Page 14 - Drumul_socialismului_1987_04

m*. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Există posibilitatea revitalizării

mişcării corale hunedorene?

13.00 Te
Sub acest generic, ziarul O impresie frumoasă au lăsat tural din Dobra, Pentru miş­
nostru a publicat un ciclu de specialiştilor grupul coral ca­ carea artistică hunedoreană, 13,05 Lo
anchete avînd ca obiectiv meral de muzică patriotică, pierderea cea mai mare o re­ mi
stimularea activităţii corale revoluţionară de Ia I.U.M. prezintă corul mixt din Orăş- _> * Fit
din judeţ. Articolele tăceau Petroşani, corurile bărbăteşti tle, în legătură cu caro fuc- flc
referire directă, mai ales Ia „Freamătul adîncului“ al mi­ torii de Ia nivelul oraşului m<
formaţiile care, o perioadă nerilor din Petrila (dirijor — nu au oferit ziarului nici un
mai lungă sau mal scurtă do prof. Iforaţlu Alexandrescu), răspuns. Oare chiar o posi­ * Ga
timp, şi-au întrerupt activita­ de voci egale al sindicatului bil ca acest cor să se desfiin­ nu
tea de repetiţii şi evoluţii sce­ iuvăţămînt Petroşani (dirijor ţeze ? 1 Autodesfiinţato — * Oh
nice sau au vădit doar negli­ — prof. Szckcly Arpnd), cu după cum au răspuns semna­ fai
jenţă în privinţa calităţii pre­ acompaniament do orchestră lării din ziar consiliile de edu­ * Cîi
gătirii, al căror rezultat „fi­ al C.S. Hunedoara (dirijor — caţie politică şi cultură socia­
te. Astfel, bunăoară, Eu­ bligatorii pentru toată lu­ resc“ a fost o prezenţă sub prof. Marin Dîrvă), mixt al listă locale, — sînt corurile
Ro­
prof.
Ortografice gen Jebeleanu nu scrie mea. Ele lac parte din aşteptări In ediţia precedentă C.S.V. călan' (dirijor de — came­ din Geoagiu, Ilia, Baru, diri­ * Un
Mi
lipsă
de
a
„Cîn-
Victorln
naţional
Festivalului
ş.a.
„din
Bătrîncea),
mos
decit sunt, regretatul Ma­ categoria largă a legilor tarea României“. în această ră al Direcţiei sanitare jude­ jor“. Se aşteaptă oare să pr­
Un cititor atent Io orto­ rin Preda scria aşi (vrea), de convieţuire socială. £ postură, deloc dorită, de pre­ ţene (dirijor — prof. Nicolae vină alte etape judeţene pen­ in
tru a se constata că nu sînt
grafie s-a arătat contrariat loan Alexandru (dar nu şi uşor de imaginat ce s-ar gătire s-au aflat şi in etapa Icobescu), clubului „Bejan“ dirijori ? ! * Faţ
Deva (dirijor — Octavian l.un-
poi
de masă a actualei ediţii
că, în romanul Casa Feri­ C. No/ca I) scrie filosofi« şi întimpla pe drumurile pu­ In privinţa repertoriului şi * „ X .
interpretării,
ciţilor, am folosit forma paesie in dauna formelor blice dacă fiecare ar cir­ calităţii abordarea de reţine
către
atenţia
piunezâ" şi nu, cum ştia corecte, conforme norme­ cula cum l-ar tăia capul, întreceri judeţene ale Festivalului naţional uncie formaţii a unor piese * Te!
el, „pioneză". Mărturisesc lor actuale, sînt, aş (vrea), in absenţa unei legi a cir­ caro Ie depăşesc posibilităţile * Au
avîndu-se
că eu însumi am persistai filozofie, poezie. Efectele culaţiei. Nu e mai greu de ,,Cîntarea României" interpretative, programele defectu­ în 14.45 Săi
vedere
şi
in folosirea formei '„pio­ unor anunţuri pe care mai închipuit cum ar arăta oase de repetiţii şi lipsa u-
avem prilejul să le citim limba română - acest 10.00 Te’
judeţene,
neză" pină in 1982, cînd, prin locuri publice, precum inestimabil tezaur al inseşi „Cîntarea României“ corul canu), grupul coral cameral nor manifestări colectivelor des­ 19,25 Te
tinate
special
co­
in Dicţionar al greşelilor „avem oo" sau „avem fiinţei neamului românesc din Orăştie, (formaţie cu o al T.C.H. Deva (dirijor — prof. rale, sau măcar a unor con­ <ct
de limbă, acad. Al. Graur guli" - in loc de ouă şl - dacă fiecare ar scrie nctivitate mal mult decît cen­ Nicolae Icobescu) ş.a. Merită certe periodice organizate la 20.00 Ai:
efortul
depus
subliniat
de
curte
vizită
tenară,
cu
localităţilor.
a restabilit forma corectă, după bunul său plac. de invidiat), o corurile do ţărăneşti corurile G.I.G.C.L. şi sindica­ nivelul vin cu un Unele for­ ror
repertoriu
maţii
- cea cu u. Intimplarea din Geoagiu, ltomos, Bla, tului învăţămînt Deva, I.M. Învechit, de ani şi ani, nu 20.45 Fii
mi-a revelat incă o dată Ortografia limbii româ­ Baru, „Cantilena“ — Brad, I.M. Barza, mixt Vulcan, sindica­ o dată criticat la consfătuirile „E
de
cu dirijorii şi factorii de spe­
cit este de necesar pen­ ne nu e deloc simplă, iar Barza ş.a. de situaţie trebuia tului învăţămînt Lupeni, cultură cialitate. l>r.
O
cameră
de
Casei
astfel
al
tru oricine, chiar şi pentru deprinderea ei depinde in să dea de gîndit factorilor a sindicatelor Petroşani, sin­ Pînă Ia etapa republicană a 22.00 Te
mare măsură de însuşirea responsabili care aveau da­ dicatului învăţămînt Hunedoa­
specialişti, să aibă mereu cunoştinţelor, de gramatică, toria să ia măsurile nece­ ra, sindicatelor din Glielarl, Festivalului naţional rămas „Cînta­ 22,10 De
au
României“
rea
mai
la indcmină îndreptarele şi gulii - sint ridicole şi con- Din păcate insă, mulţi se sare pentru ca mişcarea cora­ grupurile corale camerale de bine de două luni. O perioa­ loi
dicţionarele de uz curent. slernante. Ele conţin gre­ consideră absolviţi de cu­ lă hunedorcană să străluceas­ la fabricile de încălţăminte şi dă care poate fi folosită cu fo¡
în-
că
consolidîndu-se
o
sindicatului
din
Intr-o recentă carte, Difi­ şeli inconştiente şi elemen­ noaşterea regulilor orto­ tradiţie, nou, conturarea căreia tricotaje, ale sindicatului sa­ toată responsabilitatea in pre­
la
şi
văţămînt
cultăţile ortografiei limbii tare care trădează nu de­ grafice o dată cu absol­ au pus umărul generaţii de nitar din Hunedoara. gătirea ca formaţiilor calificate
pentru
să
rezultatele
fie
române, scrisă cu vervă prinderi ortografice preca­ virea şcolii. De aceea, în interpreţi, dirijori, alţi spe­ Din partea căminelor cultu­ cele aşteptate. Nu pot rămi-
şi simţ al umorului dar re, ci inexistenţa , oricăror cartea amintită, Flora Şu- cialişti. ce poate fi consemnat rale şi caselor de cultură nu ne în afara atenţiei nici ce­
evoluat
din
corurllo
mixte
Ceea
mai
corale,
lelalte
formaţii
extrem de bine venită şi deprinderi culturale, înce- teu observă că „in mo­ la această oră este că forma­ Ţebea, Ilaţeg, do cameră ales cele care şi-au întrerupt
de exact fundamentată ţiile corale sindicale s-au „Cantilena“ Brad. Un lucru activitatea. „Pauza“ lor tre­
pind cu aceea de bază, mentul de faţă ortografia prezentat numeric bine, vă- îmbucurător — corurile bră- buie să fie eît mai scurtă DEVA
ştiinţific, cunoscuta lingvis­ cititul. Greşelile de auto­ trebuie apărată de degra­ dindu-se preocupare lăudabilă dene şl-au reluat activitatea posibil. 'ctorle
'atria)
tă Flora $uteu distinge ritate au altă nuanţă. Ele darea la care o supune pentru ca marea majoritate prlntr-o mobilizare exemplară; MINEL BODEA ora (A
patru cauze ale greşelilor nu sini consternantc, nici precaritatea atit de mani­ a acestora să fie In măsură Nu au reuşit să se reînchege RA : S
unele coruri de tradiţie amin­
să
scenei.
urce
în
treptele
de ortografie : deprinderile ridicole, întrucît sini con­ festă a deprinderilor orto­ privinţa repertoriului, a ni­ tite mal sus. Din motive o- tratez
ortografice precare (cauza ştiente şi pot fi chiar, Pină grafice". Intr-adevăr, a velului Interpretativ, există, blective nu s-a prezentat în Imn
cea mai frecventă, aş la un punct, argumentate scrie (şi a rosti) corect nu fără îndoială, loc de mal bine. întrecere corul Căminului cul- Top „p‘‘ ţării *
dern —
zice), criza de încredere în teoretic. Cu toate acestea e o chestiune de ciclu şco­ Aurica
înccpînd din 27 februarie
normele academice, carac­ sint şocante tocmai pen­ lar, ci de viaţă. E, la urma UN SPECTACOL COUPÉ a.c., revista „Săptămina" turi la
seriile
terul discutabil al formulă­ tru că vin din partea u- urmelor, o chestiune de pa include pe locul cinci în THOŞA
rii normelor (se întîmplă I) nor personalităţi de la triotism, o datorie intimă Despre colectivul de teatru al Casei municipale de topul său pentru muzică sus —
si nostalgia - la generaţii­ care ne-am li aşteptat o oricărui om de bună- cultură Hunedoara au scris elogios cronicari ai unor populară, numele interpre­ rele m
Pădure
le vîrstnice - a ortografiei să valideze prin prestigiul credinţă care-şi respectă reviste prestigioase — „Luceafărul", „Amfiteatru", tului hunedorean, Drăgan rea); S
din 1932. La acestea mi-aş lor normele academice limba maternă, semenii că­ „Contemporanul", „Cîntarea României" ş.a. Din acest Munteanu, cu melodia tratez
îngădui să adaug aşa-zi- Căci normele ortograiice rora li se adresează şi, nu colectiv au pornit pe drumul afirmării actori ca Ana LUPEN
bătrîne
sele greşeli de autoritate stabilite şi aduse periodic in ultimul rind, care se Ciontea, Camelia Maxim, actuala studentă a I.A.T.C., „Auzit-am din bălrîni". VULCA
Acest clasament este con­
sou de prestigiu, propa­ la zi de către Academia respectă pe sine insuşi. Simona Gălbenuşe. Colectivul teatral este laureat cu stituit pe baza opţiunii priinăv
gate de personalităţi de R.S.R. au caracter de lege locul I pe ţară (în ipostaza de teatru poetic), iar în ascultătorilor, a frecvenţei „Z“ (I
NEA,'*.
mare audienţă şi notorieta­ şi, ca orice lege, sînt o- RADU CIOBANU actuala ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea I-II-'v.f.
României" este prezent cu eseul dramatic original, cu care aceştia solicită SA :
„Singura moarte a lui Manole". drago.st
Recent, a avut loc premiera coupd-ului comic ifllSl IJIilCA
„Seri de cultură cinematografica“ „Să rîdem cu... Ion Băieşu", reunind piesele „Boul Ipfifi ciflc *
(Reteze
şi viţeii" şi „Refacerea vieţii". Premiera, în regia lui
oaspete
Eugen Evu, a evidenţiat din nou, resursele talentelor roşie);
O manifestare devenită torul unor cunoscute filme log sincer şi apropiat a- actoriceşti hunedorene, alături de cunoscuţii Ion Mer- Pilot
(Miner'
tradiţională, cu implicaţii — „Ediţie specială", „Pro­ supra actului de creaţie, mezan şi Petre Sănduţ, Lăcrimioara Sărmăşan şi Provoc
deosebite în plan educaţio­ bă de microfon", „Vînă- a perspectivelor de dez­ Sergiu Andrăşesc, evoluînd cu certe calităţi interpre­ (Patri/
nal, „Serile de cultură ci­ toare de vulpi", „Croazie-, voltare a cinematografiei tative Miluţă Iordache, precum şi debutanţii Geni aia if
Fine;
nematografică" organizate ra", „Glissando", pelicule româneşti. Maxim, Zoica Stan, Nicoleta Riza. Spectacolul a Spart
de cinematograful „Mo­ distinse cu premii naţio­ Întîlnirea a fost prilc- smuls aplauze la scenă des chîsă, avînd savoare şi ver­ tură)
Cari os
dern" din Hunedoara, cu nale şi internaţionale. La iuită de prezenţa în judeţ vă tinerească, şarjînd pînă la caricatural semidoctis- (Dacia)
periodicitate săptămînală, întîlnirea — dezbatere, care a unei echipe de filmare mul, jargonul „de garsonieră", meschinăria, nvariţia, toril d
se dovedesc, după cum s-a desfăşurat pe marginea care realizează noua pro­ superficialitatea. înţelegînd subtil personajele, tinerii I-II; C.
proiecţiei filmului „Cursa", ducţie cinematografică „Ia- actori au jucat convingător roluri în care compoziţia, te la c
ne-a relatat tovarăşul Ovi- au fost prezenţi, de ase­ resursele fiecăruia şi-au spus cuvîntul. Scenografia (ură);
diu Bolog, responsabilul menea. Cecilia Bora — cob Onisia" — după a fost realizată de un tînăr grafician de talent, Mircea mandra
instituţiei, tot mai apre­ actriţă la Teatrul Naţio­ nuvela cu acelaşi titlu Moş, atras de lumea scenei, regia muzicală aparţinînd B.D. îr.
GHELA
ciate şi mai căutate de pu­ nal din Bucureşti, Ion de Geo Bogza — aş­ lui Mircea Goian şi Petre Spătaru. Coupé-ul teatral (Mineri
blicul cinefil. teptată, fără îndoială, cu
luga, director a peste realizat de colectivul casei de cultură probează larga
In cadrul acestei mani­ treizeci de filme realizate deosebit interes de hune- disponibilitate a unei trupe ambiţioase, precum şi
festări a avut loc de cu- de-a lungul anilor de Stu­ doreni. Interes potenţat resursele inepuizabile ale talentelor oamenilor muncii
rînd o călduroasă întîl- dioul cinematografic „Bu­ de personalitatea regizoru­ şi ale elevilor de liceu. Sarcasmul, subtilitatea sub-
nire, organizată de între­ cureşti", Horia Murgu — lui menţionat, de modul tcxtuală, critica moravurilor pseudo-urbane au făcut
prinderea cinematografică inginer de sunet. între în care va reuşi să trans­ cu adevărat succesul acestei premiere. Numi
judeţeană, cu regizorul public, realizatori şi in­ pună pe ecran o cunoscută GELU STREIANU tragere
Mircea Danieliuc, realiza­ terpreţi s-a' purtat un dia­ operă literară. 1987 :
transmiterea pe postul na­
ţional de radio a acestei Extr.
frumoase doine hunedo­ 52, G2,
CRONICA DISCULUI rene culese de apreciatul Extr.
Premieră la Teatrul de estradă Deva interpret din zona pădu- 63, 18,
P O L O N E Z E L E renilor. Ceea ce este însă Fond
1 270 671
Cutii poţi să redevii, pentru o oră, copil! gostei faţă In trecutul glorios demn de remarcat că, în 251 638
dra­
spiritul
Compuse
dc
urmat,
au
săptămînile
ce
al poporului polonez, ul mln- tegorla
dricl şi cavalerismului acestu­ Drăgan Munteanu a urcat
Scena cunoscutului tea­ Tontolino şi Leontino (Ni- spectacol, o fantezie mu­ rîndul lor, dovedesc certe ia, „Polonezele pentru pian“ mereu în top, ajungînd pe
tru de revistă devean a codim Ungureanu şi Nicolae zicală de H. Nicolaide şi calităţi de prozişti. ale lui Frédéric Chopin poartă locul întîl (20 martie a.c.),
mărturia
veacuri
înflă-
peste
devenit de cîtevâ zile, lo­ Crişu). în junglă, aceştia George Mihalache. Un Un spectacol antrenant căratulut patriotism al genia­ unde, lucru deosebit, ră-
cul unor întîmplări „ne­ dau peste Tarzan (Anghel spectacol anume pentru în care au fost implantate lului compozitor. In studiul blo- mîne tot pe locul întîl şi
Liszt,
Franz
în 27 marile a.c. Un lucru
maipomenite" în care per­ Ionescu) care, deşi cam copii şi nu numai pentru cu succes reuşite momente " grafic despro Chopin, com­ extrem de lăudabil pentru Fentj
sonaje năstruşnice din lu­ jigărit, conduce treburile ei. în lumea celor mici de balet create de maes­ pleta odinioară imaginea lor : care solistul vocal de­ contint
nu
ne
mea circului te poartă pe avînd în dotare un a'parat este imposibil să nu „re­ trul coregraf, Tică Hanea, „Polonezele trecut, amintesc consti­ vean, laureat al Festiva­ că. Cc
dar
de
numai
aripile fanteziei, pe cărări montate într-un decor deo­ tuie şi un apel la lupta pen­ bător.
de emisie-recepţie şi un devii", pentru o oră, la tru libertate. Auzi în ele paşii lului naţional „Cîntarea ploi ci
neştiute, în căutarea lui robot Robo-Robo (Isabela rîndul tău, copil, chiar sebit de sugestiv realizat de hotărîţi ai bărbaţilor ce ar României", merită toată să în
Bimbo, un elefănţel nea- Zamfira .Pasula. în contu­ înfrunta cu vitejie toate ne­ aprec'erea tervalr
stîmpărat care s-a „gin- Roşea) care ştie şi face dacă în plete ţi-au înmugu­ rarea acestei fantezii mu­ dreptăţile soartcl“. Redăm spre cunoaşterea fia mo
tot, peste pantera roz (Ga- rit firele albe. Un specta­ Polonezele iul Chopin se zentîm
dit" să joace o festă bu­ bricla Buftea) şi, mal ales, zicale care, sîntem siguri, prezintă ca adevărate poe­ dumneavoastră, st'maţi c>, cale c
nului său prieten, Tică. col în care calităţile inter­ va figura multă vreme pe me pentru pian. Expri- titori, vei şurile ace ;tei mi­ 35—15
intîlnese un „fioros" bra­ mînd emoţii sufleteşti, trecînd turilc
Zis şi făcut. în urmărirea pretative ale personalului afiş, instituţia deveană s-a de la speranţe înflăcărate la nunate doine pădureneşt; • 9 grad
bucurat de colaborarea tî-
lui porneşte, la bordul u- conier (Puiu Faur) şi cîte- artistic devean sînt puse luptă încordată, de la dure­ „Auzit-am din bătrîni/ Că între I
mineaţ
nei rachete de ultimul tip, va maimuţe (interpretate cu adevărat în evîdenţă. năruîui compozitor, Ionel rea înfrfngerll la speranţe lu­ nu-i bun gardu de spini/ va set
de Carmen Petrea şi Laura Astfel, alături de balerine­ Tudor, regizorului şi li- minoase, aceste creaţii, în Gardu-i bun de seînduri
o echipă specializată în număr de 16, sînt şi vor ră-
La n
astfel de treburi: Tică — Nicorovici). în sală, copiii le Angela Zsolc, Marga bretistului George Miha­ mîne originale împletiri de late/ Şi mîndruţa de de­ eâlzlrc
delicat
copilul isteţ şi neîntrecut rid, aplpudă, bat din pi­ Vlad, Corina Crudu, Mal- lache, extrem de inspirat lirism Aşadar, şi vă avînt impe­ parte/ Mîndro de cînd nu noros,
tuos.
recomandăm
cioare, trăiesc suspens-ul în structurarea momente­ ne-am văst/ O crescut pă taţiiloi
în dragostea sa pentru a- vina Vug, Anghel Ionescu, lor, cit şi în conturarea două discuri apărute recent drum ovăs/ Şi pă cărare mă di
mul
nimaîe (Ileana Zanehe), că­ cu ochii măriţi de interes, Graţiela Buftea, care sus­ acelui tot ce se cheamă cu cele genului reprezentative otavă/ Cine-o vrea ca să prezen
creaţii
a-
ale
muzical
pitanul Uragan (George sînt alături de eroi, îi a- ţin totodată şi parte de un adevărat spectacol ar­ mlntit, interpretate de pianiş­ te vadă/ Cine-o vrea ea s-o cale •
Casan), însoţiţi de ama­ tenţionează cînd se află proză, dansează soliştii vo­ tistic pentru copii. tii Regina SmcndzianUa (Po­ cosască/ Ala mîndro te iu­ 15—65
sudic,
lonia) şi Li Mingqiung (R. P.
zoana circului (Irina So- in primejdie. cali Laura Nicorovici, Irina Chineză). bească". nnla i
roiu) şi cei doi elowni, . O idee excelentă de Soroiu, Puiu Faur, care, la B. CĂTĂLIN Prof. ELENA TÀMÀSAN B. M.