Page 17 - Drumul_socialismului_1987_04
P. 17
CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMĂ VARĂ
Nici o oră pierdută la lucrările
de pregătire a terenului şi la semănat!
— Vremea cu ploi ne
împiedică să intrăm din
plin la însămînţări — ară
ta Nicolae Nicula, ingine
rul şef al C.U.A.S.C. Ilia
— însă în toate unităţile
din consiliul nostru unic
specialiştii şi fnecanizato-
rii urmăresc permanent
starea terenului şi, în pe
rioadele de vreme bună,
Anul XXXIX, nr. 9 139 DUMINICĂ, 5 APRILIE 1987 4 pagini - 50 bani acţionează prompt la pre
gătirea terenului şi, unde
este cazul, chiar efectu
ează plantatul cartofilor
Fiecare localitate, unitate, loc de muncă — sau Insămînţarea altor cul
turi, hotărîţi să nu piardă
BINE GOSPODĂRITE, ORDONATE ŞI CURATE nici o zi bună dc lucru.
La C.A.P. Bretea Murc-
şană, mecanizatorii Ioan
de caiafe intră Ciugudeanu şi Nicolae Pe-
au
pregăti
început
truţă
rea patului germinativ
materiile prime pentru cartofi şi plante fu
rajere. După ce au încheiat
de discuit o tarla de 8 ha,
Aşa cum s-a accentuat rui kilogram de materie condiţii bune a activităţii cei doi au trecut la însă-
şi la recenta conferinţă a primă". din secţiile cocsificare şi mînţarea borceagului.
organizaţiei municipale de Ce s-a făcut pînă acum chimică. în „depozitul des La rîndul lor, coopera
partid Hunedoara, colecti la C. S. Hunedoara, în pri coperit" de cărbune pen torii conduşi de brigadie
vul marelui combinat si vinţa bunei gospodăriri, a tru cocs s-a făcut rul Andrei Burza au pro
derurgic din localitate este ordinii şi curăţeniei ? Am c u r ă ţ e n i e . „Cărbune fitat de timpul bun şi au
mobilizat, în această pe încercat să aflăm răspun le este „pita" cocsarilor început plantarea manu
rioadă, cu toate forţele sul la această întrebare şi trebuie să avem grijă ală a cartofilor pe o solă
pentru recuperarea unor viziţînd, deocamdată, nur de el" — ne spune un care permitea acest lucru.
rămîneri în urmă la pro mai perimetrul uzinei nr. muncitor. Are dreptate. Lucrînd cu răspundere şi
ducţia fizică. De aseme t a C. S. Hunedoara. Vor Tot lucruri bune şi pe
nea, se desfăşoară ample urma, desigur, raiduri pe traseul benzilor transpor hărnicie, ei au încheiat în-
acţiuni pentru rnai buna această temă şi în cele toare, care străbat circa tr-o singură zi de plantat îndată ce starea terenului a permis, mecanizatorii Pa
gospodărire a materiilor- lalte uzine ale combina 2 km pînă la „depozitul cartofii pe mai mult de tru şi cornel Paraschiv nu şi început pregătitul pentru se
prime — ştiut fiind fap tului, considerînd că ase acoperit" de cărbune şi un două hectare. mănat borceag în tarlaua l!u rugă a C.A.P. Beriu.
tul că ţara face eforturi menea aspecte influenţea de începe, de fapt, predo- Mecanizatorii Titi Burza. Foto NICOLAE GHEORGHIU
deosebite pentru achiziţio ză în mod direct rodnicia zarea, amesteeul, remăei- Remus şi Romulus Bolea
narea acestora, iar tr.tre muncii siderurgiştilor, e- au muncit cu hărnicie la
existenţa lor şi realiza ficienţa economică a în narea şi alte operaţii de pe pregătirea terenului pentru
rea sarcinilor de plan tregii activităţi. fluxul cocsificării. Impor însămînţări la C.A.P. Gu- Independenţa - caracteristica
există o legătură indisolu tant este faptul că nu am rasada. Cei trei au reuşit
bilă. „Este necesar — se LUCRURI BUNE constatat, pe acest traseu, să pregătească un pat ger
sublinia la conferinţă — PÎNA LA............SEMAFOR" minativ de bună calitate
să se declanşeze o mişca M. NEGOIŢÂ pe o suprafaţă de 15 ha. fundamentală a istoriei
re de masă pentru folosi Uzina nr. 1 din C.S. L. BRAICA unde urmează a se planta
rea chibzuită, de către toţi Hunedoara cuprinde mul M. DIACONU cartofi.
muncitorii, a fiecărei bu te hectare de teren poporului român
căţi de material, a fiecă pentru desfăşurarea în (Continuare în pag. a 2-a) La pregătirea terenului
s-a lucrat şi la C.A.P. Do
bra. Mecanizatorii Nicolae Constantele fundamenta vistico. culturale, economi
Lungu şi Lucian Josan — le ale istoriei poporului ro ce, profilul spiritual unitar
mân, coloane de susţinere al întregului popor român.
arăta Mircea Jivan, ingi a României moderne şl Originea comună a po
nerul şef al cooperativei contemporane, pot fi de porului român, unitatea lim
— au pregătit patul ger-
finite cu limpezime, fiind bii şi culturii, a obiceiuri
pe cit de evidente pe atît lor, legăturile economice
MIRCEA LEPÂDATU
de pregnante pentru orice neîntrerupte în intreg evul
cunoscător şi observator mediu şi în epoca moder
(Continuare in pag. a 2-a)
obiectiv. în primul rînd se nă au generat o conştiin
cuvine subliniată legătura ţă de neam şi apoi o con
indestructibilă a oamenilor ştiinţă naţională activă,
cu locurile străbune. Aces iar aceasta, la rîndul său,
Săptămîna te legături trainice şl pu-, un suport tendinţelor de
ternice explică vigoarea unitate în lupta pentru in
pomiculturii deosebită dovedită de da- dependenţă a poporului ro-
Săptămîna 5—12 apri 110 ani de la proclamarea
lie a.c. este declarată,
în judeţul nostru, „Săp independenţei naţionale
tămîna pomiculturii". în
această perioadă în
toate unităţile agricole co-geţi în apărarea liber măn de-a lungul secolelor.
cooperatiste şi de stat, tăţii şi a pămîntului lor Mărturiile Istorice atesta
precum şi la gospodă strămoşesc şl apoi de da- că poporul român aşezat
co-romanl în perioada „în calea răutăţilor", cum
Altfel arată locurile do pe care s-au strlns asemenea... riile populaţiei, pomi-
însemnate trenuri de fler vechi I Adică, sînt mai curate, mal bine gos cultorii sînt chemaţi să primelor migraţii. Valurile glăsuia cronicarul Grlgore
podărite... în migraţie, ce s-au perin Ureche, şi-a menţinut con
depăşiri de plan desfăşoare ample acţi dat pe aceste meleaguri tinuitatea pe ambele ver
uni de plantare a pomi n-au putut substitui nici sante ale Carpaţllor şl s-a
Depunlnd eforturi sus lor şi arbuştilor fructi substratul dacic, nici stra
dezvoltat, în decursul se
ţinute pentru a învinge tul roman. Daco-romanii colelor, printr-o luptă ne
greutăţile iernii şi a U- Mai mult cărbune pentru cocs feri. De asemenea, tre
tiliza cu randament ri buie să se intensifice au devenit români, locui precupeţită împotriva for
dicat forţa de muncă şi Minerii şi preparatorii Văii Jiului îşi amplifică lucrările în livezile po tori al pămîntului pe care ţelor externe care voiau
baza tehnico-matcrială, preocupările şi eforturile în muncă, hotărîţi să asigu micole. Este vorba de l-au apărat cu sîngele şl să-i încalce teritoriul, să-l
colectivul de muncă al re economiei naţionale cantităţi sporite de cărbune tăierile de fructificare, l-au smuls roadele cu su supună.
I.F.E.T. Deva sc înscrie energetic şi cocsificabil. De păşind unele greutăţi cu aratul şi săpatul în ju doarea frunţii. Independenţa şi liberta
cu un bilanţ rodnic la care s-au confruntat în pri mele două luni ale anului, Aceste legături explică, tea au apărat-o acele
sfîrşitul primului tri ei au reuşit ca, în luna martie, să realizeze o pro rul pomilor, fertilizarea de asemenea, dîrzenia cu „Romanii populare", obşti
mestru al acestui an. ducţie netă suplimentară de cărbune faţă de cifre cu îngrăşăminte na care poporul român, după săteşti şi uniuni de obşti
între altele, faţă de le de plan, iar la cărbunele pentru cocs şi semicocs turale şi chimice, alte ce şl-a păstrat fiinţa naţio din perioada migraţlilor,
p r e v e d e r i l e pla să dea o cantitate cu 28 000 tone mai mare decît în lucrări menite să ducă nală, şl a apărat-o faţă Gelu şi Menumorut, Glad
nului s-au realizat în luna februarie. Cele mai bune realizări lc-au obţi de numeroşii rîvnitori, şi Athum din Transilvania,
Plus 2 700 mc buşteni nut minerii de la Lupeni, Paro.şeni, Lonea, Vulcan la creşterea producţiei răufăcători şi cotropi bolahorenll şl brodnicii din
de derulaj la fag, i 445 şi Valea de Brazi, preparatorii de la Coroeşti. de fructe. tori. dîrze'nie ce a sal Moldova în secolele XII—
mc lemn de mină, 371 vat independenţa şi au XIII, Litovoi. Seneslau şi
mc cherestea, 456 tone tonomia internă, apoi re Bărbat în Muntenia in se
mangal de bocşe, 800 cucerirea independenţei de colul al Xlll-lea. Indepen
mc semifabricate, mai Orăştiei, Simerici, Hunedoa gg PRESTAŢII PENTRU pline şl autonomiei, după denţa şl libertatea ţărilor
mult de 550 mc lăzi de rei şi Călanului. După amia POPULAŢIE. La C.A.P. O- • ce acestea fuseseră pier române au fost apărate de
fag şi ambalaje diferite. ză, întrecerile vor continua răştlc a intrat in funcţiune | dute pentru un timp. Tena Basarab I şi Bogdan în
unde
vor
De menţionat că şi la la Dobra, promovate evolua un atelier de producere a citatea, care înseamnă în prima jumătate şi la mijlo
pentru
formaţiile
uleiului din seminţe de do- •
export prevederile s-au * etapa judeţeană din zonele vleac şi ftoarea-soarelui. Do- | drăzneală şi cutezanţă în cul secolului al XlV-lea, în
depăşit cu peste 1,5 mi . 23 FAZA JUDEŢEANĂ A Brad, Deva, Certej, Ilia, Do tot cu utilajele adecvate şi . acelaşi timp, explică încu- continuare de Mircea cel
lioane Iei. • • FORMAŢIILOR ŞI INTEIÎ- bra. gg VERNISAJ. Astăzi, du cu lucrători de specialitate, ' metarea de a înfrunta Mare, Ştefan Muşatin şi
PREŢILOR DE MUZICA
atelierul, care aro o cnpnci- *
Cu o contribuţie mai • POPULARA SO desfăşoară minică, ora 11,30, va avea tate de producţie do 100 11- . veacuri de-a rîndul oşti so Dan al ll-lea, de lancu de
substanţială la aceste astăzi la Geoagiu şi Dobra. Ioc, Ia Galeriile de artă de tri pe zi, execută prestaţii site cu gînduri de cucerire. Hunedoara, Vlad Ţepeş şL
realizări se înscriu sec • După evoluţiile do simbătă, po Bulevardul „Decebal“ pentru populaţie. <S Permanenţele poporului Ştefan cel Mare, de Pavel
expoziţiei
vernisajul
Deva,
toarele din Ilia (condus $ I tio la ISaru (unde au parti- din Valea de pictură nparţiiiîhd artis I român - dreptate, liberta Chinezul, Radu de la Afu
formaţii
cipat
de ing. Sabin Faur), Jiului şi zona Haţeg), astăzi tului plastic Glieorglic Po * te, Independenţă şl unita maţi şl Petru Rareş.
Hunedoara şi Haţeg, la Geoagiu so întrec fornia- gan. l,a vernisaj ban participă te, aveau drept temei o Prof. ION FRĂŢILA
de
criticul
artă
Grigo-
precum şi Fabrica de * <H alo genului din zonolo rescu. realitate puternică : con
cherestea Vata de Jos, ştiinţa unităţii etnice, ling- (Continuare în pag. a 2-a)
»-------*-•
