Page 94 - Drumul_socialismului_1987_02

’cig. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

L-am văzut în margi­ Zvlcnctul ierbii aleargă
nea zilei de ieri, l-am JK c lF - ^ L ).0 - F - prin zorii satului.
văzut Venind înspre di­ Ghiocel. Floare a su­
mineaţa zilei de azi. El fletului, semn al dorului,
este. Ghiocelul. Cel ce re. Speranţă a gîndului, al tinereţii şi al priete­
învinge iarna. El este cel a privirii deschise către niei. Se arată primăva­ 13.00 Telo:
13,05 La s
ce vesteşte starea de pri­ patria primăverii. Bucu­ ra. Timp tînăr se aşează tămîi
%M4éAÂ- lor)
măvară. îi port lumina rie aşezată în buchete în adâncul privirii talc.
în. tăcere sub pleoapă. îi de petale, în revărsarea Acest timp, dintotdeau- . instri
Mu zi
aud zborul şi cînteoul de curată a clipei. na, ne-a fermecat visele. Gala
liră. Răsar urme limpezi Vederea se prelungeş- Din totdeaun a am sărutat mat •
şi proaspete peste întin­ te-n lungul şi-n latul pă-, cu privirea şi cu gândul creşti
tai
derea pământului. mîntului. Ne’ inundă a- liniştit această floare dâ- «Iii...
Ghiocel. Sunet gingaş, ceastă nesfîrşită germi­ ruind-o fiinţelor dragi. Cînt<
Mom
Perspective energetice clipă de puritate. Trezi­ naţie. M ă r ţ i ş o r, adevărată-i Pren
re înălţată în ramuri.
floarea Ta !
Privesc vastele ţarini.
litri
Boare tînără, străiucitoa- Aud respiraţia griului. MIRON TIC San
Tele:
graf
Depăşind cu două de­ ternice fenomene de inter­ mărturiseşte el însuşi; în 1J,43 Supt
15.00
Incit
cenii virsta pensionării, dependenţă. Practic, în­ ZESTREA ENERGETICA A mult
prob. univ. dr. Nestor Lu­ treaga populaţie a globu­ LUMII, autorul a urmărit 19.00 Tolo,
pei contrazice cu o splen­ lui, indiferent de profesiu­ să ofere publicului larg o Semne de primăvară Retezatul 19.20 Tolei
didă consecvenţă consen­ ne sau de apartenenţa la viziune modernă şi de an­ lor)
sul tacit şi aproape una­ un anumit sistem social, ii samblu asupra „surselor Din pagini de argilă şi zăpadă 19,55 Albi
Mua
nim după care senectutea simte consecinţele, iar oa­ energetice în ce priveşte vin mieii a lumină mirosind Munte cu ochi albaştri lor)
ar fi o virstă a vegetării. menii de ştiinţă, ca şi fac­ formarea, păstrarea, con­ şi-acolo-n satul oarecare, blînd, din care se preling etern 20,50 Film
Cu o gindire constant is­ sumul şi epuizabilitatea lor cade-n genunchi luceafărul să-i vadă. şuvoaie de lacrimi reci tea
coditoare şi alertă, avind torii de deliberare şi de­ în scopul de a sensibiliza Mai ştiu izvorul cel băut dinţii, adăpînd ciopoare de capre negre. 22.20 Tele
mereu cite ceva „in ope­ cizie de pretutindeni cau­ cititorul cu privire la une­ şi gustul pîinii-n miezul dc cuvinte
ră", distinsul om de ştiin­ le probleme majore (.. mi-s gînduriie tot desculţi copii Altiţe de rhododendron
ţă ne-a obişnuit cu o pro­ Pornind de la un „Scurt fugind prin iarba mîinii de părinte... acoperă umerii tăi vînjoşi
ducţie editorială nu numai istoric al dezvoltării ener­ Dă-mi, patrie, puterea să mai scriu, mîngîiaţi de palmele norilor.
ca să respir cîntîndu-te mereu
ritmică ci şi de o indis­ geticii" şi încheind cu per­ cum pe coline cărţile de grîu BUCUR
cutabilă actualitate. O a- spectivele surselor energe­ reeditează-n veac Poemul Tău. Străjer fără simbrie dioprogrt
testă şi recenta sa carte, tice neconvenţionale, car­ Privind în ochii semenilor mei a] împărăţiilor dc granit, 6.15 Sfatu
La ordin
apărută in populara colec­ tea reuşeşte să ofere o lec­ — Copil adulmecat de ghiocei — hrană ne-ntreruptă cultură; 1
pentru sufletul meu.
ţie „Lyceum" a Editurii tă nu numai noi alterna­ tură in egală măsură utilă să mă răsfrîng, curat, în. ochii Tăi... 7.30 Azi,
tive in strategia. energeti­ ÎOAN PRODAN Revista :
Albatros şi al cărei titlu e şi captivantă. Omul de EUGEN EVU rierul tt
grăitor prin el însuşi : ZES­ că ci şi căi de sensibili­ ştiinţă e secondat de das­ Buletin
zare a celei mai largi opi­ Audienta
TREA ENERGETICĂ A LU­ călul erudit şi de omul de letln de
MII. nii publice. A apărut ast­ spirit disimulat aici sub Luna cărţii la sate“ comoara
fel şi la noi o foarte bo­ »1 Revista
Din Cuvintul înainte sem­ expresia gravităţii. El este
gată literatură de infor­ 11.00 Bu
nat de publicistul Viorel mare pe această temă, un limpede, exact, sistematic, în această ultimă săp­ manifestării organizate la 11.05 Din
Sâlăgean aflăm că, dintre iar comentariul său e re­ tămână din fcbr.uarie, ma­ Bucureşci, în cadrul căreia 11,35 Din
zltorului
gen care se bucură de o nifestările din cadrul „Lu­ a fost prezentată politica
cărţile publicate in lume zervat ; mizînd pe inteli­ 12.00 Bl
in ultimii cincisprezece ani, audienţă din ce in ce mai genţa cititorului, el lasă nii cărţii la sate" au con­ externă a României, a pre- 12.05 Puii
mare şi căruia ii aparţi­ tinuat să se bucure de o ■; şedintelui ei,. tovarăşul pe mare;
cele mai numeroase simt concluziile in seama aces­ Nicol-ae Ceauşescu. De ase­ 13.00 De
axate pe problemele ener­ ne şi noua carte a profe­ tuia. La curent cu cele largă participare şi.audien­ A ''iniprci
sorului Nestor Lupei. O Alina Maria Tot — „Pei­ ţă din partea cititorilor menea, bibliotecara - Ana .şlaE
giei sau drogurilor. Dacă, mai noi cercetări şi reali­ saj industrial“ —, Dorel de toate vîrstele. Popa a prezentat volumele c; 15,
in ceea ce ne priveşte, carte care - pentru cei ce zări ştiinţifice, mereu ac­ ;} „Pace pentru o planetă", turale; l»
cunosc formaţia, preocu­ Petrescu „Cocsar“ —, doi 16.15 Roi:
chestiunea drogurilor nu pările şi activitatea auto­ tual şi modern in expre­ membri ai cercului de artă • Simpozion. „Pagini de „Războiul în epoca con­ dustrial
ne afectează, din fericire, sie, profesorul Nestor Lu­ plastică din cadrul Com­ muncă şi luptă eroică, sub temporană" şi „Tineretul 16.30 Pat
rului - era de aşteptat, — factor activ în lupta „My fair
direct, cealaltă — a ener­ fiind oarecum. pregătită de pei ne oferă priveliştea e- binatului siderurgic Hune­ c o n d u c e r e a - partidului, 17.00 Bu
giei — ne implică, in xemplară şi tonifiantă a doara. pentru triumful idealuri­ pentru pace". 17.05 M
unele dintre apariţiile an­ lor socialiste" a fost terna dv. ; 18,(
schimb, cit se poate de terioare cum ar fi GEO­ datoriei şi vocaţiei împli­ • „Primăvara pc plaiu­ * llulctii
concret. Criza energetică nite sub semnul unei ad­ . simpozionului organizat la tămîna
LOGIA IN PREZENT Şl VII­ B.lăjeni de, consiliul’ comu­ rile româneşti". O acţiune şi intorr
specifică acestei epoci de mirabile şi neveştefite ti­ nal de educaţie politică şi i.complexă a fost găzduită Buletin
tranziţie înspre era post- TOR. (Ed. Tehnică, 1975) nereţi spirituale. cultură socialistă şi Biblio­ - la Luncoiu de Jos în or­ doi a}.' <
anul c-t»
industrială are un caracter sau BIOSFERA (Ed. Alba­ teca ’ judeţeană. Comunică­ ganizarea ,consiliului c.pmu- nale a j
planetar şi generează pu­ tros, 1977). După cum RADU CIOBANU rile au fost susţinute "de ’ nai. de educaţie politică şi Rndlojuri
Ionel Codreanu, director cultură socialistă. Condusă gestia d
jurnal; i
adjunct la Cabinetul ju­ dc Elenă Plic, secretar ad­ Pagini
deţean pentru activitatea junct cu probleme de pro­ Moment )
ideologică şi politico-edu- pagandă al comitetului co­ zică de
Buletin
>♦/ \ S cativă, Adela Herbări, O- munal de partid, acţiunea
limpia Bogdan şi Ana
Popa. a inclus masa rotundă cu
; J tema „Pacea, deziderat de
: ' • întîlnire cu poeţi veacuri al' poporului ro­
populari. La Crişcior, par- mân", prezentarea volume­
DEVA:
> ’ : • ticipahţii lă ’ manifestarea lor „Poveste de primăva­ SUS — 5
iillllpii cu cartea au avut o plă­ ră" ş* „Livada" de G. Mar- epavei"
cută întîlnire cu membri canu, precum şi recitalul „Z“ (Ari
W Ê Ê Ê m m iii Sffl| ai cenaclului judeţean P * r -Uci
/ISO
§ ff|f: V1W „Mioriţa" al poeţilor popu­ de poezie „Primăvara pe I B);
lari. Prin versurile lor, de plaiurile româneşti". Ma­ litt (Fio
:
WHm adîncă simţire patriotică, nifestarea, la reuşita că­ părăsit (
ŞANI: S
poeţii populari Ioana Pre- reia au colaborat Rodica ring); t
cup, Ioan Buştea şi Mi- Lazăr, Emil Dose şi elevi rea Nea
(7 Nole
lionor Moldovan au înfru­ ai şcolii generale din loca­ petrolul
museţat sărbătoarea cărţii litate, a fost întregită de nirea);
la sate. o expoziţie de carte apar- cerea le
tural);
ţinînd scriitorilor hunedo- — seri 11
• „Glasul României, glas reni şi de un stand de rul); L
şl doi i
de pace" a fost genericul carte cu vînzare. le I-n
NOASA
mula ui
CRONICA filmului Luptătorii n Scena şi oamenii ei URICAI
ţiunc (
n Tribuna Liceenii
ORAŞT1
din valea misterioasă între soliştii instrumen- cierile specialiştilor adre­ los (Pa
tişti, laureaţi ăi Festiva­ sate cu prilejul evoluţiei (Flacărt
în ultimul timp am avut nele de luptă sînt un ba­ lului naţional „Cântarea în etapele de întrecere ale BAI: N
dar (Ci
frecvente întâlniri cu pe­ let al vieţii şi al morţii, Recentul număr al revis­ României", cu care mişca­ Festivalului naţional „.Cîn­ haţeg
liculele unei cinematogra­ o spectaculoasă desfăşura­ tei „Tribuna" din Cluj- rea artistică hunedoreană tarea României". După ră (Da.
fii care-şi afirmă tot mai re de arte, de confruntare Napoca consacră două pa­ se mîndreşte, se numără cum ne-a mărturisit însuşi nătorul
CALAN
mult originalitatea şi tra­ între combatanţi animaţi gini membrilor cenacluri­ şi Daniel Bijan. Instru­ interpretul, gîndul de care (Casa t
tează cu dezinvoltură fil­ de idealuri nobile şi exe- lor literare „Ritmuri" Deva mentul pc care el l-a în­ este permanent stăpânit îl MERI A:
si arde
mul de aventuri ori cel cutanţi malefici. şi' „Flacăra" Hunedoara drăgit încă de pc băncile constituie respectul neţăr­ ILIA: T
politic. înlăturând bariera Povestirea acţiunii ar Sînt prezenţi cu poezie şcolii este trompeta cu murit pe care-d poartă te (Lui
clişeelor despre filmul po­ răpi spectatorului _ şansa Vaieriu Bârgău. Mariana caré a adus în scenă cîn- păstrării autenticităţii fol­ Tributu
litic, studiourile chineze de a se lăsa pe deplin an­ Pândaru, Dorina Brându­ tece ilustrînd atît de bo­ clorului muzical, aşa cum (Minori
reuşesc, în acest film de­ trenat în curgerea unui şa, Lazăr Cârjan, Constan­ gata zestre a folclorului s-a transmis el din gene­
dicat aniversării a 75 de film armonios, în întregul tin Deheleanu. Letiţia Ga- muzical românesc. raţie în generaţie, mereu
ani de la revoluţia din său, cu o t e n s i u n e vrilă, Mioara Giurgiu Lu­ Cum s-a produs apro­ îmbogăţit şi şlefuit de ge­ Vi
1911, să confere unei teme inteligent gradată către un cia. Dumitru Tuhuţ. Reţin pierea de un astfel de in­ niul locuitorilor acestor
dificile limpezime şi acce­ final în care măştile cad. strument ? Explicaţia este Pentr
sibilitate, să o umanizeze. iar cei buni cuceresc nu atenţia amintirile vetera­ simplă. Născut la Turda. meleaguri. Cu aceeaşi a- 'Va îl s
nului de război Ioan Mar­
Acţiunea, desfăşurată în numai victoria, ci şi sim­ Daniel Bijan a urmat DANIEL BIJAN curateţe şi măiestrie, el va înct
va înn
cheile fluviului Ian Ţe, îşi patia spectatorilor. chitan, reunite sub titlul cursurile liceelor de mu­ interpretează doina şi cân­ alocuri
împleteşte complicatele fire Pitorescul epocii — re­ „Fragmente despre orori­ zică din Timişoara şi, apoi, ţia muzicală ■ folclorică ca tecul de joc, bucurîndu-se pi taţii
(dragoste, răzbunare, in­ constituită cu remarcabil le războiului", eseul „între din Bucureşti, unde l-a a- interpret cu calităţi deo­ de aplauzele spectatorilor. cerii p.
trigi, mărturisiri făcute în profesionalism — confrun­ poezie şi filosof ie" semnat vut ca profesor pe cunos­ sebite. Interpret complex, Daniel derat, <
pragul morţii, lupte), ţi- tările de forţă, dar şi de de Traian Dinorel Stănciu- cutul interpret de muzică Bijan evoluează deopotri­ cale di
cu vite
nîndu-şi eroii la limita idealuri, transformă o o- lescu, cugetările despre populară ta trompetă, Con­ în cadrul Clubului „Li­ vă în cvintetul instrumen­ 60 lcm,
dintre buni şi răi. bişnuită lecţie de istorie „Viitorul ca etică a păcii" stantin Gherghina. Iar dra­ ra" din Deva activează de tal cameral şi în ‘ fanfara rilo m
Tensiunea filmului — iz- într-una de viaţă, trăită aparţinînd lui Victor Isac. gostea pentru cântecul cinci ani, aici, de fapt, prinse
zero gi
vorît din înfruntările nu­ sub incandescenta flacără popular i-a fost transmisă cunoscând reale succese şi clubului „Lira". Marea sa xime î
meroase — este extraordi­ a revoluţiei. şi profilul de creator plas­ de mama şi bunica sa. La pasiune rămâne însă muzi­ grade,
nară. Departe de a fi o tic al lui Ioan Dragoman, rândul său, Daniel Bijan în.tr-un anumit mod, con­ ca populară. servicii
exaltare a violenţei, sce­ VERONICA PALADE alcătuit de Ion Cârjoi. culege şi valorifică crea- sacrarea. Dovadă — apre­ MINEL BODEA