Page 10 - Drumul_socialismului_1987_04

Paft. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NRj’

Consfătuire privind educaţia
Fruntea satelor Nici o zi fara depăşiri de plan! patriotica a oamenilor Tjiev

(Urmare din pag. I) J2 000 tone de minereu ex­
Baia de. Criş se numă­ r~ Ce s-a predat pînă trase peste plan în pri­ muncii : 20,00 Telejurn:
ră, de mulţi ani la rind, acum ? mul trimestru al anu­ 20,20 Viaţa cc
20.35 Sînt sat-
printre comunele frunta­ — 25 bovine, şase porci Deosebit de eficientă se lui curent. In acest con­ iiorJtCi
In organizarea sgeţiei de
şe ale judeţului nostru, şi 451 hl lapte de vacă. dovedeşte iniţiativa consti­ text, am reţinut ca deo­ propagandă a Comitetului relevarea unor forme şi cântece- i
în special în ce priveşte Acţionăm în continuare tuirii, pe utilaje şi pe fie­ sebit de semnificativă re­ mijloace utilizate de orga­ 20,45 copiii
participarea la realiza­ peţitru încheierea de care schimb, a formaţiilor marca pc care o făcea judeţean de partid, La De­ nizaţiile de partid, de ma­ K ^ tal
rul naţii
rea fondului de stat şi contracte şi pentru pre­ specializate în executarea maistrul Iosif Belea, se­ va a avut loc o reuşită şi să şi obşteşti, de instituţii­ 20,55 Cadran j
la înfăptuirea programu­ darea produselor con­ lucrărilor de întreţinere şi instructivă consfătuire vi- le de învăţământ, cultură 21,10 Serial şt
lui de autocondueere şi tractate la timp şi în reparaţii, cum sînt cele cretarul comitetului de zînd amplificarea >..şi per­ şi artă în formarea şi afir­ „Din tain
(color) j 1
activităţii
de
partid al sectorului: „Pro­
fecţionarea
autoaprovizionare terito­ cantităţile stabilite. conduse de Vasile Şejcan, ducţiile superioare de mi­ educare patriotică, revolu­ marea în viaţă a unor con­ sod
rială. In anul trecut, întrradevăr,. în satele Cosma Stanciu, Gheorghe vingeri patriotice solide, 21.35 Timp al
făptuiri
comuna a predat, prin comunei Baia de Criş Stan, Constantin Roncea, nereu «nu sînt suficiente ţionară a oamenilor mun­ experienţa dobîndită în nare :
sistemul de contracturi sînt gospodării bine ros­ Gheorghe Popa. Mai mult, pentru a ne situa în frun­ cii. Au participat . secretari valorificarea patrimoniului epoca c<
şi achiziţii, 102 tone car­ tuite iar numărul de a- aceste formaţii au înfiinţat tea colectivelor de la Mina material şi cultural exis­ 21,50 Telejurn;
ne, aproape 1 000 hl lap­ nimale, cum a dovedit şi în subteran, la orizontul Deva şi din Centrala mi­ şi secretari adjuncţi ai co­ tent în judeţ în această di­
municipale,
oră­
mitetelor
te de vacă şi de oaie, recensământul animalelor — 310 m, un punct de re­ nereurilor Deva. Ştim, din şeneşti şi comunale de recţie.
22,5 tone cartofi, 948 kg domestice ce s-a efectuat paraţii şi rccondiţionări experienţa anului trecut, partid, activişti ai organi­ La dezbatere au partici­ ¡SADIC
miere de albine, 57 000 în februarie a.c., este în piese şi subansamble, că în balanţă atîrnă greu pat tovarăşii Octavian Mi-
ouă şi alte produse a- continuă creştere la toa­ promptitudinea în efectua­ abaterile de la disciplina zaţiilor de masă şi ob­ reştean, Ovidiu Popescu,
lSUCUltUŞTI
gricolc provenite din te speciile ca şi cantită­ rea acestor lucrări fiind tehnologică şi a muncii. Ca şteşti, membri ai Consiliu­ Viorel Lupu, Gheorghe A- dioprogramUl
judeţean
educaţie
de
lui
gospodăriile populaţiei. ţile de carne, lapte ş.a. astfel considerabil îmbună­ urmare, pentru îmbunătă­ politică şi cultură socialis­ limpescu, Adriana Rusu, 0,30 Ca ordin
Acest fapt are la bază, ce se livrează la stat. Iar tăţită. ţirea climatului de disci­ tă, reprezentanţi ai unor Aurel Benea, Ion Frăţilă, agricultură ;i
cum este şi firesc, vred­ în fruntea acestei acti­ Tot de către cei ce mun­ plină trebuie să insistăm instituţii judeţene de în- Constantin Iovănescu, Con­ jurnal ; 7,30 /
* Corespondai
nicia oamenilor din sa­ vităţi de înaltă îndato­ cesc în cadrul celor două mai mult, pentru ca — ur- văţămînt, cultură şi artă. stantin Purcilean, Gheor­ 8.00 Revista j
tele comunei ce se do­ rire civică se situează cei mari brigăzi de producţie, mînd exemplul comunişti­ Consfătuirea a prilejuit ghe Dobrcscu, Mircea Bele. Curierul melo
vedesc lucrători harnici, mai vrednici oameni ai cinci de pregătire şi trei lor — toţi oamenii muncii Buletin de >
Răspundem
atît în cele patru coope­ satelor. Ioan Suciu, Tra- de investiţii a fost formu­ lor ; 10,05 .
rative agricole de pro­ ian Anghelina din satul lată propunerea concentră­ din sectorul nostru să do­ Intr-un ghioz<
ducţie de pe raza comu­ de reşedinţă a comunei, rii forţelor umane şi ca­ vedească o atitudine înain­ Lucrări de împăduriri Publicitate;,
do scop social
nei, cit şi buni gospodari Leontin Bărăşteanu din tată, revoluţionară, răspun­ 11.30 Intcrpre.
la ci acasă. Caraci, Artenie Laza din pacităţilor tehnice astfel zând prin fapte chemări­ că uşoară: j jV
— Toate satele comu­ Lunca Moţilor, Moisc incit producţia fizică să lor vibrante cuprinse în în cele 50 de şantiere organizate pentru împădu­ pra şi Victo
nei noastre — ne spunea Faur din Baldovin, crească cu ccl puţin 10 la recenta cuvîntare a tova­ riri, în care lucrează peste 1 700 de oameni, sc des­ 12.00 Buletin
12,05 Din com
Tccla Meltiş, vicepre­ Nicoiae Faur şi Rozalia sută faţă de nivelul pla­ răşului Nicoiae Ceauşescu făşoară o activitate rodnică, concretizată în împădu­ rului; 12,10* F
şedinte al biroului exe­ Străuţ din Rişculiţa şi nificat. Pentru aceasta, la la plenara C.C. al P.C.R. rirea, pînă acum, a unei suprafeţe de 250 ha. tistice de am
cutiv al consiliului popu­ mulţi alţii, se numără, puţul de extracţie a fost din 24—25 martie a.c.". roate ale Fost
ţional „Cînt;,
lar comunal — sînt coo- de ani la rind, printre întocmit un program rigu­ nici M ; n,oo I)
perativizate iar oamenii cei mai buni şi harnici ros de transport al mine­ * Radiojurnal
înţeleg rostul lor de gospodari ai satelor. Rc- reului, sterilului, materia­ vanpremicră
Carte
15.30
ţărani ca şi îndatorirea mus Stan, din Baia de lelor şi personalului, acor- cinste cui
lor civică de a livra la Criş, a predat, în pe­ dîndu-se mai mare atenţie 10.00 Radio jur'
stat, prin contractări şi rioada trecută din a- întreţinerii instalaţiilor, Publicitate;- Si mi ]
Angeb
pe bază de convenţii, can­ eest an, 700 1 lapte, ceea ce a dus la reduce­ Pentru
tităţi tot mai mari de Petru Barna din Ţebea, rea cu doi la sută a tim­ tena sindicate
carne, lapte ş.a. ioan Florea din Lunca pului necesar efectuării Orele serii »*
ştiri ; 19,20 Ş
— Ce sarcini are Baia Moţilor, Nicoruţ Costar, reparaţiilor neplanificate. Atenţie şefe
de Criş în acest an ? Niehifor Galea, din Că- Do asemenea, pentru asi­ pietoni î; 20,Of 1
— Va trebui să livrăm răstău, Jurca Fer şi gurarea continuităţii pro­ nai ; * Mu zic.
200 capete bovine, 210 Axente Banciu din Bal­ ducţiei, cei ce muncesc în ţii, muzică;i
gest ia tiv. ; 122 *
porci, 195 pi, 5 470 hl lap­ dovin, Miron Rus şi brigăzile conduse de Ar- tr-o oră * R
te etc. Pînă în prezent Avram Opri.şa din Rişcu­ cadie Pavel, Ioan Văduva, 23.00 Moment j*
au fost încheiate contrac­ liţa. şi alţii au predat, de Vasile Crişan, Iosif Fi lip nocturnă mu
— 24,00 Buleti
te pentru 100 bovine, 228 asemenea, importante şi Marin Mnrincscu au in­
porci, 05 oi şi 3 330 hl cantităţi de lapte. Evi­ tensificat ritmul lucrărilor
.lapte şi alte produse. dent,. aceşti oameni sînt de pregătire a subetajelor ¡ ] I N E W
•Averii condiţii-să acope­ mult stimaţi în satele. în din blocul X, asigurînd
rim cu contracte canti­ oare., trăiesc.,. .iar exem­ front activ dc lucru bri­
tăţile înscrise în planul plul lor este urmat de găzilor de producţie. Di:VA : Dr
dezvoltării econom ieo- tot mai mulţi consăteni Concretizarea eficienţei vjetorie
sociale în profil terito­ de-ai lor. . tuturor acestor preocupări (Patria); j
rial pe acest an. TRAIAN BONDOR se 'regăseşte în cele peste liră (Arta);
HA : sînt tiir
tratez (Mod
Imn pentru
ţării * ziua
I.a ansamblul dc. locuia ţe .,21)4", din . Oraşul Nou Ca lan, o macara-turn a fost de­ dern — 11);
Activitate zilnică în legumicultura şi în livezi montata şl va fi montată la alt punct do lucru. Oraşul se extinde... Aurica (l'lae,
turi la Mare.’
seriile I-If (<
(Urmare din pag. 1) te,' af cleioase şi varză mai La rînclul lor, mecani­ TROŞANI: T.
sus — seria X
mult de jumătate, din su­ zatorii Dan Lazăr, Ioan rele '->ărilor‘
prafaţa de 1 400 mp pre- Bărdaş şi Ioan Dănilă, a- Păd- 'ni)
mînţarile din câmp. Meca­ gătită pentru producerea sistaţi de inginerul Ştefan rea), th
tratez (7
nizatorii Nicoiae Curuţ şi de răsaduri. Deminescu, şeful fermei LUPENI : T
Ioan Trosan au efectuat O activitate bine organi­ pomicole, efectuau cel bătrinoţo
pînă acum, această lucra­ zată şi susţinută se des­ clc-al doilea tratament fi- VULCAN:
re pc o suprafaţă dc 20 de făşoară în livezi. La C.A.P. tosanitar, lucrare care, de primăvara ţi
„7." (Duceau
ha. în urma lor Ioan Bacsi asemenea, este încheiată STOP RISIPEI DE MATERIALE 'NEA: Păcal
Gcoagiu, o echipă de coo­
a însămînţat o suprafaţă peratoare efectuează tăie­ pe 105 ha. I—II (M i îl e
THILA: Ilot.
de 1,5 ha cu ridichi şi doar rile de rodire şi formare. Şi în ferma pomicolă a (Muncitoresc)
ploaia i-a oprit să nu în­ Fineta Lazăr, Ana Crişan, C.A.P. Romo.şel activitatea tt SA : Din r
cheie lucrarea pe întreaga Elenă Grecu, Valeria Cris- de sezon se desfăşoară în Restanţieri la plan, „corigenţi dragoste (M
UHICANI: l?i
suprafaţă planificată. condiţii bune. Aici au fost clflc * Insul
tea, Elena Muntean şi al­
(Botezat);
Legumicultorii de la tele au realizat tăierile încheiate tăierile de rodi­ la... buna organizare oaspete la ei
C.A.P. Aurel Vlaicu sînt pe 105 ha din totalul dc re şi corecţie pe toate cele roşie); cit
preocupaţi de asemenea 185 ha cît are livada. O 70 de ha ale livezii. în jul IV. Doresc să remarc, terialele în interiorul blo­ Pilot de f
de pregătirea răsadurilor. prezent, mecanizatorul A- (Urmare din pag. 1) (Minerul) ; •
altă formaţie de coopera­ alături dc strădania pen­ curilor ? Şi în această Provocarea .
Sub conducerea şefului de tori transportă şi adminis­ vrain Pleşa execută al doi­ tru calitate şi pentru res­ privinţă, aici, la Călan, (Patria); No
echipă Simion Bardan, coo­ trează îngrăşămintele or­ lea tratament fitosanitar putut strînge în a.şa-zisul pectarea ritmurilor dc s-ar putea face mai mult. lia întîl —
(Flacăra); G X
peratorii María Popa, A- pe ultimele suprafeţe. Tot „gol dc materiale" şi lo­ execuţie, grija deosebită Spartacus (<
ganice la rădăcina pomi­ cul ar fi arătat mai fru­ în unele apartamente am
nuţa Cibian, Iosif Gavrilă, in prag de finalizare sc mos, mai apt pentru mun­ pe care o dovedesc oa­ găsit saci cu ipsos sparţi, tură); IIAŢI
Nicolao Mihălţan, Sabin lor. Pînă la zi s-au ferti­ află şi fertilizarea cu în­ că. Deci, în activitatea de menii muncii din echipele cu conţinutul împrăştiat, Curios şi di
(Dacia); BR
Bucur, Octavian Biaga şi lizat cu gunoi,la rădăcină grăşăminte organice la ră­ construcţii din Călan se conduse de Ştefan Nagy şi elemente prefabricate pen­ torli dc au
alţii au semănat cu tomn- peste 7 000 pomi. dăcina pomilor. poate consemna şi o oare­ Petru Onciulencu privind tru balcoane depozitate I—II; CAr.AN
te )a cină <>
care risipă de... timp. ordinea şi curăţenia la tură); SIME
„Stop !“ şi acestui fel de fiecare loc de muncă. alandala, B.C.A. şi alte mandra (Mu
risipă ! Pe aceleaşi coordonate materiale aruncate la în- B.D. în aler
GHELARI: i
ale intensificării preocu­ tîmplare. La etajul patru (Minerul).
SE POATE Şl BINE! părilor în vederea întro­ al blocului 5 A, muncitorii
nării unui înalt spirit de din echipa Georgctei Ena-
în apropiere, pe aceeaşi ordine şi bună gospodări­ che refăceau zugrăvelile.
platformă, este organizat re se înscriu şi eforturile De ce ? „Le-am făcut în VRew
un alt punct de lucru — betoniştilor din echipa lui condiţii nccorcspunzătoare
„ansamblul 210". Coordo­ Petru Ştefana, care, sub (temperatură scăzută) şi I’entru az
natorul activităţii ce se conducerea maistrului n-au rezistat" — ne-a ex­ va a meii orc
desfăşoară aici, sing. principal Constantin Geor- rul va fi sol
noros Sn c
Gheorghe Lădaru, remarca: gescu, execută lucrările de plicat şefa echipei de cînd local v
„Pentru a creşte continuu sistematizare din zona a- zugravi. Deci avem de-a care vor n
ritmul de lucru la noile ferentă blocurilor de lo­ face cu o organizare şi ter de ave
blocuri de locuinţe şi a cuinţe ce au fost deja coordonare superficială a izolat, în zi
treptat
'
folosi cît mai judicios predate beneficiarului. A- muncii, cu risipă de ma­ .upoviţă. V
forţa de muncă de care leile, trotuarele, spaţiile teriale, cu timp irosit pe moderat di
tic.
Tempci
dispunem, am întocmit un verzi la care se lucrează şantier. Se putea lucra şi me între 1
grafic cu eşalonarea lu­ în aceste zile vor întregi altfel ? cele maxlr
crărilor pe faze de execu­ în frumuseţe acest nou Sigur că da ! Dacă şefii 9 grade, 1.
ţie. în conformitate . cu ansamblu dc locuinţe. Deci, punctelor de lucru şi, ală­ cate, pînă 1
local
Ceaţă
prevederile înscrise în a- se poate... turi de ei, muncitorii ar La munt
cest grafic, stadiile fizice fi în genei
cerul
mai
sînt următoarele : blocul CALITATEA ÎN.„ acorda calităţii lucrărilor Va ninge t
B — la fundaţie, blocul SUFERINŢA atenţia cuvenită. Ar rezul­ tul va sufl
întreprinderea de tricotaje din Hunedoara. Prin această „poartă“ a întreprinderii — C — montarea structurii ta în acest caz economii estic cu v
faza ambalat final — produ sele purtînd marca fabricii pornesc spre beneficiarii din la etajul II, blocul E — O întrebare legitimă: de materiale, o eficienţă km/li.
ţară şi do peste hotare. montarea structurii la eta­ cum sînt gospodărite ma­ mai mare pentru brigadă.