Page 95 - Drumul_socialismului_1987_02
P. 95
i. 9 108 • SIMBÂTĂ, 28 FEBRUARIE 1987 Pag. 3
Deschiderea noilor capacităţi de cărbune
IZIUME (Urmare din pag 1} mică, noi o considerăm .şi, mai ales, ai „ortacilor“
destul de mare şi nu tre lor care se află perma
pus bazele pentru înce buie să admitem să rămî- nent pe baricadele cărbu
perea lucrărilor de deschi nem sub plan nici măcar nelui — au relevat hotă-
t de săp- dere a -unei noi mine. cu o tonă I De aceea ne rîrea unanimă a colective
(parţial eo-
De la un Ritmul dinamic al dezvol angajăm ca planul pe 1987 lor din care fac parte
it la... umil. (Urmare din pag. î) adjunct al Oficiului far măr mare la — ce-i drept tării este exprimat şi de — ce prezintă o creştere de a răspunde prin fapte
populară * maceutic Deva — perso volumul mare-al investiţii de 17 la sută faţă de 1986 minereşti cit mai demne
ionului ant- — prima acţiune (din acest
cultimi cum lectat fierul vechi, au nalul depozitului, atelie an) de gospodărire a In lor realizate anul trecut — să-l realizăm în cele însufleţitoarelor chemări
•Iul. Kepor- făcut tăierile necesare la rului de întreţinere şi cintei şi a zonei exterioa — 3,5 miliarde lei — pen mai bune condiţii. Pen şi îndemnuri formulate de
Două melo- TESA, sub coordonarea tru achiziţionarea de uti tru menţinerea ritmuri t o v a , r ă ş u i Nicolae
intorpretă * arbori. In următoarele zile, re aferente fabricii.
cuvintelor, pe terenul dintre depozi 'tovarăşului Dorin Făgără- împreună cu ec. Sergiu laje, construirea şi pune lor optime de extracţie pe Ceauşescu, secretarul ge
poetic * tele de fire şi produse şanu, secretarul organiza Rusu, contabilul şef al rea în funcţiune de noi o- care minerii noştri le-au neral al partidului, pri
în fcstiva- biective şi capacităţi mi „priss" încă de la finele vind' creşterea nelimitată
temaţlonale. finite, pe cel din zona ţiei de partid, a „trecut în I.I.L. Hunedoara — Deva.
10 ’87 * şoselei de centură se vor revistă" incinta oficiului, facem... un tur de orizont niere. Dezvoltarea inten anului trecui, solicităm a producţiei de cărbune,
: « Aut ti planta pomi fructiferi. raioanele cu produse, pen- în incinta fabricii de sivă — cerinţă prioritară sprijin pe linie de apro pentru realizarea obiecti
zi cal tru a face ordine, a pune lapte. a actualului cincinal — vizionare în scopul pune velor stabilite de Congre
ia politică şi-a găsit expresie în mul sul al XIII-lea al partidu
!ă progrn- Cu mici excepţii... toate lucrurile la locul — „Motivele” declanşării rii la timp în funcţiune a
lor. Cei mai harnici lu acestei acţiuni, — releva tiplele acţiuni de moder noilor abataje şi capa lui.
11 ..,1a B.J.A.T.M. Deva. crători au fost Mihai Chir- interlocutorul nostru —, nizare şi perfecţionare a cităţi planificate. Despre sarcinile care
Jopcdia (oo- Includem la acest „capi culescu, Iosif Dan, Con căreia sî-ntem hotărîţi ca fluxurilor de extracţie şi' Există, desigur, mulţi stau în faţa Combinatului
tol" spaţiile destinate stantin Cărăuş,' Samflora în continuare să-i dăm preparare a cărbunelui, în factori care influenţează minter Valea Jiului, Sa
melodiilor. „Aleii fruntaşilor", cele a- Herbai, Viorica Revitea şi amploarea unei adevărate proiectarea şi introduce nivelul extracţiei de căr acest al doilea an din ac
uşoară (oo-
fectate cultivării de le- alţii. Intr-adevăr, oficiul campanii de gospodărire rea noilor tehnologii în bune. Despre o parte din tualul cincinal, precum şi
stio. „Noap- activitate. Pe această li cei remarcaţi în abatajele despre căile ce trebuie ur
ne!“ nie s-au realizat panouri Lonei — unitate fruntaşă mate pentru îndeplinirea
U. de abataj cu lungime ma pe 1986 — a vorbit I'lie lor întocmai au mai vor
re a liniei de front — Păducel, secretarul comi bit Ilie Diaconu, pre
la minele Livezeni, Paro- tetului de partid al I. M. şedintele comitetului sin
şeni, Lupeni şi Urica-ni — Lonea: „Trebuie să ne dicatului al I. M. Vulcan,
echipate cu complexe de concentrăm eforturile pen ing. Francisc Appel, di
mecanizare. Au funcţionat tru menţinerea permanentă rectorul uzinei de prepa
I: 0,00 Ka- 3 abataje cu complexe de a unei linii de front ac rare Coroeşti, ing. Toan
diminetli; înălţime mare la minele
iiicului; 0,30 tive, plasarea judicioasă a Besertnan, directorul I.M.
ilei în agri- Paroşeni- şi Lupeni, obţi- forţei de muncă, genera Paroşeni, ing. Ion Dăbu-
tadlojurnal; rându-se adevărate produc lizarea tavanului de re leanu, directorul I.M. Ani-
ţară; 8,00 ţii „de vîrf" pe abataj şi
i; 8,10 Cu- zistenţă şi a altor teh noasa, ing. Alexandra
iilor ; 9,00 zi (peste 800 tone de căr nologii adecvate condiţii Miclea, d i r e c t o r u l
ştiri; 9,05 bune), precum şi produc lor specifice de zăcămînt, I.C.I.T.P.M.H. Petroşani,
i; 10,00 Bu- tivităţi sporite (mai mult aprovizionarea bună a lo ing. Carol Schreter, direc
; 10,05 Din
irului; 10,25 de 21 tone/post). Toate curilor de muncă, reali torul I.M. Valea de Brazi,
iră radio ; aceste reali-zări (şi multe zarea şi introducerea micii alţi participanţi la aduna
de ştiri ; altele pe care nu le-am mecanizări pe toate flu rea generală. în finalul
; socialiste;
îţîa compo- menţionat aici) au condus, xurile de activitate. A- acestui important forum
ius Ţeicu ; de fapt, la creşterea pro plicînd şi în continuare democratic al minerilor şl
: de ‘ ştiri ; ducţiei de cărbune în pri asemenea metode — a spus preparatorilor din Valea
te; 12,20 De mul an al cincinalului
ală a ţării; vorbitorul — am obţinut Jiului s-a conturat necesi
la 3; 15,00 actual, faţă de 1985, cu pe ianuarie 1987 un plus tatea dc a se acţiona mai
radio-tv. ; 628 000 tone. de 986 tone, iar „la zi" mult' pentru creşterea
le pr 'n- — în spirit critic şi au- raportăm 3 720 tone de gradului de utilizare a
alogu .al-
iadio j urnal ; de materii prime al ţesătoriei: bine gospodărit. Toa tocriti'" — arăta în cuvân cărbune peste plan". capacităţilor de extracţie
, peisaj in- te produselo au fost sortate şl depozitate pe tipuri de fire. tul său, ing. Gheorghe Matr- Din experienţa acumu şi preparare existente, pen
itemporan ; chiş, directorul I. M. Lu lată în conducerea brigă tru punerea în funcţiune
[lin opereta
“ de Loewe; peni —- trebuie să men zilor minereşti, a activi -- la termenele prevăzute
1
de ştiri ; şi întronare a ordinii, le ţionez, în primul • rînd, tăţi . nemijlocite de ex şi. dacă se poate, chiav
pe adresa faptul că unitatea noas tracţie au împărtăşit, în mai devreme — a tuturo»
ele scrii : reprezintă necesitatea de
ştiri * Săp- grevării spaţiilor de de tră a încheiat anul 1986 cuvîntul lor, minerii şefi obiectivelor miniere, pen
:ă internă pozitare — şi aşa destul cu o restanţă de 48 000 to de brigadă Ştefan Alba tru asigurarea forţei de
ală; 19,00 ne de cărbune. Deşi faţă (I.M. Petriia), Teodor Bon- muncă necesare şi ridi
iri * Anul de restrînse. Au fost crea
»• iiui 8 — te, în acest scop, locuri de cele 2 472 000 tone de calo (I.M. Livezeni) şi Ion carea continuă a nivelu
şvi Naţio- special destinate colectă cărbune, pe care le-am C i.min ga (I ,M. U rican i). lui de pregătire profesio
ului; 20,00 rii . resturilor, de metal I şi extras anul trecut, cifra Aceşti oameni — buni nală, a conştiinţei munci
1.00 La su- nerealiză-riior ar părea
2.00 Bndio- . sticlă spartă* -ţarcuri pen- cunoscători ai abatajelor toreşti. ’
Sport; 22,20 • tru . depozitarea lăzilor şi
:ale ; • 23,00
; 23,10 Mu- -.sticlelor folosite, la am
23,55—24,00 balarea-laptelui. Paleţii şi Participare numeroasa
iri. cofrajele. metalice care
, aglomerează în acest mo- (Urmare din pag, 1) Galeni Ândraş, Erzsi Ru o comisie a S.M.A. Cîr-
■ .mont' spaţiul din imediata lai. ş.a. La sortarea carto neşti a relevat că- Octavian
vecinătate a' rampei de află acţiuni menite a asi filor iau. parte zilnic circa Cohuţ, • Lascu Balica, Si
încărcare vor fi expedia gura cadru optimi pentru 30—40 cooperatori din toa ni ion Viate şi ceilalţi me
te la I.J.R.V.M.R., iar desfăşurarea -în cele mai te brigăzile unităţii. canizatori au muncit cu
tte pînzele conteinerele - cu cioburi de buhe condiţii ă campaniei O activitate spornică am răspundere, reuşind să e-
I „Secretul sticlă vor . fi aranjate ast agricole de primăvară; ■ Se găsit şi în .livada cu pomi
la); ziua acţionează cu hărnicie şi feetueze revizii şi repara-
ilUNEDOA- fel incit să ocupe cit, mai ca şi pe păşuni şi fineţe, ■ ţii de bună calitate.
(M >('• ' - puţin loc. Toate acestea, responsabilitate, fiind ferm în livadă se .efectuează
i. 'rn chiar de mîine 1 hotărîţi să traducem exem -tăierile pentru fructifica Pregătirile in vederea
enetit ul- plar în viaţă indicaţiile şi bunei desfăşurări a cam
; Cantonul ţ'acem însă precizarea că, re, iar pe cele 162 ha fi paniei agricole de primă
); PETRO- in chiar ziua efectuării orientările cuprinse în am neţe şi 200 ha păşuni se
pdra (Pa gume şi zarzavaturi, zona farmaceutic arată ca o pla cuvântare rostită de to vară cuprind şi alte ac
iri la Ma- raidului nostru, la puţin varăşul ,Nicolae Ceauşescu, taie lăstărişul, se împrăş ţiuni. Sămânţa de. porumb
seriile T-1T anexei tehnologice proprii casă de buni gospodari. timp de la încheierea dis tie muşuroaiele ş.a. Pînă
; Pruncul, ¡coordonată de tehnicia cuţiei cu contabilul şef secretarul general al parti a fost procurată, s-a făcut
delenil tu nul Pavel Badischi), care dului, la şedinţa de închi în prezent au fost curăţa proba cu boabe a maşini
şii: Intoar- Sporeşte strălucirea... al întreprinderii, în fa te circa 120 ha pajişti na
ellan (Cul- ar putea fi întreţinute mai „căii laptelui" brică au sosit utilajele dere a programului de lor de semănat. Un mare
VN: Păcală bine. Depozitele de pro pentru încărcarea şi trans pregătire şi instruire a or turale. număr de cooperatori iau
(Luceafă- duse şi platformele ame Peste drum de oficiul portarea resturilor de me ganizatorilor de partid, în stadiu avansat se a-
: O floare najate în aer liber sînt preşedinţi ai consiliilor li parte • la eliberarea tere
ri — serii- farmaceutic, alţi oameni tal şi hîrtie, alţi lucrători flă pregătirile pentru cam nului fostei livezi, urmind
ul); ANI- însă gospodărite cu răs în halate albe strlnge.au de aici ocupîndu-se . qu ni ce agroindustriale de pania agricolă de primăva
it de for- pundere. Micile „excep de zor hîrtiile, bucăţile de sîrg de aranjarea contei-neX stat şi. cooperatiste. ca el să fie cultivat în
mcitoreso): ţii” amintite — în notă ră şi la secţia de mecani primăvara acestui ân. De
D. în ac- lemn şi pietrele de pe o relor. Deci, eforturile pen Miercuri, 25 februarie zare din Toteşti. Mecani remarcat că în activităţile
); BRAD’ discordantă cu restul ba întinsă suprafaţă cu zonă tru continua sporire a a.c., ani întîln.iit la C.A.P.
ua roşie) : zei de aprovizionare — verde. strălucirii unităţii au în Toteşti o puternică mobi zatorii conduşi de loan ce au loe pe fineţe şi pă
raj pericu- cer o atenţie mai mare Dollia au încheiat revizia şuni s-a implicat cu răs
Ca-n filme — Sînt oameni ai mun ceput să se facă simţite. lizare de oameni la efec
3EOAGIU- din partea lucrătorilor de cii di.n toate comparti Ele trebuie însă mult am tuarea unor lucrări speci şi reparaţia tractoarelor, pundere şi consiliul popu
rin miliar- aici. mentele funcţionale (plan plificate,. astfel incit, în fice acestei perioade. Un plugurilor, grapelor, pre lar comunal, care asigură
cultură) : — retribuire, producţie, Fabrica de produse lac cum şi a celor şase maşini
etl de sea- mare număr de coopera mobilizarea cetăţenilor la
:
RAZI: Vî- O „casa" de gospodari mecanic şef, aiprov zionare tate Deva, ordinea şi cu tori — printre care Ioan de plantat cartofi. Recep curăţarea ş> fertilizarea a-
căprioare : — desfacere — transport) răţenia să fie... ca albul Muşa, Aurel Prejban,
periculos împărţiţi pe zone şi cu ale Fabricii de produse laptelui. ţia lucrărilor efectuate de cestor suprafeţe
ură): Si Trandafir Lăzăroni, Miron
lul. aurul răspunderi precise — ne-a lactate Deva — ne spunea L1VIU BRAICA, Mihăiesc, Petru Jurconi,
(Mureşul) ; informat tovarăşul Si- ing. Doru Curteanu, şeful MIRCEA DIACONU Ionel Medre, Vasile Mun-
soii secre- mion Cîmpeanu, directorul unităţii. Am ieşit în nu- Foto N. GHEORGH1U
GHELAHI * tea, Ionel Viţionescu, Mi
or cenuşii ron Prejban şi mulţi al G.I.G.C.L. D E V A
ţii — lucrau cu atelajele
proprii la împrăştierea
gunoiului de grajd într-o informează abonaţii consumatori de apă
tarla ce va fi cultivată cu
cartofi. Suprafaţa ce ur din municipiul Deva că in data de 2 mar
mează să fie fertilizată cu
: vrem " y.
oare şi iu îngrăşăminte naturale în
•• Cerul se perioada următoare este tie a.c. se va sista furnizarea apei reci în
iptat. Pe de 70 de ha. în paralel se
dea preci-
ile produ- acţionează, cu aceeaşi hăr
Vînt mo- nicie şi răspundere, la sor tre orele 8—18, ca urmare a solicitării
dficări lo- tarea cartofilor de sămîn-
ul sudic,
nă la 45— ţă. Unitatea dispune de T.A.G.C.M. Deva pentru devieri reţele apă.
'emperatu- 850 tone tuberculi ce ur
or fi cu- mează să fie plantaţi în
mus 5 şi primăvară. Pînă în pre
cele ma- Ochiul indiscret al aparatului dc foto Nu sînt afectaţi de oprirea furnizării abona
s 3 şi 8 grafiat „a privit“ şi în unitatea depozitelor Primăvara vine cu paşi mari, în schimb zent au fost sortaţi 300 to
•olog dc vecine cu B.J.A.T.M. : un... munte de re cei ce execută lucrarea de canalizare din ne de cartofi, activitate la
Petru). ziduuri do tot felul baricadează o cale fe vecinătatea intrării în Fabrica de produse care se evidenţiază "oooe- ţii din Micro 15, Deva.
lactate Deva bat pasul pe Ioc. Pînă cînd?
rată, aşteaptă o mină de gospodar.
ratoarele Maria Prejban,