Page 89 - Drumul_socialismului_1987_02
P. 89
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit
pe tovarăşul Willi Stoph, preşedintele
JÍ\m
Consiliului de Miniştri a! R.D. Germane
I
T o v a r ă ş u l Nicolae pe-multiple planuri, a a- dezvoltarea mai intensă a
Ceauşescu,. secretar gene cestor raporturi. . Totoda conlucrării multilaterale
ral al Partidului Comunist tă, a fost exprimată do dintre România şi Repu
;
Român, preşedintele Re rinţa . de a' extinde şi a- blica Democrată Germa
publicii Socialiste Româ profunda în continuare re nă, inclusiv pe terţe pieţe,
nia, a primit, joi, pe to laţiile’ dintre cele două în interesul celor două
varăşul VVilli Stoph, mem
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. ţări şi popoare, pe plan state, al cauzei generale
a socialismului şi păcii
bru al Biroului Politic al
politic,, economic.. tehni-
S I A l R n i u s n I I I L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N C. C. al Partidului Socia co-ştiinţific, cultural şi în in lume.
list Unit' din Germania, alte domenii de interes Au fost abordate, de
preşedintele Consiliului de comun. în mod deosebit asemenea, unele aspecte
Miniştri al Republicii De s-a subliniat necesitatea ale vieţii internaţionale, a-
Anul XXXIX, nr. 9 107 VINERI, 27 FEBRUARIE 1987 4 pagini - 50 bani mocrate Germane, care asigurării celor mai bune preciinciu-se că, în situaţia
efectuează o vizită oficială
mondială actuală, deose
condiţii pentru' realizarea
de prietenie în ţara noas obiectivelor înscrise in bit de gravă şi complexă,
tră. programele de lungă du este necesar să se acţio
ÎN SPIRiTUL CUVINTĂR1I TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU în timpul întrevederii, rată privind dezvoltarea neze în continuare pen
care s-a desfăşurat într-o colaborării economice şi tru oprirea cursei înar
ţ LA ŞEDINJA DE ÎNCHIDERE A PROGRAMULUI DE PREGĂTIRE atmosferă caldă, tovără tehnico-ştiinţifice, a spe mărilor şi' trecerea la mă
şească, a fost evidenţiat cializării şi cooperării în suri efective de dezar
f Şl INSTRUIRE A ORGANIZATORILOR DE PARTID, cursul ascendent al rela producţie, pentru extinde mare, în primul rînd de
ţiilor. de prietenie, şi co rea schimburilor comer dezarmare nucleară, de
PREŞEDINŢI Al CONSILIILOR UNICE AGROINDUSTRIALE laborare dintre partidele, ciale dintre cele două reducere a efectivelor şi
ţările şl popoarele noastre ţări. în acest context, cheltuielilor militare, a ar
DE STAT Şl COOPERATISTE şi, în acest cadru, rolul s-a apreciat că potenţialul mamentelor convenţionale,
hotărîtor al întîinirilor şi economie în continuă creş pentru asigurarea păcii şi
convorbirilor, la nivel înalt tere al celor două ţări securităţii în Europa şi
Fiecare consiliu unic agroindustrial — la întărirea şi dezvoltarea oferă posibilităţi pentru în lume. ■ •
puternic centru de muncă, şsseu, împreuna cu tovarăşa
de înfăptuire a noii revoluţii agrare Elena Ceauş ascu, va efectua o vizită oficială
Cuvin tarea rostită de se să devină adevărate cita cu cerinţele noii revolu In Republica Socialistă a Uniunii Birmane
cretarul general al parti dele ale dezvoltării socia ţii agrare, un loc central
dului, tovarăşul Nicolae liste a agriculturii, a sa îl ocupă obţinerea unei T o v a r ă ş u i Nicolae efectua o vizită oficială a lunii martie 1987, la
Ceauşescu. la şedinţa de telor, săydevină puternice producţii de cel puţin 32 Ceauşescu,.preşedintele Re- prietenie în Republica invitaţia preşedintelui Re
_ închidere a programului centre politice, economice milioane tone cereale, publici! Socialiste Roma- de . publicii Socialiste a Uniu
de pregătire, şi instruire a şi- sociale, să asigure ri creşterea mai puternică a nia, împreuna, cu tovara- Socialistă a Uniunli Bir nii Birmane, San Yu. şi
organizatorilor de partid, dicarea generală a ni producţiei la plantele teh şa Elena Ceauşescu. va mane, în , a doua ' decadă a doamnei San Yu..
preşedinţi^ai consiliilor u- velului agriculturii, a ni nice şi în horticultura,
nice agroindustriale de velului vieţii ţărănlm'i, a îmbunătăţirea radicală a
stat şi cooperatiste, se nivelului *de dezvoltare a producţiei de furaje, spo
constituie intr-un amplu satelor, ca singura cale de rirea efectivelor de ani Plenara Consiliului oamenilor muncii
şi concret program de apropiere treptată a con male, îndeosebi la bovine
acţiune şi de muncă re diţiilor de muncă şi de şi ovine, a producţiilor de naţionalitate maghiară
voluţionară pentru toate viaţă ale ţărănimii de.cele animaliere şi livrărilor de
organizaţiile de partid, ale oamenilor muncii . de produse âgroalimentare la
pentru toţi oamenii mun la oraş. „Pornind de la fondul de stat. Joi a avut loc în Capi rit de înaltă răspundere nalitate maghiară, în strîn-
cii şi întreaga ţărănime, toate acestea — se arată Potrivit programelor ju tală plenara Consiliului şi puternică angajare pa să unitate cu întregul po
în vederea înfăptuirii în în cuvântare — este nece deţene de dezvoltare a oamenilor muncii de na triotică, sarcinile ce revin por, pentru îndeplinirea
cele mai bune condiţii a sar să perfecţionăm şi să agriculturii şi prograrrfti ţionalitate maghiară din Consiliului, reprezentativ prevederilor de plan pe
1
hotărîrilor Congresului al îmbunătăţim întreaga ac lui de autoeonducere şi Republica Socialistă Româ organism al democraţiei 1987 şi pe actualul cinci
XlII-lea al partidului, pri- tivitate a consiliului urile autoaprovizionare terito nia. noastre socialiste, revolu nal, pentru înfăptuirea
• vind agricultura. înfăptui agroindustrial. Punînd în rială, lucrătorilor ogoarelor în cadrul plenarei, au ţionare, în mobilizarea oa
rea noii revoluţii agrare centrul întregii activităţi hunedorene le revin sar fost' analizate. într-un spi menilor muncii de naţio- (Continuare in pag. a 2-a)
şi creşterea mai puţerni- înfăptuirea programelor cini sporite în înfăptuirea
că a aportului agricultu de dezvoltare a agricultu obiectivelor amintite. A- Plenara Consiliului oamenilor muncii
rii la dezvoltarea generală rii, va trebui să se acorde ceste sarcini, cît şi măsu
a patriei, la ridicarea bună atenţia corespunzătoare rile necesare pentru rea
stării materiale şi spiri creşterii răspunderii şi lizarea lor, au fost temei de naţionalitate germană
tuale a poporului nostru, rolului organizaţiilor de nic dezbătute în adunările
în acest context, referin- partid în buna desfăşura pentru dări de seamă şi La Bucureşti a avut loc, genţă şi răspundere co Congresului al XIH-lea
du-se la rolul consiliilor re a întregii activităţi". alegeri ale organizaţiilor în ziua de 26 februarie, munistă, sarcinile ce re al partidului.
unice agroindustriale în între obiectivele esen de partid de la sate, în plenara Consiliului oame- vin consiliului în înfăp La lucrările plenarei au
înfăptuirea programelor de adunările generale ale coo nilpr muncii de naţionali tuirea planurilor şi pro luat parte tovarăşii Petru
dezvoltare a ugricul turn, ţiale stabilite să fie rea peratorilor, lucrătorilor din tate germană din Republi Enache, membru supleant
secretarul general al parti lizate în acest an de că I.A.S., asociaţiilor econo- ca Socialistă România gramelor de dezvoltare al Comitetului Politie
dului a subliniat necesita tre lucrătorii ogoarelor din Plenara a dezbătut. în- ecoriomico-socială a ţării,
tea ca aceste organisme ţara noastră, în consens (Continuare in pag o 3-o) tr-u.n spirit de înaltă exi a istoricelor hotărîri ale (Continuare în pag. a 2-a)
în pregătirea campaniei agricole de primăvara
Organizare temeinică • SIMPOZION. „12 de
ani de la instaurarea pri
şi mobilizare susţinută mului guvern revoluţionar-
democratic din România“
a fost tema simpozionului
Nu -este departe ziua asigura viitoarei recolte organizat, la Brad, do în
cinematogra
treprinderea
cînd lucrătorii ogoarelor un pat germinativ de bu C.S. HUNEDOARA. Acţiuni de masă pentru întronarea fică judeţeană, .comunică
vor ieşi în cîmp cu trac nă calitate. Toată supra rile au fosi inspirat Ilus
toarele, plugurile, grapele faţa a fost arată în toam trate cu săcvoriţo din fil
romaneşti
„Setea“
mele
şi semănătorile pentru în- nă, am dus în cîmp şi am şi „Străinul“.
sămînţarea legumelor, car administrat 2 800 tone în ordinii, pentru ca toate lucrurile să fie la locurile lor • „ZIUA ADMINISTRA
tofilor, sfeclei, porumbului grăşăminte naturale, iar TORULUI DE CINEMATO
ş.a. în discuţia ce am a- o mare suprafaţă de teren Combinatul , siderurgic b natului şi uzinelor, care C.C. al P.C.R., pentru ca GRAF“ a fost o acţiune
educativă deosebit de uti
;
vut-o cu Lucian Albu, in a fost fertilizată chimic. Hunedoara este una din se deplasează la faţa locu bunul mers al producţiei lă, desfăşurată la cinema
ginerul şef al C.A.P. Bră- Iată, deci, un mare vo tre- unităţile de bază ale lui, urmăresc materializa să nu fie cu nimic stîn- tograful „Flacăra“ din Hu
nişca, am abordat modul lum de muncă pentru pri industriei hunedorene şi rea măsurilor întreprinse jeni-t. nedoara, care a încheiat
cu succes ciclul de .mani
cum se acţionează la a- măvara acestui an la naţionale. La dithensiuni- pentru mai buna gospodă festări dedicate aniversă
ceastă unitate pentru a C.A.P. Brănişca. Ce s-a le, amploarea şi comple rire a fiecărei unităţi pro „Era imperios necesar rii unui deceniu de acti
transpune în viaţă obiecti întreprins, pînă acum, şi xitatea muncii ce se des ductive, a fiecărui loc de să fie betonată parcarea vitate a acestui lăcaş de
cultură. Experienţa activi
vele desprinse din cuvîn- ce se va întreprinde în făşoară aici pentru plă muncă. Putem afirma că unde se verifică utilajele tăţii educative cu filmul
tarea • secretarului general continuare pentru a asigu mădirea . metalului, ordi roadele acestei preocupări clin dotarea secţiei (încăr românesc şl preocupările
al partidului, tovarăşul ra viitoarei campanii din nea şi disciplina, buna or se văd deja". cătoare, transportoare etc.), pentru sporirea gradului
de confort în sala de spec
Nicolae Ceauşescu, rostită agricultură o desfăşurare ganizare, gospodărirea cu ne-ta relatat tovarăşul Cor tacole (utile pentru parti
la recenta şedinţă de în corespunzătoare atît ca cea mai mare grijă şi res într-adevăr, la Secţia nel Albu, preşedintele con cipanţi — lucrători de ia
numeroase
cinematografe
chidere a programului de ritm cît şi din punct de ponsabilitate a fiecărei u- cuptoare industriale, or siliului oamenilor muncii din judeţ) au fost între
pregătire şi instruire a or vedere calitativ ? Aurel zine, secţii, a locurilor de dinea, buna gospodărire a de la Uzina 5. Acum două gite de medalionul „Ser-
locurilor de muncă, a ma
ganizaţiilor de partid, pre -Nojogan, şeful secţiei de muncă reprezintă o con zile, prin participarea pli giu Nicolaescu“ şj do fil
şedinţi ai consiliilor unice mecanizare, ne spunea: diţie de bază, indispensa teriilor prime, materiale nă de responsabilitate, de mul „Ciuleandra“.
IN SCOPUL ECONO
•
agroindustriale de stat şi — Am încheiat revizia bilă lor, utilajelor sînt 6 cer înaltă conştiinţă muncito MISIRII. Unitatea instala
cooperatiste din întreaga şi repararea tractoarelor şi „în vederea asigurării a- titudine. Mobilizaţi de bi rească a oamenilor de ţii electrice din cadrul
roul organizaţiei de bază,
ţară. celorlalte maşini agricole cestui obiectiv de bază, comitetul sindicatului şi aici, am trecut la betona- Cooperativei meşteşugăreşti
Simeria
„Prestarea“
şi-a
rea ei. Un lucru bun care
— Ce se va însăiriîhţâ ce vor fi folosite în cam ne-a relatat tovarăşul Va- conducerea tehnică a sec ne va uşura mult efortu dezvoltat activitatea de
în această primăvară la pania de primăvară. Re sile Dragomir, secretar ad ţiei, oamenii muncii de rile de producţie". întreţinere şi reparaţii a
iluminatului temporizat pe
C.A.P. Brănişca? cent a avut loc suprare- junct cu probleme de pro aici intervin ori de cîte Au fost, de asemenea, casa scării. Au fost în
— 40 de hectare cu in, cepţia acestora, care a a- pagandă al comitetului de ori e nevoie, în spiritul reparaţi şi depozitaţi, iar cheiate pînă in prezent 27
50 de hectare cu cartofi, preciat că oamenii secţiei partid al combinatului, au exigenţelor şi orientărilor o bună parte transportaţi, de contracte cu asociaţii
de locatari din municipiul
80 de hectare cu sfeclă, noastre au făcut lucrări fost constituite colective formulate de secretarul ge paleţii din material lemnos Deva.
183 ha cu porumb şi 80 de bună calitate. Aş vrea cu responsabilităţi preci neral al partidului, tovară rezultaţi din activitatea
de ha cu legume. Cultu se, alcătuite din activişti şul Nicolae Ceauşescu în
rile au fost amplasate încă TRAIAN BONDOR de partid, sindicat, ai or cuvîntareâ rostită la re MINEL ' BODEA
cu multă vreme în urmă ganizaţiei de tineret, ca centa şedinţă a Comitetu m
şi am acţionat pentru a (Continuare în pag. a 2-a) dre de conducere ale com- lui Politic Executiv al (Continuare în pag. o 2-a) -------• -
