Page 90 - Drumul_socialismului_1987_02
P. 90
'q. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI P
Plenara Consiliului oamenilor muncii
de naţionalitate maghiară
(Urmare din pag. 1} marea demnă şi. liberă a manifestare, în toate do
României socialiste în rîn- meniile, pentru toţii fiii Juturoi
hotărârilor Congresului al dul naţiunilor lumii, la ţării,. în întărirea unităţii 20,.>0 Viaţa
* Cari
XlII-lea al partidului pri sporirea px’estigiului şi şi frăţiei întregului popor. Ar.tinni de masă pentru întronarea ordinii lă de i
vind dezvoltarea şi înflo rolului ei pe arena mon în numele oamenilor — urg
rirea multilaterală a pa dială. muncii de naţionalitate pc căile de acces, a fost cob Arghir şi Petru Gut- deri, î
triei. în acelaşi timp, s-a dat maghiară din România, evacuat molozul rezultat da ş.a. Cu aceeaşi inten 20,40 A pat:
* Vcr
La lucrări au participat expresie sknţămintelor de plenara a respins catego de reparaţii;. în ziua rai din lucrările de întreţine sitate se desfăşoară lucră zică
tovarăşii Emil Bobu, mem aleasă stimă şi preţuire ric orice încercare de a- dului nostru s-au refăcut re şi amenajare. rile de bună gospodărire 20.50 Cadrat
lor)
bru al Comitetului Politic faţă de tovarăşa Elena mestec în treburile inter bordurile de pe căile de în fruntea acestei ac la atelierele mecanice, tur 21,05 Serial
Executiv, secretar al C.G. Ceau.şescu, eminent om ne ale ţării noastre, din acces pe o distanţă de 200 ţiuni, pe care am putea-o nătorii, reparaţii . siderur? lor),
al P.C.R., Ludovic Faze- politic, savant de largă partea oricui. ar veni, ori- metri. A fost colectată şi denumi a deplinei respon gice, forjă,. construcţi’ . me naturii
kaş, membru al Comite recunoaştere internaţio ceŞ teorie şi manifestare transportată la şârjare o sabilităţi muncitoreşti, s-au talice, modolărie ş.a. Sînt 2) ,30 Timp
făptuit
tului Politic Executiv al nală pentru contribuţia ă cercurilor reacţionare cantitate dc 7 550 kg fier , situat Adrian Crişan, se preocupări stăruitoare ca re (col
C. C. al P.C.R., viceprim- de o deosebită însemnăta de pretutindeni, care cau vechi.. S-a zugrăvit faţada cretarul biroului organiza re evidenţiază grijă pen Ccauşe
ministru al guvernului, te adusă la realizarea o- tă să creeze şi să întreţină grupului social şi a atelie tei de bază, ing. Liviu tru bunul mers al pro * Ctiti
no mi
Iosif Szasz; membru su biectivelor de dezvoltare stări de tensiune şi încor rului de întreţinere, au Magheru, şeful secţiei/- zi ducţiei, pentru ca această dări
pleant' al Comitetului Po multilaterală a ţării, la dare între state, să înve fost greblate zonele verzi darii şamotori Gaşpar To- mare unitate industrială, 21.50 Telejiţ
litic Executiv al C.C. al progresul neîntrerupt al nineze climatul politic in şi măturate spaţiile din plician, Silvestru Husan, cu foc continuu, să arate 22,00 închid
inului.
P.C.R., precum şi repre ştiinţei, învăţământului şi ternaţional. Respingând cu incinta secţiei, văruiţi po lăcătuşul de întreţinere ca o casă de buni gos
zentanţi ai unor. instituţii culturii româneşti, la pu indignare asemenea con mii, s-a reparat gardul dc Ioan Goghie, maiştrii Ia- podari.
centrale, organizaţii de nerea cuceririlor geniului cepţii, Consiliul oamenilor
masă şi obşteşti. uman în slujba păcii, a muncii de naţionalitate
Raportul • cu privire la binelui şi prosperităţii în maghiară şi-a exprimat a-
problematica înscrisă pc tregii omeniri. deziunea Unanimă la po
ordinea de zi a plenarei Participanţii la dezbateri litica internă şi externă BUCURE!
a fost prezentat de tova au relevat cU legitimă mân a partidului şi statului dloprogran:
răşul Milîai Gcre, mem drie patriotică succesele nostru şi s-a angajat să 0,15 Sfalit
0,30 La OI
bru supleant al Comite remarcabile obţinute în acţioneze cu hotărîre pen agricultura
tului Politic Executiv al anii socialismului, îndeo tru intensificarea acti jurnal; 7,31
C. C. al P.C.R., preşedin sebi în perioada inaugu vităţii de educaţie patrio 8,00 Hevisl
Curierul ti
tele Consiliului oamenilor rată de Congresul al IX- tică' în rîndul populaţiei Buletin d
muncii, do naţionalitate lea al partidului, intrată de naţionalitate maghiară, Răspundem
maghiară. în conştiinţa naţiunii sub pentru întărirea frăţiei şi lor; 10,00 B
10,05 Un t
La dezbateri au luat denumirea ci glorioasă. — prieteniei tuturor oame ghiozdan;
cuvin tul numeroşi parti „Epoca Nicolae Ceauşescu". nilor muncii din România tate; 11,01
cipanţi. S-a arătat că măreţele socialistă, a colaborării şi ştiri; 11,05
torcască;
Plenara a reafirmat vi înfăptuiri din aceşti ani bunei înţelegeri între toa de muzică
brant sentimentele de sînt rodul muncii unite a te popoarele lumii. na Scupra
profundă dragoste şi recu tuturor cetăţenilor patriei, Plenara a dat glas hotă- niciu; 12,0
ştiri; 12,05
noştinţă pe care oamenii români, maghiari, germani firii Consiliului, a tuturor folclorului
muncii . dc naţionalitate şi de alte naţionalităţi. oamenilor muncii de na dul, Inimi
maghiară le poartă, Im? Plenara a evidenţiat cu ţionalitate maghiară de a Formalii c
preună cu toţi fiii patriei, satisfacţie adevărul istoric contribui cu energii spo la 1 >
tnierâ
secretarului general al că în România socialistă rite, împreună cu întregul Opcret..
partidului,' preşedintele problema naţională a fost popor, strîns uniţi- în jurul Norbort Pc
Republicii, t o v a r ă ş u l rezolvată just, în mod re partidului şi al secretaru ncscu (sol
Carte frut
Nicolae Ceauşescu, pen voluţionar şi definitiv, pe lui său general, tovarăşul cui te-a s
tru' contribuţia sa deter baza principiilor socialis Nicolae Ceauşescu, la în diojurnal;
minantă la elaborarea şi mului ştiinţific, a condi făptuirea neabătută a o- Personalul muncitor din cadrul sclumbului dc la Sec)ia cocsificare a Combina tc; 1G.25 i
10,45 Recii
înfăptuirea politicii inter cilor concrete din ţara biectivclor stabilite de tului siderurgic Hunedoara, sub îndrumarea secretarului organizaţiei de partid, Con ceanu; 17,
ne .şi. externe a partidu noastră, asigurîndu-se a- Congresul al XlII-lea al stantin Hîldea,. a maiştrilor, principali Iosif Crăciun .şl Cornel Tceru, a .şefilor dc ate trie; 17,40
liere Vlchentc- şţerban şi Aurel Samaon, participă lu depozitarea materialelor auxilia
lui.: şi s.ţaţâlui, fundamen- .. devărata egalitate în drep P.C.R., a Programului de re (fascinele);, folosite la comprimarea piloţilor do cărbune. rii; 18,20 A
catelor; 1
tareă'.v$tiiiiţiŞcă a’planu turi a tuturor • oamenilor * edificare a şopjetăţii să— finalului }
rilor: .şi;, programelor de muncii, fără deosebire de . cialiste multilatoîal .dez ferinţei
dezvoltare economieo-s6- naţionalitate.- voltate . ş> de-’ înaintare a partidul» '!
de ştiri-,'' i,
cia-lă: a ţării,- perfecţiona-' în acest cadru, s-a- dat României spre comunism. Radiojurm
rea; organizării şi condu o înaltă apreciere “ rolului In legătură cu proble informaţii;
cerii societăţii ■ româneşti, hotărâtor al tovarăşului mele aflate pc ordinea de gestia dv.
într-o oră
a' întregii vieţi sociale, îă Nicoiae Ceauşescu în solu zi, plenara Consiliului oa poetic; 23
'■reşterea nivelului de trăi ţionarea problemei ’ naţio menilor muncii de naţio 23,15 Noct
şi a gradului de' civiliza-■ nale, în asigurarea condi nalitate maghiară a adop 23,55—24,00
ştiri/
ţie al poporului, la ¡afir ţiilor optime de muncă şi tat o hotărîre.
Plenara Consiliului oamenilor muncii
de naţionalitate germană sus — se
DEVA:
epavei “
„Z“ (
(Urmare din pag. 1) în numele oamenilor unor forţe reacţionare, ale HA; L,—C
muncii de naţionalitate unor cercuri din străină A); Asoci
Executiv, secretar al C. C. germană, vorbitorii au ex tate de a denigra modul ri B); L
litt (I'lac.
al P.C.R., Richard Winter, primat recunoştinţa fier în cane s-a rezolvat în părăsit (C
membru supleant al Co binte faţă de partid, faţă România problema naţio ŞANI: Sa.
mitetului Politic Execu de secretarul său general, nală, realizările remarca ring); A\
rea Neagr
tiv al C.C. al P.C.R. t o v a r ă ş u l Nicolae bile obţinute de poporul (7 Noiem
Raportul cu privire la Ceauşescu, pentru modul nostru în construcţia so petrolul ş
participarea oame'nilor exemplar, democratic şi cialistă, caracterizând de nirea); L
muncii de naţionalitate umanist ' în care a fost claraţiile şi materialele cerea lui
turai); vi
germană la opera de dez rezolvată problema naţio tendenţioase drept născo Muncitorii de Ia sorta rea cocsului, conduşi de mai şirul Mircea Breazu. din ca — seriile
rul); LOl
voltare şi înflorire multi nală în România — una ciri, bazate pe teze şi idei drul Secţiei cocsificare a C.S.H. participă Ia o amplă acţiune de recuperare a ma şi doi gri
terialelor refolosibiie. Cu acest prilej, au fost colectate şi depozitate plăcile uzate de la
laterală a patriei a fost din marile cuceriri ale naţionalist-şovine, revan rampele de cocs, recuperîndu- se astfel fierul veclii şi pra ful de cocs. La această ac ic I-II (I\
prezentat de tovarăşul socialismului —, pentru şarde, care reprezintă un ţiune a fost mobilizat şi personalul tehnic şi de conducere din cadrul secţiei. NOASA:
Eduard Eisenburger, pre drepturile egale de care amestec flagrant în tre Foto CONSTANTIN GĂINA mula unu
URICANI:
şedintele Consiliului. . se bucură toţi cetăţenb burile interne ale statului ţiune (Re
La dezbaterile pe mar ţării, fără deosebire de na român. Liceenii
ginea problemelor înscrise ţionalitate. Plenara şi-a exprimat Organizare temeinică ORAŞTIE
pe*’ ordinea de zi au luat Participanţii la dezba adeziunea deplină la po los (Patri
(Flacăra)
-uvintul numeroşi partici teri au adus un cald o- litica externă a partidului BAI: Nea
panţi magiu tovarăşei academi şi statului, promovată eu (Urinare din pag. 1) ne unitatea. La grădina faţă pe membrii coopera dar (Casi
tori şi urmăreşte îndea-
de legume au fost ame
Cu cele mai profunde cian doctor inginer Sierra strălucire de tovarăşul najate răsadniţele şi a în ’ proapc ca fiecare să-şi cu HAŢEG:
râ (Dacia
sentimente de mîndrie pa Ceauşescu, eminent om Nicolae Ceauşescu, la de să evidenţiez, cu acest ceput acoperirea solarii,lor reţe cit mai repede şi cit nătorul
triotică, participanţii la politic, savant de largă mersurile şi iniţiativele prilej, activitatea depusă unde se vor produce ră mai b'ne suprafaţa repar CALAN:
(Casa de
lucrări au subliniat rolul recunoaştere internaţiona de pace, înţelegere şi lar de mecanizatorii Viorel saduri, lucrare la care iau tizată. MERIA:
determinant al tovarăşu lă, pentru contribuţia a- gă colaborare internaţio Jurca, Mihăiţă Ursa, Ioan parte Elena Căinianţ, Neli si ardelci
lui Nicolae Ceauşescu la dusă la elaborarea şi tra nală' ale României, ale Dăncuş, Nicolae Cioază, Duca, Sabin Lucaci, Leti- Conducerea cooperativei ILXA: Tre
elaborarea şi înfăptuirea ducerea în viaţă a pro preşedintelui său, care Gheorghe Betea şi alţii, lia Bedea şi alţi coopera se preocupă şi de alte as te (Lumi
politicii interne şi exter gramelor de dezvoltare e- se bucură de cea mai ce sînt gata să iasă cu pecte ale pregătirilor pen Tributul
(Minerul)
ne a partidului şi statului, conomico-socială a patriei, înaltă apreciere în în tractoarele în cîmp la pre tori din satul Boz. tru primăvară. Sămânţa
contribuţia sa hotărâtoare la înflorirea ştiinţei, în treaga lume. gătirea terenului şi semă Au început şi se află în necesară producerii de ră
la perfecţionarea continuă văţământului şi culturii în Participanţii la dezba nat. plină desfăşurare şi alte saduri a fost procurată,
a organizării şi conduce ţara noastră. teri au dat glas angaja Imediat ce vremea s-a activităţi specifice acestei -unitatea urmând să-şi asi VRE
rii societăţii româneşti, a Plenara a pus în evi mentului ferm al oame încălzit, la C.A.P. Brăhi.ş- perioade: tăierile pentru gure în întregime răsadu
întregii vieţi sociale. Ia denţă participarea oame nilor muncii de naţiona ca au început acţiuni me formarea coroanelor la rile de care are nevoie . i Pentru
adîncirea democraţiei noas nilor muncii de naţionali litate germană de a ac nite a asigura cele mai pomi, precum şi toaletiza- grădina de legume. va fi fru
mai muli
tre muncitoreşti, revoluţio tate germană din Româ ţiona cu hotărîre, în spirit bune condiţii de desfăşu rea păşunilor şi fîneţelor Tiinînd seama de cele va sufla
nare şi mobilizarea ener nia la măreţele realizări revoluţionar pentru înfăp rare a campaniei agricole — lucrări la care se evi spuse până acum se poate din sec
giilor tuturor oamenilor obţinute de întregul popor tuirea neabătută a istori de primăvară. Astfel, sub dent'ază cooperatorii Ilea aprecia că la C.A.P. Bră- Temperat
muncii din patria noastră, în perioada inaugurată de celor hotărîri ale Congre îndrumarea brigadierului na Gabor, Aurelia Crişan, nişca se acţionează cu răs vor fi
minus 10
fără deosebire de naţiona Congresul al IX-lea al sului al XlII-lea al parti Miron Tamaş, un mare Ileana Popa, Măria Crişan, pundere şi conştiinciozita de, iar c
litate, în vederea îndepli partidului, ce poartă nu dului, pentru progresul număr de cooperatori au Aurelia Manea, Lazâr te pentru pregătirea temei tre piu
nirii exemplare a măreţe mele celui mai iubit si şi prosperitatea scumpei luat parte la sortarea car Mîrza, Iosif Lucaci, Iosif nică a campaniei agricole
La mu
lor obiective cuprinse în stimat fiu al naţiunii noastre patrii. tofilor ce urmează a fi Pavel şi' mulţi alţii. De de primăvară creîndu-se fi rece,
Programul * partidului de noastre socialiste — „Epo în încheiere, plenara cultivaţi în curînd. Pî-nă remarcat aportul adus la cadrul optim pentru a se bil. Vînt
făurire a societăţii socia ca Nicolae Ceauşescu". Consiliului oamenilor mun- în prezent a fost sortată curăţarea • pajiştilor natu obţine recolte superioare derat dii
liste multilateral dezvol Cei care au luat cuvîn- • cii de naţionalitate ger aproape toată cantitatea rale de către consiliul în acest an — aşa cum a teorolog
Pronconc
tate şi înaintare a Româ tul au respins cu hotărî- mană a adoptat o hotă de cartofi de sămînţă — popular comunal care-a hotărît recenta adunare
niei spre comunism. rfe şi indignare încercările rîre. 70 tone — de care dispu repartizat întreaga supra generală a cooperatorilor.