Page 9 - Drumul_socialismului_1987_02

p;

.
îndatorire primordială a fiecărui

om al muncii, a fiecărui cetăţean

ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.
SI AL C O N S I l l U t U I P O P U I A B J U D E Ţ E A N Preocuparea majoră a colectivului unui mare
consumator de energie - economisirea

Anul XXXIX, nr. 9 087 MIERCURI, 4 FEBRUARIE 1987 4 pagini — 50 bani
fiecărui kilowatt-oră
-Í : &L-ÜăftMi-ffli'm
’Afcâ
în contextul în care gos­ blocurile de separare, ne­ lectivul fabricii noastre se
podărirea fiecărui kilo­ voia de curent electric străduieşte să materialize­
watt-oră a devenit o pro­ este ca aceea... de aer. Dis­ ze în practică ideile valo­
în spiritul exigenţelor formulate blemă de conştiinţă revo­ punem de o dotare tehni­ roase prin care se vizea­
luţionară, patriotică pen­ că modernă, de mare com­ ză realizarea sarcinilor
de tovarăşul N1COLAE CEAUŞESCU tru toţi oamenii muncii plexitate, în care turbo- specifice de producţie cu
compresoarele de aer ac­
din ţara noastră, colecti­
consumuri cît mai reduse
vul fabricii de oxigen din ţionate de motoare sincro­ de energie, încadrarea uni­
cadrul Combinatului side­ ne cu puteri cuprinse în­ tăţii în cotele repartizate.
rurgic Hunedoara manifestă tre 3,5 şi 10 MW repre­ Am reţinut, în continua­
o maximă responsabilitate zintă principalii consuma­ rea discuţiei, cîteva dintre
faţă de utilizarea raţiona­ tori de energie. Conştient acţiunile care exemplifică
lă a acestei însemnate avu­ de înalta îndatorire de a în mod edificator aceste
ţii naţionale — energia e- acţiona cu toată hotărîrea strădanii. Astfel, un colec­
lectrică. Despre asemenea pentru eliminarea oricărei tiv de specialişti din care
preocupări am purtat 6 forme de risipă şi econo­ au mai făcut parte ingi­
discuţie cu Victor E.şanu, misirea pe toate căile a nerii Grigore Timaru, şeful
inginer principal la fabri­ energiei electrice — sarci­ atelierului oxigen, maistrul
PREGĂTIT! ca de oxigen : nă subliniată cu putere principal specialist Cornel
Ancheta
DESFĂŞURAŢI — Pe întregul flux de de secretarul general al Achim şi maistrul princi­
economica producere.a oxigenului — p a r t i d u l u i , tovarăşul pal tehnolog Ştefan Schei-
REALIZAŢI a ziarului releva interlocutorul —, Nicolae Ceauşescu, în ma­ bert au realizat o sche-
gistrala cuvîntare rostită
\ nostru începînd cu comprimarea la recenta şedinţă a Co­ MIRCEA DIACONU
aerului, continuînd cu li­
» PRODUCŢIA PLANIFICATA DE în unităţile chefierea şi încheind cu al C.C. al P.C.R. —, co­
mitetului Politic,, Executiv
distilarea fracţionară în
miniere din (Continuare în pag. a 3-a)
CĂRBUNE PE ANUL 1987? Valea Jiului (XI) Dezvoltarea economico-socialâ
a României în anul 1987
întreprinderea miniera Valea de Brazi
\
PRODUCŢIA INDUSTRIALĂ
Noi argumente faptice pentru Valoarea producţiei marfă Valoarea producţiei nete

atributul de „mină model"
rr*

Cînd spui „Valea de partid .şi de stat, per­ înalt nivel calitativ, ac- J
Brazi" te gîndeşti imediat sonal secretarul general ţionînd cu înaltă răspun- \
la „Valea Frumoasei" sau al partidului, tovarăşul dere şi dăruire, valori- 1
tregul potenţial de inteli n
„Valea de Peşti" sau la Nicolae Ceauşescu, prin ficînd la maximum în­
un alt loc desprins, parcă, sarcinile formulate în le­
din cartea cu frumuseţi gătură cu sporirea con­ genţă şi energie de care )
a patriei. Nu e nici o tinuă a bazei de materii dispunem. ţ
greşeală. Aceste locuri prime şi energetice a Aşa s-a pornit la drum: l
pot să-şi dea oricînd mina ţării, ne-a trasat şi nouă
in ce priveşte splendoa­ sarcina de a deveni în cu hotărîre şi abnegaţie j
muncitorească, cu hărni- 1
rea naturală proprie. cincinalul 1986—1990 una
Dar intre ele există .şi din sursele importante cia şi eroismul specifice )
deosebiri, mai ales după de cărbune cocsificabil Văii Jiului. Era necesar l
1
modul cum au ajuns în şi energetic ale ţării. ca în scurt timp să fie
memoria afectivă a oa­ Pe acest temei s-a stabilit construită şi pusă în ex­
menilor. Pentru Valea de ca, atît activitatea de ploatare una dintre cele 0 prezenţă merituoasă, de calitate
Brazi, rolul de „cărăuşi" deschidere şi de pregă­ mai moderne unităţi mi­
spre dragostea noastră niere, chiar pe plan mon­ Fazele pe consilii unice muneior Sîntămăria-CHea, s-au situat pe aceleaşi
tire, cît şi activitatea de
de frumos şi l-au asu­ producţie să se bazeze dial. Argumentele pen­ agroindustriale ale între­ Sâlaşu de Sus, Baru şi coordonate ale evoluţiei
mat minerii, oameni- tru aceste afirmaţii le-am cerilor din cea de a Vl-a Pui, Un debut promiţă­ merituoase, împlinind cu
pe elementele moderne ediţie a Festivalului na­ tor prin prezenţa şi varie­ spectacolul brigăzii artis­
simbol ai bărbăţiei şi ale tehnicii miniere, pe găsit nominalizate într-un ţional „Cîntarea României" tatea formaţiilor artistice, tice din Săcel un impor­
curajului. program complex care a <
tehnologii de lucru cu au început. Localitatea. Pui prin calitatea actului de tant act de educaţie pa­
Lucrurile s-au petrecut stat la baza acţiunilor triotică. Prin „Sţop-cadru
mecanizare avansată, să'
ca într-o epopee moder­ dispunem de o amplă desfăşurate pînă aoum şi la brigadă", formaţia (con­
nă, specifică acestor ani. automatizare a proceselor vor jalona cu adap­ dusă de înv. Valeria Iosi-
Pe baza unor grandioase de producţie din subte­ tările şi îmbunătăţirile de voni) a dat un veritabil
rigoare — dezvoltarea exemplu al valorii acestui
proiecte de dezvoltare a ran şi de la suprafaţă. gen artistic, al modului
I. M. Valea de Brazi şi
extracţiilor de cărbune în Numărul mare de în­ a fost gazda primelor în­ în care prin text, muzi­
în actualul cincinal. „Po­ întrecerile artistice
Valea Jiului, în luna noiri tehnologice şi alte trivit acestui program — treceri ale acestei etape, calitate, mişcare, brigada
poate şi trebuie să răs­
octombrie 1983 a fost în­ condiţii de muncă ine­ menţiona ing. NICOLAE la care au participat for­ în C.U.A.S.C. Hafeg pundă rigorilor de calita­
maţii artistice din aşeză­
fiinţată cea mai tî-nără dite — de avantajele că­ TURDEANU, director rile a p a r ţ i n ă t o a r e te. O notă frumoasă ţi­
cultură, prin grija faţă de
(desigur, pînă la această rora am beneficiat încă tehnic producţie — pen­ C.U.A.S.C. Haţeg. în or­ autentic şi ţinută scenică. nutei vestimentare a for­
oră 1) întreprindere mi­ din „start" — ne-au adus tru deschiderea rapidă a ganizarea merituoasă a Micile excepţii n-au putut maţiilor artistice din
nieră din bazinul Jiu­ . şi atributul de „mină minei a fost necesar să Consiliului comunal de diminua dominanta mani­ Săcel şi Sînpetru.
educaţie politică şi cultu­ Numeroasă, dar mai pu­
lui : Valea de Brazi. model", pe care sîntem obţinem viteze sporite Ia ră socialistă Pui, cămi­ festării : calitatea. ţin competitivă, a fost
— încă de la înfiinţare hotărîţi să-l onorăm per­ săparea puţurilor prin nul cultural de aici a Această dominantă a prezenţa comunei Sălaşu
— ne relata i-ng. CAKOL manent aşa cum se cu­ utilizarea instalaţiilor de fost, timp de peste cinci caracterizat fiecare evo­ de Sus; montaj literar-
SCHRETER, directorul u- vine, adică îndeplinin- ore, gazda ospitalieră a luţie scenică a comunei muzicaL, grup de colin­
Sîntămăria-Orleâ. Evoluţii
nităţii — conducerea de du-ne sarcinile la cel mai (Continuare in pag. a 2-a) formaţiilor în artistice pro­ competitive — de la re­ dători (Paroş), solişti vo­
movate
etapele
pe
cali şi instrumentişti (R’.i-
C.U.A.S.C. din satele co­ pertoriu, la interpretare zica Antal, Petru Armean,
şi ţinută artistică. Grupul Petru Todoran şi alţii din
vocal din Săcel (instructor Coroieşti şi Paroş), duet,
săli de clasă, o centrală casnic şl radlo-tv. Dotate şi stimulente materiale poli- . prof. Eleonora Dănău), dansuri populare, piesa
termică. In prezent se află cu aparatura de speciali­ tril hărnicie. prin pregătirea, prin dra­
in construcţie o policlinică, tate necesară, unităţile efec­ i „Vreau să fiu artistă" şi
un local nou pentru poştă, tuează reparaţii la aparate E2 RECUPERARE. Ploaie- - gostea şi respectul faţă obiceiul folcloric „Cerbul"
magazin general, precum şl de radio şl televizoare, 'fri­ rii din municipiul Iluncdoa- * dc valorile muzicale popu­
0 peste 700 apartamente, ma­ gidere, maşini de spălat, ra, lucind dovada hărniciei 1 lare, a oferit, cu „Lina" din Coroieşti. Lăudal î
| ESI PENTRU MINERI, cel joritatea cu spaţU comer­ aspiratoare, alte obiecte de lor, au colectat de la înce- Q însă strădania consiliului
mal tînăr oraş al Văii Jiu- ciale la parter, precum şi uz casnic şi gospodăresc. putui acestui an şcolar, im­ şi „Hora" de pe văile comunal de educaţie po­
• lui — Uricanl, se află într-o alte edificii sociale. BS FRUNTAŞII COOPERA­ portante cantităţi de fler I Streiului şi Haţegului,
| continuă dezvoltare şl mo- ga NOI UNITATI DE PRES­ TIVEI. Printre cel mal vred- . vechi, liirtie, deşeuri textile, e litică şi cultură socialistă
dornizare. Numai în ultimii TĂRI SERVICII. Venind în nici cooperatori din clgmău sticle şl borcane, în valoare cu prelucrarea folclorică pentru varietatea forma­
cinci ani, pentru mineri şl înţimpinarea populaţiei din s-au dovedit a fi, în anul totală de 1 000 000 Iei. ' „Joc de doi" de Ion Mun- ţiilor artistice, pentru
| familiile lor s-au construit: cartierul Micro 15, Coopera­ trecut, Valerla Filip, Sofia teanu, momente artistice
jj noul cartier de locuinţe tiva „Mureşul“ Deva a des­ Murg, Roman Crişnn, Ana impulsionarea activităţii
„Bucura“, cu peste 1500 chis pe strada Minerului, Pop, Zoriţa Moscanu, Iri- lăudabile. Grupul vocal culturale la nivelul sate­
1 apartamente, mai bine de in plomba construită lingă mle Ilerţn şl alţii, cărora mixt „Plai de dor", de lor.
g 1 500 metri pătraţi spaţii blocul Gf, două noi unităţi II s-au înmuiat, Ia adunarea
, comerciale, o şcoală cu 21 prestatoare de servicii : uz generală a C.A.P., diplome la Sînpetru (merituoasă LUCIA LICIU
« prezenţă scenică), taraful
-a — a — o — o — o — a — o — o-® — o--------- ® — o — » — ®-® — o - o - a — o- o — • - « > — o - - - - a — o — de la Bărăştii Haţegului (Continuare in pag. a 3-a)