Page 1 - Drumul_socialismului_1987_04
P. 1
-«tADÎOCO ÎÎKfi. »,
«
sMâ m meum
Vizita oficială de prietenie
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
împreună cu tovarăşa
Elena Ceauşescu, în Republica Zair
C O N V O R B I R I . O F I C I A L E
Marţi, 31 martie, la bor tisfacţia de a se afla din reze în numeroase dome-'
dul navei prezidenţiale nou pe pămîntul zairez, a nii de interes comun. A'
„Kokolo" au avut loc con mulţumit preşedintelui Mo fost evidenţiată hotărîren
vorbiri oficiale între tova butu Şese Seko pentru comună de a se identifica
Anul XXXIX. nr. 9 135 MIERCURI, 1 APRILIE 1987 4 pagini - 50 bani răşul Nicolae Ceauşescu, primirea deosebit de căl noi căi şi modalităţi care
secretar general al Parti duroasă, prietenească, pen să ducă la intensificarea
dului Comunist Român, tru ospitalitatea de care colaborării bilaterale, a
preşedintele Republicii So se bucură în Zair, subli cooperării în producţie şi
cialiste România, împreu niind că vede în aceasta a schimburilor comerciale,
PE ŞANTIERELE DE INVESTIŢII nă cu tovarăşa Elena o expresie a sentimentelor pe baze reciproc avanta
/ ' ‘ , ■ M ■ ii.._i. m . - !(■ Ceauşescu, şi preşedintele de stimă şi respect ce şi joase.
fondator al Mişcării Popu le nutresc reciproc popoa Cei doi preşedinţi au
w Æ ■ ■ k. m a- mm ■ a ■ ■■ • • - -.v Ak. ■ a» ^m m mm. m m a • A £ lare a Revoluţiei, preşedin rele noastre. Totodată, to convenit ca membrii celor
MUNCĂ • ORDINE • DISCIPLINĂ tele Republicii Zair, Mo- varăşul Nicolae Ceauşescu două delegaţii participante
butu Şese Scko. a exprimat convingerea la convorbiri să examine
că înţelegerile ia care se
în
să
m m RISIPEI DE MATERIALE ! Şese Seko a salutat, încă va ajunge cu prilejul ac ze şi unor stabilească, de
Preşedintele
Mobutu
cadrul
întîlniri
o dată, cu căldură noua tualelor convorbiri vor în lucru, modalităţile practi
vizită în Republica Zair tări şi mai mult conlucra ce de intensificare a cola-'
a preşedintelui Republicii rea dintre România şl borării economice, indus
tehnico-ştiinţifice
şi
Printr-o mai bună angajare Socialiste Nicolae Ceauşescu, Zair, corespunzător voin triale Republica Socialistă
România,
to
între
ţei şi aspiraţiilor de pace
varăşul
şi a tovarăşei Elena şi progres ale ambelor po România şi Republica Zair,
şi o mai mare răspundere, toate Ceauşescu, arătînd că a- poare. timpul convorbirilor potrivit orientărilor la în
şi
ni
ţelegerilor
stabilite
ceasta constituie o expre
In
stadiul
obiectivele pot fi predate la termen sie a bunelor raporturi de au fost analizate relaţiilor vel înalt.
şi
prietenie şi colaborare din
perspectivele
Convorbirile se desfăşoa
tre cele două ţări şi po româno-zaireze, cei doi ră într-o atmosferă de sti
poare. în acelaşi timp, şefi de stat subliniind pro mă, preţuire şi caldă prie
în municipiul Petroşani locuinţe, respectiv 274 de linia de macara, iar la şeful statului zairez şi-a gresele înregistrate în în
s-a construit, se constru apartamente în opt blocuri, „EG” se sapă mecanic manifestat satisfacţia de tărirea prieteniei şi cola tenie, de înţelegere reci
procă.
ieşte mult. Antrepriza de care trebuie predate pînă fundaţia. a se reîntîlni cu preşedin borării dintre România şi
construcţii-montaj din ca în luna august a.c. Este o Tot aici a fost începută tele Nicolae Ceauşescu şi Zair. în acest sens, a fost ★
drul T.A.G.C.M. Deva a sarcină extrem de mobi săparea fundaţiei la blocul relevată buna conlucrare Preşedintele Republicii
fost degrevată de lucrări lizatoare. Deocamdată se D 2, cu G2 de apartamen de a avea împreună un Socialiste România, tova
în unele din localităţile lucrează la seria „E", de te, în vederea turnării per schimb de păreri asupra dintre cele două ţări pe răşul Nicolae Ceauşescu. şi
Văii Jiului, prin preluarea la 2 la 6 (E1 a fost rea nei de balast. Numai că evoluţiei relaţiilor bilate plan politic, economic şi tovarăşa Elena Ceauşescu,
realizării unui mare nu lizat şi predat — 2 scări la data prezenţei noastre rale, cit şi în legătură cu în alte sfere de activitate, au avut în continuare,
măr de locuinţe de către — de Brigada 2 Deva, ul în şantierul desfundat, cli probleme ale vieţii inter apreciindu-se că există marţi dimineaţa, după în-
brigăzile 1 şi 2 Deva, 4 tima scară aflîndu-se în sos (26 martie a.c.), bul naţionale actuale. premise favorabile pentru tîlnirea în plenul celor
Haţeg şi 0 Orăştie, însă stadii finale). „E2" este dozerul se defectase şi fu Preşedintele Nicolae intensificarea colaborării
are totuşi de executat o- mai avansat; se lucrează sese trimis pentru reparat Ceauşescu, exprimînd sa şi cooperării româno-zai- (Continuare în pag. a 4-a)
biective importante în Pe la montarea prefabricate la S.U.T. Livezeni.
troşani, Peti'ila, Vulcan. lor (scările C+D), la ele Maistrul Constantin Mi- PRIMIRE CĂLDUROASĂ ÎN ORAŞUL N’SELE
Am trecut de curînd pe vaţii (scările A+B), la hăescu, coordonatorul punc
la cele mai importante compartimentări şi monta tului de lucru, meseriaş cu In cea de-a doua zi a vi de preşedintele Mobutu De la bordul navei, to
puncte de lucru ale Brigă rea instalaţiilor sanitare. experienţă, exigent şi au- zitei oficiale de prietenie Şese Seko şi doamna Mo varăşul Nicolae Ceauşescu
zii nr. 10 Petroşani. în ex La „E4" şi „E5" a fost pe care tovarăşul Nicolae butu, au făcut, la bordul şi tovarăşa Elena Ceauşescu
tremitatea vestică a cartie turnată talpa fundaţiei şi DUM1TRU GHEONEA Ceauşescu, secretar gene navei „Kokolo", o călăto au răspuns îndelung ma
rului Livezeni se înalţă un se acţionează la infrastruc ral al Partidului Comunist rie pe fluviul Zair. nifestărilor de simpatie
nou şi frumos ansamblu de tură, la „E 3" se montează (Continuare în pag. a 2-a) Român, preşedintele Re în portul Onatra, unde ale miilor de locuitori ai
publicii Socialiste Româ a avut loc îmbarcarea la capitalei.
nia, împreună cu tovarăşa bordul navei, înalţii oas Pe măsură ce nava se
Elena Ceauşescu, o între peţi au fost salutaţi cu desprinde de cheiul portu
Noi suprafeţe în circuitul productiv prinde în Republica Zair, onoruri militare. lui Onatra şi pătrunde în
au fost înscrise noi şi Un mare număr de lo apele marelui fluviu, pri
Răspunzînd cerinţei de bilă în anul trecut. Sînt drul fermelor unităţii. semnificative momente, cuitori ai capitalei zaireze, virilor le este oferită pri
a asigura cultivarea fie depistate 30 de ha pe în acelaşi sens eviden care au pus în lumină spi aflaţi pe cheiul portului, veliştea oraşului Kinshasa,
cărui metru pătrat de te care se acţionează în a- ţiem şi acţiunea iniţiată ritul de înţelegere recipro au salutat cu căldură pe în care trăiesc peste două
ren, lucrătorii din fer ceste zile să fie redate la ferma zootehnică din că şi caldă prietenie ce ca solii poporului român, milioane şi jumătate de
mele aparţinătoare I.A.S. circuitului productiv, re- racterizează relaţiile din scandînd urări de înaltă oameni, imaginea este c-
Haţeg au depistat noi su mareîndu-se aportul bul Ciopeea a C.A.P. Sîntă- tre cele două ţări şi po cinstire şi strigînd „Tră locventă.
prafeţe pe care le vor dozeristului Nicolae Po- măria-Orlea, unde se lu poare. iască prietenia româno- în timpul călătoriei pe
lua în cultură în această pescu la nivelarea şi re crează la recuperarea a în dimineaţa zilei de zaireză I*. Cintece şi dan fluviul Zair, preşedintele
primăvară, care se adau facerea stratului fertil cel puţin un ha, ce va marţi, preşedintele Nicolae suri, aclamaţii au dat ex Nicolae Ceauşescu şi tova-
gă altor G0 de ha, cu cit pe terenurile ce vor fi fi destinat producerii de Ceauşescu şi tovarăşa presie sentimentelor de
a crescut suprafaţa ara luate în cultură în ca furaje. Elena Ceauşescu, însoţiţi prietenie. (Continuare în pag. a 4-a)
CAMPANIA AGRICOLA DE
Timpul bun de lucru — folosit din plin
la pregătirea terenului şi la semănat!
în condiţiile actuale, cînd tofilor, romarcîndu-sc a- boabe s-a efectuat, de a- organice. Pe restul supra
vremea este instabilă, iar portul lui Ion Crişan şi semenea, la C.A.P. Boşo- feţei fertilizarea se face cu
semănatul culturilor de Constantin Şcrvenschi. în rod şi Strei, unde tracto îngrăşăminte chimice, iar
primăvară a întîrziat, se prima zi bună de lucru s-a riştii Petru Vişoi şi Ale maşinile de plantat sînt
impune cu acuitate orga acţionat cu spor şi la xandru Rozoti dovedesc o reglate în vederea asigu
nizarea ireproşabilă a C.A.P. Batiz, unde tracto răspundere deosebită faţă rării unei densităţi de
muncii în toate unităţile riştii Petru Grancea, Ion de soarta recoltei. 55 000—G0 000 cuiburi la
agricole, astfel incit fie Morariu şi Ştefan Sainer La C-A.P. Sîntămăria- hectar.
care oră bună de lucru în au asigurat însămînţarea Orlca, mecanizatorii au Un volum apreciabil de
cîmp să fie folosită cu la nivel calitativ corespun fost prezenţi în cîmp pînă lucrări trebuie efectuat
randament maxim. O ase zător a mazării pe 10 ha seara tîrziu, la brigada din în fermele I.A.S. Iîaţeg.
menea cerinţă îşi găseşte din cele 25 stabilite. In Ciopeea ei reuşind să pre Directorul unităţii, ing.
materializare într-o scrie ginerul şef al unităţii, Ho- gătească patul germinativ Gheorghe Răileanu, ne
de unităţi. După ce trac ria Marcu, ne-a relatat că pe 20 de ha din cele 90 re spunea că se vor însămi n-
toristul Traían Boglca a atenţie sporită se acordă partizate pentru plantarea ţa 350 ba cu borceag, 250
lucrat la pregătirea grădi- şi altor lucrări, respectiv cartofilor. Şi-au făcut cu ha cu trifoliene, 90 dc ha
nărească a patului germi fertilizării cerealelor pă- prisosinţă datoria Băiuţ cu rădăcinoase pentru fu
nativ, duminică şi luni ioase de toamnă, aplicării Mitucă, Ghcorghe Ceac, raje, 230 cu orzoaica şi 150
Viorel Moroşan a însămîn- gunoiului de grajd pe 15 Iosif Cimenti, Ionel Fur- cu ovăz, 108 ba se vor
ţat mazărea pentru boabe ha destinate plantării car dui şi Constantin Muntea- planta cu cartofi, iar 642
pe,, toate cele 15 ha desti tofilor, asigui'ării seminţe nu, iar şeful secţiei de ha vor fi însămînţate cu
nate acestei culturi la lor de legume şi plante mecanizare, Liviu Mitucă porumb. în scopul obţine
C.A.P. Bretea Strciului. în furajere ce trebuie însă- a lucrat şi el efectiv pe rii unor producţii superi
tarlaua „La balastieră", se mînţatc. Pentru produce tractor la fertilizatul cu oare s-au transportat în
mănatul mazării s-a rea rea răsadurilor s-au însă- îngrăşăminte chimice a al cîmp peste 15 000 tone în
lizat fără nici un rabat de mînţat varza timpurie, ar tei tarlale ce se va planta grăşăminte organice, iar
la calitate, mecanizatorul deiul, vinetele şi roşiile, cu cartofi. Inginerul şef al pe 120 ha continuă acţiu
fiind ajutat la încărcatul în paralel au continuat unităţii, Ştefan Iovănescu, nea dc aplicare a carbo-
A.li.S.c. Sîntuuilrei. o bogată recoltă de salată a fost seminţei de cooperatorul acţiunile de ameliorare a ne spunea că, pentru a ob
obţinută din cultură asociată.
Dumitru Mohán. Ceilalţi pajiştilor naturale. ţine producţii superioare N. TÎRCOS
Foto NICOLAE GHEORGHIU mecanizatori pregăteau te Semănatul eşalonat al de cartofi, pe 62 de ba
renul pentru plantatul car- culturii de mazăre pentru s-au aplicat îngrăşăminte (Continuare in pag. a 2-a)