din ace ge la un volum de circa
iale a parti- nală şi Jocativă. împreu eaşi activitate, dezvoltată 6 009 -lei producţie de in
Bulctin de
Amfiteatrul Iată o imagine a dezordinii din Secţia de prelucrări metalice Simeria. nă, toate acestea au rea corespunzător, ar putea fi dustrie mică şi prestaţii
1)0 Kndlojur- lizat anul trecut un vo satisfăcute şi cerinţele in de servicii pe locuitor. în
a sugestia lum de producţie prestaţii dustriei şi ale populaţiei sprijinul afirmaţiei, inter--
l: ţzl într-o locutoarea nc-a vorbit de
lonient poc- Reparaţiile siderurgice — operative, în valoare de circa 4 200
ictumă mu- Ici pe locuitor, la care se spre creşterea în acest an
-21,00. Bule- mai adaugă prestaţiile dc Valorificarea cu 20 la sută a volumu-.
poştă, telecomunicaţii şi lui activităţii cooperativei
la înalt nivel calitativ si de eficientă dc transport în comun. resurselor locale — „Streiul", punerea. în func
■ Secţia de producţie in temelia dezvoltării ţie a unei secţii locale a
„Colectivele celor două Cît de rodnică a fost, în tigat acest titlu prin hăr dustrială şi prestări de industriei mici întreprinderii „Vidra" din
secţii prelucrătoare ale u- 1986 munca oamenilor de nicie şi dăruire în muncă: servicii *a I.J.P.I.P.S. a rea Orăştie, realizarea unei
zinei ’ noastre — sublinia la secţia I, ne-a spus ing. lăcătuşul Tiberiu Toma, lizat circa 62 la sută din investiţii do 17 milioana
>ute 'pînzele sing. loan Pascu, pre Danii Pau, şeful atelieru borverghjstul Enache Spa- obligaţii, rămînîind datoa din Călan, dacă consiliul Ici pentru secţia Călan a
I „Secretul şedintele comitetului sin lui mecanic nr. 1 : „Aşa nache, tratamentistul ' loan re la aproape toate capi I.J.P.I.P.S. şi 'altele.
ria); Ziua dicatului din Uzina nr. 5 cu-m s-a arătat şi la adu Iuhasz — aceştia fiind şi tolele; producţia globală, popular ar fi interesat în Consiliul popular are,
IIUNEDOA- acest sens. Cc putem spu de asemenea, în intenţie
(Modern — reparaţii şi piese de narea generală a oameni ocupanţii primelor trei producţia marfă industria ne însă cînd Consiliul
1 (Modem schimb, din cadrul C. S. lor muncii, colectivele ce locuri în clasamentul în lă şi prestări servicii, pro popular din Călan nu are crearea unor activităţi pro
tenent Bul- Hunedoara — au un rol lor două ateliere (mecani trecerii socialiste pe 1986. ducţia fizică nominalizată, prii de mică industrie, iar
i; Cantonul prestări de servicii la el însuşi nici o activitate C.A.P. Strei va deschide
îl*' "RO- deosebit de important pe că şi construcţii metalice) Apoi, Emil Lăncrănjan, proprie de acest gen ? o -secţie de gogo.şerie-plă-
at, u (Fa fluxul reparaţiilor capitale ale secţiei noastre şi-au şef de echipă lăcătuşi, Pe populaţie. Exploatarea • de
uri ia Ma- şi curente, al celorlalte depăşit sarcinile fizice pe tru Gostian, muncitor spe gospodărie comunală şi lo- Doar două din cele cină cintărie. Principala resur
- seriile I-1I 1986 cu 5,64 la sută, iar cialist la maşini de dan cativă a realizat un volum cooperative agricole de să locală folosibilă va fi,
'.); Pruncul, lucrări de dezvoltare şi suplimentar de activitate producţie de pe teritoriul după cum se vede, forţa
rdelenii (U- modernizare a tehnologii la recondiţionări s-a ob turat, Marcel Fedur, bor- de muncă. Trebuie gîndit
îNI: întoar- lor de fabricaţie — aşa ţinut un plus de 8,47 la verghist, Alexandru Sipoş de peste 22 milioane lei oraşului- organizează pro
gcllan (Cul- cum a indicat din nou to sută. Aceasta, în condi- şi Nicolae Chioralia, şefi depăşind,. între altele, cu ducţie de industrie mică, însă mai mult pentru an
:AN: Păcală ţ ile obţinerii şi a unei e- formaţii de întreţinere. peste 6 la sută prestaţiile dintre căre una cu con trenarea unor resurse de
!
I (Luceafă- varăşul Nicolae Ceauşescu, materii prime locale ş nu
;
: O zi fără la şedinţa Comitetului Po conomii de 209 MWh ener Din cadrul atelierului i-arri planificate în construcţii fecţii textile. Nu spunem
1); PETRI- litic Executiv al C.C. al gie electrică". mai notat pe strungarii şi la populaţie. Cooperati că nu au desfacere pro trebuie scăpată din vedere
ele roşii — — Dar, rezultatele „la loan Ilieş, I.şfan Moldo- va meşteşugărească „Stre dusele respective dar par cooperarea cu industria
îunciloresc); P.C.R. din 20 februarie că mai lipseşte ceva ca să republicană. Toate acestea
Lupii albi a.c. Practic, cea mai mare zi" cum sînt, tovarăşe in van, Vasile Tărăbuzan. iul" are şi ea depăşiri de
IAD: Licce- parte din piesele de schimb giner ? La aşa-zisa „mecanica 3,2. pînă la 9,6 la sută la pu-tom vorbi mai deplin de ţin de acele detalii ale
roşie); GU- — noi sau recondiţionate — Bune. Planul fizic indicatorii de bază, - cele folosirea resurselor locale. dezvoltării care, deocam
Talisman V" (un spaţiu tot al ate Posibilităţile care i se dată, nu sînt mulţumitor
ORA.ŞTIE : — ce se folosesc la repa este depăşit cu 8 la sută. lierului nr. 1, însă situat mai importante depăşiri
os (Patria); raţia maşinilor şi instala Avem un plus de 3 tone în altă parte, lingă poar înregistrîndu-se la produc deschid pe această linie soluţionate.
(Flacăra) ; la utilaj siderurgic şi de ţia destinată fondului pie Căîanului sînt încurajn- ION CIOCLEI
a : Dublă ţiilor din întreg combina ta zgurii) am văzut cele
sa de cul- tul provin din aceste două 9 tone la piese recondiţio mai mari maşini-unelte ţei.
EG: Lupii secţii. Una este aceasta în nate. In luna ianuarie am din combinat. Bineînţeles, Din sistemul U.J.C.A.P.
BRAZI : care ne găsim acum, iar contribuit cu foarte multe doar două cooperative —
astă Lucia ; oamenii care le mînuiesc cea din Batiz şi cea din
olta nurori- cea cu nr. 2 este situată repere noi şi recondiţiona nu pot fi mai puţin „mari".
s cultură) ; în perimetrul laminoare- te la reparaţiile mijlocii Adică, se află de drept şi Strei — au activităţi de
1
Şehcrezada lor". de la Bluiming 1000—1300 de fapt în postura de eroi industrie mică, respectiv o
L,IA: Trei mm. Pentru februarie lu secţie de garnituri de pat
o (Lumina). Romulus Ivan, secreta cotidieni ai dăruirii revo şi feţe de masă la C.A.P.
rul comitetului de partid, crăm la o comandă pri luţionare în muncă. Teo
ne-a vorbit despre gama vind reparaţia unui cuptor dor Stîngaciu este unul Batiz şi o secţie de con
largă de piese fabricate de la O.S.M. I şi altul la dintre aceştia. „Stăpîneş- fecţionat paleţi din ' lemn
la C.A.P. Strei.
E A ! aici. De pildă, în atelie O.E. II. De asemenea, a- te" o freză uriaşă unde se Privind atent acest bi
sigurăm piesele necesare
rele mecanice ale secţiei prelucrează piese^ uriaşe lanţ se poate oare afirma
prelucrătoare I se execută pentru reparaţia. capitală (16 m!) şi nu se admit
t : vremea piese, repere, ansamble şi a trei poduri rulante de greşeli — sau toleranţe, că oraşul Călan (ca uni
să şi, rece la secţia I furnale, O.S.M. cum li se mai spune — tate administrativ-terito-
dimineaţa, subansamble pentru po rială) are un sector de
enin. Vîntul duri rulante, maşini de II şi laminorul „800". Ne mai mari de cîţiva mi
i pînă la şarjare, role de bandă, voim spori contribuţia pen croni ! Virgil Lipan mânu producţie industrială mică
sud-est şi tru asigurarea bazei ma ieşte un borverg de mare şi prestatoare de servicii
turile caje, reductoare, bare de teriale a reparaţiilor ca corespunzător etapei şi
vor ii Cu- cuplare etc. „Cile piese se diametru. Ne spune; „Zi criteriilor de organizare
minus io execută ?" am întrebat, pitale şi curente, în sco lele acestea am terminat
grade, iar pul realizării unor lucrări prelucrarea la un şasiu pe bazele legii a acestei
între plus „în funcţie de necesităţi de înaltă calitate, aşa cum activităţi ? în linii mari —
. Dimineaţa — ne-a răspuns interlocu pentru o maşină de şar da. în detaliu — nu.
torul. De obicei, executăm nc-a cerut secretarul ge jare de la O.S.M. I. Prin Principalul organizator
piese pentru reparaţiile ce neral al partidului, tova tot ceea ce facem ne ex
vreme iru- răşul Nicolae Ceauşescu, — S.P.I.P.S. — nu-şi rea
general re- urmează a se face în luna primăm, de fapt, tripla lizează decît 62 la sută
mat mult şi la recenta şedinţă a Co calitate de proprietari, pro
l va sufla curentă, însă lucrăm şi „în mitetului Politic Executiv din producţia planificată.
moderat din perspectivă", cu un avans al C.C. al PO.R. ducători şi beneficiari, de Pe teritoriul oraşului se
est. Diml- de 2—3 luni faţă de mo adevăraţi stăpînitori ai a- exploatează produse de T.P.S.R.U.M. Deva. Meseriaşi eu înaltă calificare lu
eaţă pe văl. Am notat şi cîteva nu eestor minunate utilaje pe balastieră. Organizatorul crează !a maşinile unelte tot mai complete, aflate în _do-
de serviciu mentul intrării în repara me de muncitori fruntaşi' tared acestei noi întreprin deri. Printre ei se număra Ş»
tfc). ţie a capacităţilor respec în producţie, dintre cet care le avem însă este fabrica similară Mnrius Biciuşca.
tive". foarte mulţi care şi-au câş MARIN NEGOIŢĂ din Hunedoara, iar pro-